Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

CUM SE DOBÂNDESC CUNOŞTINŢE
DESPRE LUMILE SUPERIOARE?

GA 10


NOTE


Textul prezentei cărţi a apărut în forma unei serii de 16 articole publicate în revista „Lucifer Gnosis“ ‒ editată de Rudolf Steiner ‒ din iunie 1904, până în septembrie 1905 (nr.13-28). Iniţial, Rudolf Steiner a planificat un număr mult mai mic de articole: deja la sfârşitul articolului al patrulea el nu a mai anunţat o continuare, aşa cum făcea de obicei, ci a scris: „Urmează încheierea“. Această formulare a fost apoi repetată la sfârşitul celor două articole care au urmat, următoarele articole fiind încheiate cu o privire îndreptată spre următorul caiet, sau cu formularea: „va continua“. Steiner a făcut, deci, cu articolul al şaptelea ‒ care iniţial era conceput ca articol final ‒ un nou început, pentru a continua seria de articole pe această temă. Un al doilea început l-a făcut cu al treisprezecelea articol, unde înştiinţa, într-o notă de subsol: «Cu următoarele relatări, descrierea drumului către cunoaşterea superioară ajunge la un punct deosebit de important. Cititorul va putea să înţeleagă că în afară de ceea ce este nou, de ceea ce aduce nou articolul de mai sus, este indicat, în anumite pasaje, ceea ce a fost prezentat deja, în alte corelaţii. Acest fapt ar putea sta în atenţia unor cititori care au început să citească revista „Lucifer-Gnosis“ numai de la acest al treilea an al apariţiei sale. Prin aceasta, articolele despre dobândirea cunoştinţelor superioare formează, într-un anumit sens, un tot încheiat, şi pornind de la acest număr. O pătrundere completă şi intimă are nevoie şi de cele publicate în relatările anterioare. Atunci când ne preocupăm serios de o cunoaştere adevărată, nu putem proceda aşa cum procedează unele reviste moderne, care publică în fiecare număr un „întreg încheiat“» (Lucifer-Gnosis, nr. 25, iunie 1905, pag. 388).

Rudolf Steiner a publicat aceste articole, împreună cu alte studii ale sale, în anul 1907, în caietul special al revistei „Lucifer-Gnosis“. Prima apariţie sub formă de carte, fără o prelucrare esenţială, cu utilizarea şpalturilor folosite la revista „Lucifer-Gnosis“, a avut loc în anul 1909. Până în anul 1922 au apărut opt ediţii sub formă de carte, fiecare ediţie reproducând ediţia anterioară. Prin aceasta s-a păstrat particularitatea formei iniţiale a cărţii, anume aceea că a fost concepută mai întâi sub formă de articole; de asemenea, s-au perpetuat greşelile de tipografie ale diferitelor ediţii. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, cu capitolul „Iniţierea“, care era iniţial al treilea subcapitol al capitolului „Treptele iniţierii“ (pag.34). Această împărţire este păstrată şi în prezent; dar în cursul prelucrărilor lui Rudolf Steiner a diferitelor ediţii, subcapitolul a devenit capitol, fără ca împărţirea şi numerotarea capitolelor să fie revăzută.

Asupra părţii a doua care era plănuită: Toate cele opt ediţii apărute în timpul vieţii lui Rudolf Steiner purtau în pagina de titlu, în paranteză, nota: „Volumul I“ (ediţia a treia şi a patra, 1909, 1910), respectiv „Partea a I-a“ (ediţiile 5-11, 1914-1922). Textul ediţiilor 5-7 (1914), se încheia cu notiţa: „Sfârşitul primului volum“, iar în introducerea ediţiei a treia şi a cincea a fost anunţată o continuare care „va trebui să aducă noi descrieri ale constituţiei sufleteşti care conduce omul spre trăirea lumilor superioare“. – O continuare cu acelaşi titlu şi cu nota „Volumul II“ nu a mai apărut niciodată, în schimb a apărut volumul Treptele cunoaşterii superioare (GA 12), şi care poate fi considerat o astfel de continuare. Acest şir de 5 articole, rămas fragmentar, a apărut în continuarea articolelor precedente, în revista „Lucifer-Gnosis“ (nr.29, 30, 32, 34, 35, din octombrie 1905 până în mai 1908). Raportul său faţă de celelalte a fost caracterizat astfel: „ca un studiu suplimentar la articolul: Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile superioare?“. În introducerea de la ediţia din 1931 a cărţii Treptele cunoaşterii superioare, Maria Steiner a spus despre această a doua serie de articole: „Ele au fost concepute ca o continuare a consideraţiilor începute în Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile superioare?“. Volumul imens de muncă, extraordinara solicitare a lui Rudolf Steiner datorată activităţii sale de conferenţiar, a făcut ca el să nu se mai poată consacra într-o măsură suficientă revistei, deşi aceasta câştiga mereu noi cititori şi admiratori. Din lipsă de timp a trebuit să fie oprită apariţia ei. La ediţiile care au urmat morţii lui Rudolf Steiner nu s-a mai păstrat pe pagina de titlu a cărţii Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile superioare? specificaţia „Partea I“. La ediţia a 24-a (1993), ea a fost din nou reintrodusă, pentru a indica faptul că Rudolf Steiner nu voia să considere această temă încheiată prin ceea ce prezentase într-o singură carte.

Textul de bază: Ediţia a 11-a (ediţie în care s-au tipărit exemplarele de la 28.000 la 37.000), Berlin, Philosophisch - Antroposophischer Verlag, 1922 (şi care a fost ultima ediţie corectată de Rudolf Steiner).

Pentru a 24-a ediţie (1993) textul a fost comparat exact de către David Hoffmann cu textul ultimei ediţii corectate de Rudolf Steiner. Au fost verificate modificările apărute în cadrul diferitelor ediţii. În urma acestei verificări, unele modificări au fost acceptate, la altele s-a renunţat, revenindu-se la textul de bază.


  1. expunerile mele pe care le-am publicat iniţial ca articole separate sub titlul...: în revista „Lucifer-Gnosis“, numerele 13-28, Berlin 1904-1905.
  2. În cărţile mele Ştiinţa ocultă...: Vezi indicaţiile bibliografice Din operele lui Rudolf Steiner.
  3. şi în alte scrieri ale mele...: de exemplu în Treptele cunoaşterii superioare (1905), vezi indicaţiile bibliografice Din operele lui Rudolf Steiner.
  4. La această primă parte, i se va adăuga o a doua: O a doua parte nu a apărut sub această denumire niciodată; o anume continuare se află totuşi în Treptele cunoaşterii superioare şi în alte scrieri.
  5. „examinaţi totul şi reţineţi ceea ce este mai bun“: după  1Tesaloniceni 5:21
  6. Bhagavad Gita: „Cântecul celor înălţaţi“ (sanscr.) Poezie didactică în a 6-a Carte a Eposului indian Mahabharata.
  7. Thomas de Kempis: Aici se face referinţă la scrierea sa mistică De imitatione Christi (Urmarea lui Christos).
  8. „credinţa care poate muta munţii din loc“: după Ev. Matei 17:20 şi 1Corinteni 13:2
  9. „a chiui de bucurie“ şi a fi „întristat de moarte“: după „Cîntecul lui Klärchens“ în Egmont de J.W.Goethe.
  10. spre florile de lotus cu opt, şase şi patru petale: în această enumerare ne-am aştepta să apară floarea de lotus cu zece petale, despre care Rudolf Steiner a scris în paginile anterioare. În locul acesteia el numeşte floarea de lotus cu opt petale, care, conform tradiţiei vechi indiene se află în imediata vecinătate a florii de lotus cu zece petale.
  11. Cuvântările lui Buda: Cuvântările lui Gautama Buda din colecţia medievală Majjhimanikayo a canonului Pali, tradus prima oară de Karl Eugen Neumann, 3 vol., Munchen 1922.
  12. „Când înfloreşte trandafirul...“: citat din poezia lui Friedrich Rukkert „Lumea şi Eu“.
  13. În „Zanoni“ de Bulwer: Alcătuită de Sir Edward George Bulwer-Lytton, 1803-1873, apărută prima dată în 1842.
  14. „ca Heruvimul cu spada de foc înaintea Paradisului“: compară Geneza 3:24