Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA3PrecedentaUrmătoarea

Corecturi

Rudolf Steiner
ADEVĂR ŞI ŞTIINȚĂ

GA 3

TRIMITERI ALE EDITORULUI
la a V-a ediție, 1980


Cartea „Adevăr și știință”. Prolog la o „Filosofic a libertății” prezintă forma extinsă cu „Introducere” și cu „Considerație finală practică” a lucrării de doctorat a lui Rudolf Steiner cu care acesta a promovat în 1891 la Rostock, la filosoful Heinrich von Stein. Dizertația avea titlul „Problema fundamentală a teoriei cu¬noașterii, luând în considerare îndeosebi doctrina științei a lui Fichte. Prolegomene la acordul cu sine al conștienței filosofice” (Die Grundfrage der Erkenntnistheorie mit besonderer Rücksicht auf Fichtes Wissenschaftslehre. Prolegomena zur Ver-ständigung des philosophischen Bewußtseins mit sich selbst). Pentru a fi tipărită ca dizertație, Rudolf Steiner a prelucrat stilistic în mică măsură textul prezentat. Prima ediție sub formă de carte a apărut la Weimar, în 1892, cu un titlu nou și cu o dedicație lui Eduard von Hartmann.

Capitolele I. Preliminarii (în formă prescurtată) și II. Problema fundamentală a teoriei cunoașterii kantiene (complet) au fost tipărite de Rudolf Steiner din nou, în revista „Lucifer-Gnosis” (Ian./Febr. 1904), la rubrica „întrebări și răspunsuri”; și anume ca răspuns la întrebarea ce revenea mereu: „Cum se situează antroposofia față de fundamentările științifice de teorie a cunoașterii care predomină astăzi? ” (Vezi Rudolf Steiner „Lucifer-Gnosis 1903-1908”, GA 34, 1960, pag. 352-360).

Referitor la perioada genezei acestei lucrări, vezi Rudolf Steiner Cursul vieții mele (Mein Lebensgang), GA 28, ca și prelegerea din 4 februarie 1913, de la Berlin, publicată în: „Scrisori”, vol. I, Dornach 1948.

Lucrările lui Rudolf Steiner la care se face referire aici s-au redat prin numărul din Opere Complete (Gesamt Ausgabe = GA), adică GA și sunt prezentate la sfârșitul acestei cărți.

  1. Karl Julius Schroer, 1825-1900. Istoric literar, lingvist și dialectolog, care, profesor la Universitatea Tehnică din Viena, a fost dascăl, prieten părintesc și susținător al lui Rudolf Steiner. Vezi R. Steiner Cursul vieții mele (Registru), ca și capitolul „Imagini din viața intelectuală a Austriei” din cartea sa Despre enigma omenească, (Vom Menschenrätsel), GA 20 și prelegerea din 10 februarie 1916, din ciclul Din viața spirituală a Europei de mijloc (Aus mitteleuropäischen Geistesleben), GA 65.
  2. Casa Speckt din Viena: La recomandarea lui K. J. Schröer, Rudolf Steiner a activat în casa lui Ladislaus și Pauline Specht din 1884 până în 1890 ca educator al celor patru fii ai acestora: Richard, Arthur, Otto și Ernst.
    Vezi și cap. IV din Cursul vieții mele (fără a se da numele Specht), ca și R. Steiner „Scrisori”, vol. I, Dornach 1948.
  3. Roza Mayreder, 1858-1938. Scriitoare, cunoscută și ca pictoriță. Despre prietenia dintre Rudolf Steiner și Roza Mayreder, vezi cap. IX din Cursul vieții mele, ca și R. Steiner, „Scrisori”, vol. I și II, Dornach 1948 și 1953.
  4. Ars Magna Lulliana: Raymundus Lullus, 1234-1315, Ars Magna et ultima. Vezi și R. Steiner, Mistica în zorii vieții spirituale a timpului nostru (Die Mystik im Anfange des neuzeitlichen Geistesleben), 1902, GA 7, pag. 135.
  5. Notă: Robert Zimmermann, „Ober Kant's mathematisches Vorurteil und dessen Folgen”; Sitzungsberichte der philosophisch-historischen Klasse der Kaiserlichen Akademie der Wis-senschaften, Bd. 67, Wien 1871 (Asupra prejudecății matematice a lui Kant și urmărilor sale; Protocoale ale clasei filosofic-istorice a Academiei Imperiale de Ştiințe, vol. 67, Viena 1871, pag. 7-48).
  6. In ultima sa publicație de teorie a cunoașterii... : Eduard von Hartmann, „Transzendentaler Idealismus und Realismus mit besonderer Rücksicht auf das Kausalproblem”; Zeitschrift für Philosophie und philosophische Kritik, Bd. 99 (Idealismul transcendental și realismul, cu referire îndeosebi la problema cauzală; Revista pentru filosofie și critică filosofică, vol. 99, Leizig 1891, pag. 183-209).
  7. J. Müller a arătat că fiecare simț...: Johannes Müller, 1801-1858, fiziolog. Vezi cap. „Handbuch der Physiologie des Menschen, für Vorlesungen” („Despre nervii senzoriali” din lucrarea sa „Manual de fiziologie a omului, pentru prelegeri”), Koblenz 1834.
  8. „Acest conținut al conștienței constă inițial din... ” : F. v. Hartmann, „Das Grundproblem der Erkenntnistheorie” (Problema fundamentală a teoriei cunoașterii), pag. 33.
  9. Gideon Spicker, „Lessings Weltanschauung” (Concepția despre lume a lui Lessing), Leipzig 1883.
  10. expunerile lui Hume despre noțiunea de cauzalitate: David Hume, 1711-1776. „An Inquiry Concerning Human Understanding” (Cercetare asupra înțelegerii omenești), 1748. Vezi și R. Steiner „Die Rätsel der Philosophie in ihrer Geschichte als Umriß dargestellt” (Enigmele fîlosofiei prezentată prin istoria ei în rezumat). GA 18, pag. 148 ș.u.
  11. Harms, în discursul său asupra filosofiei lui Fichte: Friedrich Harms, discurs ținut la 15 martie 1862, Kiel.


AcasăLucrări OnlineIndex GA3PrecedentaUrmătoarea