Rudolf Steiner

PĂZITORUL PRAGULUI

EVENIMENTE ALE VIEŢII SUFLETEŞTI ÎN IMAGINI SCENICE

GA 14

CUPRINS

Tabloul întâi. O sală în tonalitate albastru-indigo, antecameră a încăperilor consacrate de către o Aliantă a miştilor lucrărilor sale

Tabloul doi. Acelaşi spaţiu ca în tabloul precedent

Tabloul trei. În împărăţia lui Lucifer

Tabloul patru. O cameră în tonalitate roz-roşiatică, în casa lui Strader şi a Theodorei, soţia sa

Tabloul cinci. O cameră în acea căsuţă din pădure care a fost prezentată în Încercarea sufletului ca fiind căminul soţilor Balde

Tabloul şase. Un spaţiu care nu este limitat de pereţi artificiali, ci de forme vegetale arborescente, care se împletesc şi se ramifică în interior până în fundal

Tabloul şapte. Un peisaj din forme ale fanteziei, maiestuoase, alcătuite – în ansamblul lor – pe de o parte din vârtejuri de apă, iar pe de altă pare din vârtejuri de foc

Tabloul opt. Împărăţia lui Ahriman

Tabloul nouă. Un peisaj matinal, însorit şi prietenos

Tabloul zece. Templul Alianţei miştilor, care a fost prezentat în tablourile unu şi doi

PERSONAJE, FĂPTURI ŞI EVENIMENTE

Evenimentele spirituale şi sufleteşti expuse în această succesiune de tablouri scenice din Păzitorul Pragului sunt o continuare a celor ce au fost descrise de mine mai înainte, în Poarta iniţierii şi în Încercarea sufletului. Ele alcătuiesc împreună un întreg.

În Păzitorul Pragului apar următoarele personaje şi entităţi:

I. PURTĂTORII ELEMENTULUI SPIRITUAL:

1. Benedictus, conducătorul Templului Soarelui şi instructorul unui număr de persoane care apar în Păzitorul Pragului. (În Poarta iniţierii şi în Încercarea sufletului, Templul Soarelui este doar menţionat.)
2. Hilarius Gottgetreu, Marele Maestru al unei Alianţe a miştilor. (Încarnarea sa anterioară este evocată în Încercarea sufletului ca Marele Maestru al unei Confrerii spirituale.)
3. Johannes Thomasius, discipol al lui Benedictus.

II. PURTĂTORII ELEMENTULUI DEVOŢIONAL:

4. Magnus Bellicosus, numit German în Poarta iniţierii, preceptor al Alianţei miştilor.
5. Albert Torquatus, numit Theodosius în Poarta iniţierii, maestru de ceremonii al Alianţei miştilor.
6. Profesorul Copesius.

III. PURTĂTORII ELEMENTULUI VOINŢĂ:

7. Friedrich Trautmann, numit Romanus în Poarta iniţierii, maestru de ceremonii în Alianţa miştilor. (Reîntruparea celui de al doilea maestru de ceremonii al Confreriei spirituale din Încercarea sufletului.)
8. Theodora, o văzătoare. (În ea, elementul voinţă este transformat în clarvedere naivă.)
9. Doctorul Strader (inginer).

IV. PURTĂTORII ELEMENTULUI SUFLETESC:

10. Maria, discipolă a lui Benedictus
11. Felix Balde
12. Doamna Balde

V. FIINŢE DIN LUMEA SPIRITUALĂ:

Lucifer
Ahriman

VI. FIINŢE ALE ELEMENTULUI SPIRITUAL UMAN:

Dublul lui Thomasius Sufletul Theodorei Păzitorul Pragului
Philia Astrid Luna		entităţi spirituale care stabilesc legătura între forţele sufletului omenesc şi Cosmos
Cealaltă Philia, entitate spirituală care împiedică unirea forţelor sufletului cu Cosmosul. Vocea conştiinţei.

Aceste fiinţe nu sunt concepute ca alegorii sau simboluri, ci sunt realităţi la fel de reale pentru cunoaşterea spirituală ca persoanele fizice.

* Aceştia sunt reîntruparea celor doisprezecc ţărani şi ţărănci din Încercarea sufletului. (Întrucât numele lor sunt definitorii, ne permitem o traducere a lor în română, în aceeaşi ordine: 1. Ferdiand Vulpoiul; 2. Michael Nobilul; 3. Bernhard cel Onest; 4. Francisca Smerita; 5. Maria Stâncă de credinţă; 6. Luiza Temătoarea de Dumnezeu; 7. Frederic Spiritul; 8. Gaspar Vijeliosul; 9. Gheorghe Gura adevărului; 10. Maria Cutezătoarea; 11. Hermina Casnica; 12. Caterina cea Prevăzătoare – nota trad.)

Evenimentele din Păzitorul Pragului au loc la aproximativ treisprezece ani după cele din Poarta iniţierii. Modul de repetare a vieţilor, aşa cum se manifestă el în Păzitorul Pragului, nu trebuie considerat ca o lege general valabilă; el poate apărea la un anumit moment de cotitură a timpurilor. De aceea, evenimentele ce au loc, de pildă, în tabloul opt între Strader şi cele douăsprezece persoane (ţăranii şi ţărăncile, nota trad.) sunt posibile doar într-un astfel de moment. Entităţile spirituale care apar în Păzitorul Pragului nu sunt nici alegorii şi nici simboluri. Cel care recunoaşte lumea spirituală ca pe ceva real, poate, desigur, să înfăţişeze fiinţele care, în lumea suprasensibilă, au pentru el aceeaşi consistenţă ca şi oamenii fizici în lumea senzorială. Cine ia aceste fiinţe drept alegorii sau simboluri, acela nu va cunoaşte deloc caracterul evenimentelor înfăţişate în Păzitorul Pragului. Faptul că fiinţele spirituale nu au chip omenesc, cum este firesc să aibă în prezentarea scenică, este de la sine înţeles. Dacă autorul acestor „evenimente ale vieţii sufleteşti în imagini scenice" ar lua asemenea fiinţe drept alegorii, nu le-ar înfăţişa aşa cum o face. Împărtirea pesonajelor în grupe (3 x 4) nu este căutată sau preconcepută. Ea a rezultat – pentru gândirea ulterioară – din evenimentele concepute ca atare şi care de la sine dau naştere unei astfel de împărţiri. Autorului nu i-ar fi trecut niciodată prin minte să o conceapă astfel dintru început. Să îi fie permis să o prezinte aici ca pe un rezultat.