Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

ADEVĂR ŞI ŞTIINŢĂ

GA 3


TRIMITERI ALE EDITORULUI
la a V-a ediţie, 1980


Cartea „Adevăr şi ştiinţă“. Prolog la o „Filosofic a libertăţii“ prezintă forma extinsă cu „Introducere“ şi cu „Consideraţie finală practică“ a lucrării de doctorat a lui Rudolf Steiner cu care acesta a promovat în 1891 la Rostock, la filosoful Heinrich von Stein. Dizertaţia avea titlul „Problema fundamentală a teoriei cu¬noaşterii, luând în considerare îndeosebi doctrina ştiinţei a lui Fichte. Prolegomene la acordul cu sine al conştienţei filosofice“ (Die Grundfrage der Erkenntnistheorie mit besonderer Rücksicht auf Fichtes Wissenschaftslehre. Prolegomena zur Ver-ständigung des philosophischen Bewußtseins mit sich selbst). Pentru a fi tipărită ca dizertaţie, Rudolf Steiner a prelucrat stilistic în mică măsură textul prezentat. Prima ediţie sub formă de carte a apărut la Weimar, în 1892, cu un titlu nou şi cu o dedicaţie lui Eduard von Hartmann.

Capitolele I. Preliminarii (în formă prescurtată) şi II. Problema fundamentală a teoriei cunoaşterii kantiene (complet) au fost tipărite de Rudolf Steiner din nou, în revista „Lucifer-Gnosis“ (Ian./Febr. 1904), la rubrica „întrebări şi răspunsuri“; şi anume ca răspuns la întrebarea ce revenea mereu: „Cum se situează antroposofia faţă de fundamentările ştiinţifice de teorie a cunoaşterii care predomină astăzi? “ (Vezi Rudolf Steiner „Lucifer-Gnosis 1903-1908“, Bibi. Nr. 34, 1960, pag. 352-360).

Referitor la perioada genezei acestei lucrări, vezi Rudolf Steiner Povestea vieţii mele (Mein Lebensgang), Bibi. Nr. 34, ca şi prelegerea din 4 februarie 1913, de la Berlin, publicată în: „Scrisori“, vol. I, Dornach 1948.

Lucrările lui Rudolf Steiner la care se face referire aici s-au redat prin numărul din Opere Complete (Gesamt Ausgabe = GA), adică Bibl. Nr. şi sunt prezentate la sfârşitul acestei cărţi.

  1. Karl Julius Schroer, 1825-1900. Istoric literar, lingvist şi dialectolog, care, profesor la Universitatea Tehnică din Viena, a fost dascăl, prieten părintesc şi susţinător al lui Rudolf Steiner. Vezi R. Steiner Povestea vieţii mele (Registru), ca şi capitolul „Imagini din viaţa intelectuală a Austriei“ din cartea sa Despre enigma omenească, (Vom Menschenrätsel), Bibl. Nr. 20 şi prelegerea din 10 februarie 1916, din ciclul Din viaţa spirituală a Europei de mijloc (Aus mitteleuropäischen Geistesleben), Bibl. Nr. 65.

  2. Casa Speckt din Viena: La recomandarea lui K. J. Schröer, Rudolf Steiner a activat în casa lui Ladislaus şi Pauline Specht din 1884 până în 1890 ca educator al celor patru fii ai acestora: Richard, Arthur, Otto şi Ernst.
    Vezi şi cap. IV din Povestea vieţii mele (fără a se da numele Specht), ca şi R. Steiner „Scrisori“, vol. I, Dornach 1948.

  3. Roza Mayreder, 1858-1938. Scriitoare, cunoscută şi ca pictoriţă. Despre prietenia dintre Rudolf Steiner şi Roza Mayreder, vezi cap. IX din Povestea vieţii mele, ca şi R. Steiner, „Scrisori“, vol. I şi II, Dornach 1948 şi 1953.

  4. Ars Magna Lulliana: Raymundus Lullus, 1234-1315, Ars Magna et ultima. Vezi şi R. Steiner, Mistica în zorii vieţii spirituale a timpului nostru (Die Mystik im Anfange des neuzeitlichen Geistesleben), 1902, Bibl. Nr. 7, pag. 135.

  5. Notă: Robert Zimmermann, „Ober Kant's mathematisches Vorurteil und dessen Folgen“; Sitzungsberichte der philosophisch-historischen Klasse der Kaiserlichen Akademie der Wis-senschaften, Bd. 67, Wien 1871 (Asupra prejudecăţii matematice a lui Kant şi urmărilor sale; Protocoale ale clasei filosofic-istorice a Academiei Imperiale de Ştiinţe, vol. 67, Viena 1871, pag. 7-48).

  6. In ultima sa publicaţie de teorie a cunoaşterii... : Eduard von Hartmann, „Transzendentaler Idealismus und Realismus mit besonderer Rücksicht auf das Kausalproblem“; Zeitschrift für Philosophie und philosophische Kritik, Bd. 99 (Idealismul transcendental şi realismul, cu referire îndeosebi la problema cauzală; Revista pentru filosofie şi critică filosofică, vol. 99, Leizig 1891, pag. 183-209).

  7. J. Müller a arătat că fiecare simţ...: Johannes Müller, 1801-1858, fiziolog. Vezi cap. „Handbuch der Physiologie des Menschen, für Vorlesungen“ („Despre nervii senzoriali“ din lucrarea sa „Manual de fiziologie a omului, pentru prelegeri“), Koblenz 1834.

  8. Acest conţinut al conştienţei constă iniţial din... “ : F. v. Hartmann, „Das Grundproblem der Erkenntnistheorie“ (Problema fundamentală a teoriei cunoaşterii), pag. 33.

  9. Gideon Spicker, „Lessings Weltanschauung“ (Concepţia despre lume a lui Lessing), Leipzig 1883.

  10. expunerile lui Hume despre noţiunea de cauzalitate: David Hume, 1711-1776. „An Inquiry Concerning Human Understanding“ (Cercetare asupra înţelegerii omeneşti), 1748. Vezi şi R. Steiner „Die Rätsel der Philosophie in ihrer Geschichte als Umriß dargestellt“ (Enigmele fîlosofiei prezentată prin istoria ei în rezumat). Bibl. Nr. 18, pag. 148 ş.u.

  11. Harms, în discursul său asupra filosofiei lui Fichte: Friedrich Harms, discurs ţinut la 15 martie 1862, Kiel.