Rudolf Steiner
CURSUL VIEŢII MELE

GA 28

RUDOLF STEINER – VIAŢA ŞI OPERA

O  cronica

Kraljevec – Neudörfl

1861-1879
• La 25 sau 27 februarie 1861, la Kraljevec (pe atunci în Austria, astăzi în Croaţia), s-a născut Rudolf Josef Lorenz Steiner, ca primul copil al unei familii originare din Austria de Jos. Mama se numea Franziska, iar tatăl, Johann Steiner. Meseria tatălui, la început telegrafist, apoi şef de gară în cadrul căilor ferate austriece de sud, a determinat familia să-şi schimbe de mai multe ori domiciliul: 1862 la Mödling, 1863 la Pottschach şi 1969 la Neudörfl.
• Familia s-a mărit: în 1864 s-a născut sora, Leopoldine, iar în 1866 fratele, Gustav.
• Începând cu anul şcolar 1872/73 urmează şcoala reală de stat din apropiere de Wiener-Neustadt. Acolo a absolvit în 1879, cu calificativul excepţional.

Viena

1879-1883
• Studii la Şcoala Superioară Tehnică, la început cu scopul de a preda la şcoala reală. Materii principale: matematică, fizică, botanică, zoologie, chimie; apoi literatură, istorie, filosofie.

1882
• La recomandarea profesorului de istoria literaturii şi, în acelaşi timp, cercetător al operei lui Goethe, Karl Julius Schröer, lucrează la editarea scrierilor de ştiinţele naturii ale lui Goethe în colecţia „Literatura naţională germană” a lui Kürschner. Eseul Singura critică posibilă a noţiunii de atomism; Steiner numeşte mai târziu acest eseu ca „nervul central” al cercetărilor sale.

1884-1890
• Meditator în casa familiei negustorului L. Specht din Viena. Primul volum din scrierile de ştiinţele naturii ale lui Goethe la care a lucrat Steiner apare în 1884; următoarele volume, în anii 1887-1897.
• Prietenie cu poeta şi ulterior luptătoare pentru drepturile femeilor, Rosa Mayreder (Critica feminităţii) şi Friedrich Eckstein, ulterior secretar şi biograf al lui Anton Bruckner.
• Corespondenţă cu filosoful Eduard von Hartmann. Pe lângă munca la ediţia Goethe, numeroase articole pentru diferite lexicoane (printre altele, Lexiconul de conversaţie Pierer), din însărcinarea prof. Küschner.

1886
• Apariţia primei cărţi: Linii fundamentale ale unei teorii a cunoaşterii potrivit concepţiei goetheene despre lume (GA2).
• Cerere din partea directorului Arhivelor de la Weimar, Erich Schmidt, pentru a colabora la publicarea Ediţiei „Sophia” din operele lui Goethe.
• Eseul Natura şi idealurile noastre, o scrisoare deschisă către poeta M. E. delle Grazie.

1888
• Redactor la ziarul vienez „Deutsche Wochenschrift”. Numeroase articole şi comentarii privind evenimentele politice din Austro-Ungaria.
• Conferinţă la Reuniunea-Goethe din Viena pe tema Goethe ca părinte al unei noi estetici.

Weimar

1890-1897
• Colaborator la Arhivele Goethe şi Schiller. Editarea scrierilor de ştiinţele naturii ale lui Goethe, care apar între 1891 şi 1896.
• Întâlniri cu Hermann Grimm, Ernst Haeckel, Eduard von Hartmann. Prietenie cu poeta Gabriele Reuter, discipolul lui Liszt, Conrad Ansorge, biograful lui Stirner, John Henry Mackay, editorul lui Nietszche, Fritz Koegel şi cu poetul Otto Erich Hartleben.
• Steiner se îngrijeşte de apariţia unei ediţii în 12 volume a operelor complete ale lui Schopenhauer , ca şi de o ediţie în 8 volume a operelor lui Jean Paul, pentru „Cotta’sche Bibliothek der Weltliteratur”. În seria „Berliner Klassiker Ausgaben” (Autori clasici berlinezi), cu introduceri semnate de istorici literari de prestigiu, apar operele lui Wieland şi Uhland, editate şi prefaţate de Rudolf Steiner.

1891-1892
• Obţine titlul de doctor în filosofie la Universitatea din Rostock, la profesorul Heinrich von Stein, cu lucrarea „Problema fundamentală a teoriei cunoaşterii, cu o atenţie specială asupra Doctrinei Ştiinţei a lui Fichte. Prolegomene la înţelegerea conştienţei filosofice cu sine însăşi”, apărută în 1892 sub titlul Adevăr şi ştiinţă. Introducere la o filosofie a libertăţii (GA 3), dedicată lui Eduard von Hartmann.

1893
• Apare Filosofia libertăţii. Trăsături fundamentale ale unei concepţii moderne despre lume (GA 4).

1894-1896
• Vizită și sejur de lucru la Arhiva Nietzsche. Face cunoștință cu Elisabeth Förster-Nietzsche, care vrea să îl câștige pe Steiner ca editor colaborator la publicarea operei fratelui ei. Întâlnire cu Friedrich Nietzsche, bolnav.

1895
• Apare lucrarea Friedrich Nietzsche, un luptător împotriva epocii sale (GA 5).

1897
• O expunere cuprinzătoare a studiilor sale goetheene de până atunci este oferită de Steiner în lucrarea Concepția despre lume a lui Goethe (GA 6).

Berlin

1897-1900
• Editor și redactor la revistele „Magazin für Litteratur” şi „Dramaturgische Blätter”, organul Uniunii Dramaturgilor Germani. Numeroase articole pe teme de literatură şi filosofie; critică de teatru, cronici literare.

1898-1905
• Conferinţe la „Societatea literară liberă”, la „Asociaţia Giordano Bruno”, la întâlniri ale sindicatelor şi în cercul literar „Die Kommenden” (Cei ce vin), a cărui conducere a fost preluată de Steiner după moartea lui Ludwig Jakobowski.
• Întâlniri cu Else Lasker-Schüler, Peter Hille, Stefan Zweig, Käthe Kollwitz, Erich Mühsam, Paul Scheerbart, Frank Wedekind. Prietenie cu Ludwig Jakobowski şi Otto Erich Hartleben.

1899
• Publicarea a numeroase articole, printre care Basmul lui Goethe despre Şarpele verde şi frumoasa Lilie, Egoismul în filosofie şi Haeckel şi opozanţii săi.
• Căsătoria cu Ana Eunike; aceasta moare în 1911.

1899-1904
• Activitate de predare (istorie, oratorie, literatură, ştiinţele naturii) la Şcoala de educaţie a muncitorilor întemeiată de Wilhelm Liebknecht la Berlin; din 1902 şi la Spandau.
• Întâlnire cu Rosa Luxemburg şi Kurt Eisner.

1900
• Apare primul volum din Concepţii despre lume şi viaţă în secolul XIX; un an mai târziu urmează volumul doi. Revăzută şi dezvoltată, această lucrare apare în 1914 sub titlul Enigmele filosofiei expuse în istoria lor, în rezumat (GA 18).
• Conferinţe la Biblioteca teosofică despre Nietzsche şi „Basmul” lui Goethe. În toamnă susţine acolo primul ciclu de conferinţe cu tema: ”Mistica”.
• Prima întâlnire cu Marie von Sivers, care din 1902 devine colaboaratoare apropiată a lui Rudolf Steiner. Ea avea o formţie în arta oratorică franceză la Conservatorul din Paris şi absolvise Arta Dramatică la Petersburg. Traducătoare a mai multor lucrări de Edouard Schuré.

1901-1902
• Apare Mistica în zorii noii vieţi spirituale şi raportul său cu concepţiile moderne despre lume (GA 7).
• În toamnă începe al doilea ciclu de conferinţe de la Biblioteca teosofică, cu tema Creştinismul, ca fapt mistic (GA 8), care va fi publicat în 1902..
• Întâlnire cu Annie Bessant.
• Din octombrie 1902, secretar general al Secţiunii germane a Societăţii Teosofice.

1902-1904
• Activitate de predare la Şcoala Superioară Liberă întemeiată de Bruno Wille şi Wilhelm Bölsche.

1902-1912
• Împreună cu Marie von Sivers, formează loje teosofice în ţară şi în străinătate. Activitate de conferenţiere intensă, atât pentru publicul larg, cât şi pentru cercurile de membri ai Societăţii Teosofice. În cadrul acestora, Steiner nu prezintă teosofia orientală tradiţională, ci rezultatele propriilor cercetări, însă se raportează mereu la literatura teosofică clasică (Blavatsky etc.).
• Fondarea, editarea şi redactarea revistei lunare „Luzifer”, mai târziu „Lucifer-Gnosis” (1903). Aici apar serii de articole fundamentale, printre care Cum se dobândesc cunoștințe despre lumile superioare? (GA 10), Teosofia şi problema socială (GA 34), Din Cronica Akasha (GA 11), Treptele cunoașterii superioare (GA 12). Acestea apar ulterior şi sub formă de carte.
• Prietenie cu Christian Morgenstern şi Edouard Schuré. W. Kandinsky audiază conferinţe ale lui Rudolf Steiner. În perioadele de iarnă (începând cu 1903/1904), serii de conferinţe publice la Casa arhitecţilor din Berlin, cu tema (printre altele) Despre originea şi ţelul omului (GA 53), Metamorfoze ale vieţii sufletului (GA 58, 59), Răspunsuri ale știinţei spiritului la marile probleme ale existenței (GA 54).

1904
• Apare Teosofia. Introducere în cunoaşterea suprasenzorială despre lume şi determinarea omului (GA 9).

1907
• La München, studierea şi punerea în scenă a „Dramei sfinte din Eleusis” de Eduard Schuré, cu Marie von Sivers în rolul principal.

1910
• Publicarea rezultatelor cercetărilor de cosmologie şi istoria evoluţiei în Ştiinţa ocultă (GA 13).

1910-1913
• Primele reprezentaţii la München a celor Patru drame-misteriu (GA 14) de Rudolf Steiner, sub conducerea sa personală.
• Schiţa unei clădiri (Johannes-Bau) pentru expoziţii artistice şi evenimente ale Şcolii Superioare Libere pentru Ştiinţa Spirituală. Realizarea acestui proiect în München-Schwabing cade datorită opoziţiei autorităţilor.
• Apar lucrările Conducerea spirituală a omului şi a omenirii (GA 15), O cale de cunoaştere de sine a omului (GA 16) şi Pragul lumii spirituale (GA 17). Scrierea Antroposofie (GA 45) începută în 1910 rămâne neterminată.
• Începe dezvoltarea unui nou curs de arta mişcării (1911). În toamnă, primul curs de euritmie în Bottmingen, lângă Basel. În anii următori, împreună cu Marie von Sivers, dezvoltă în continuare euritmia spre o artă a scenei.
• Separarea de Societatea Teosofică şi întemeierea Societăţii Antroposofice (1913).
• Numeroase călătorii pentru susţinerea de conferinţe şi – în strânsă colaborare cu Marie von Sivers – înfiinţarea ramurilor antroposofice în ţară şi străinătate.

Dornach

1913-1919
• Sub îndrumarea lui Rudolf Steiner şi prin colaborarea a numeroşi artişti din diferite ţări, la Dornach (Elveţia) este construit Goetheanum-ul proiectat de Steiner, o clădire organic-plastică din lemn, cu o cupolă dublă. Lucrări realizate: modelare plastică în interior, pictarea cupolei, grupul sculptural (9 m înălţime): „Reprezentantul Omenirii”.

• În jurul Goetheanum-ului se formează treptat un ansamblu de clădiri de locuit şi funcţionale, după schiţe realizate de Steiner: casa Duldeck, sera (Glashaus), Editura, casa care adăposteşte centrala termică (Heizhaus), casa-atelier (Atelierhaus), trei case pentru euritmie, casa care adăposteşte centrala electrică (Transformatoren-Haus).
• Căsătoria cu Marie von Sivers (1914).

• Serii numeroase de călătorii, în ţară şi în străinătate, pentru susţinerea de conferinţe despre reîncarnare şi karma, despre Evanghelii, despre viaţa dintre moarte şi o nouă naştere, istoria misteriilor, evoluţie, evenimente contemporane etc.
• 1917. Sub titlul Despre enigme ale sufletului (GA 21) apar rezultatele cercetărilor lui Steiner referitoare la tripartiţia organismului omenesc şi despre raportul dintre antropologie şi antroposofie.
• După discuţii cu contele Otto Lerchenfeld asupra situaţiei politice din Europa Centrală, Steiner concepe două memorandumuri, în care dezvoltă perspective pentru o nouă modelare socială a vieţii publice. Acestea sunt trimise unor personalităţi politice influente din Germania şi Austria..
• 1919. O serie de conferinţe susţinute la Zürich despre Problema socială (Die soziale Frage) apar prelucrate sub formă de carte, sub titlul Puncte centrale ale problemei sociale în mijlocul necesităţilor vieţii din prezent și din viitor (Die Kernpunkte der sozialen Frage în den Lebensnotwendigkeiten der Gegenwart und Zukunft) (GA 23). Aici este dezvoltată ideea descentralizării statului unitar într-o viaţă spirituală liberă, o viaţă democratică adevărată şi o viaţă economică asociativă. Aceasta este împărtăşită apoi în numeroase conferinţe..
• În conferinţe şi discuţii cu reprezentanţi ai muncitorilor şi industriaşilor Steiner se angajează pentru fondarea de consilii de lucru.
• După pregătiri intense, în toamnă se deschide la Stuttgart Şcoala Liberă Waldorf, ca şcoală atât populară, cât şi superioară. Şcoala este patronată de directorul fabricii de ţigarete Astoria-Waldorf, Emil Molt. Conducerea şcolii este oferită lui Rudolf Steiner, care va deţine această funcţie până la moartea sa, în 1925.

1920-1925
• Pe lângă numeroasele conferinţe publice din Germania şi străinătate şi pe lângă marile cicluri de conferinţe pentru membrii Societăţii Antroposofice – printre care, Corespondenţe între microcosmos și macrocosmos (GA 201), Antroposofia ca o cosmosofie (GA 207), Omul ca armonie a Cuvântului cosmic creator, formator și modelator (GA 230), Consideraţii esoterice asupra legăturilor karmice (GA 235-240) – , Steiner este rugat mereu să susţină conferinţe şi cursuri în domeni specializate: pedagogie, medicină, economie politică, teologie, agricultură, actorie, pedagogie curativă, euritmie etc..
• Ca fundament de şcolire pentru pictori el concepe un şir de schiţe pastel şi desene în acuarelă.
• Se înfiinţează Institutul de cercetare antroposofică, clinici şi alte şcoli.
• În revista „Dreigliederung des sozialen Organismus” („Tripartiţia organismului social”) şi în „Das Goetheanum” apar regulat articole de Rudolf Steiner.

1922-1923
• În noaptea de Anul Nou 1922/23 Goetheanumul este distrus de flăcări. Munca – conferinţe şi expoziţii de artă – este continuată neabătut în atelierul de tâmplărie (Schreinerei), care a scăpat din incendiu.
• Pentru o nouă construcţie a Goetheanumului (care va fi gata în 1928), ca urmare a îmbolnăvirii sale în toamna anului 1924, Steiner poate să facă numai schiţa exteriorului clădirii.

• Creşterea mişcării antroposofice face necesară o revizuire a structurilor de până atunci. Astfel se ajunge la Congresul de Crăciun din 1923, de la Dornach, la o nouă constituire a Societăţii Antroposofice, a cărei conducere o preia acum Rudolf Steiner, şi la o nouă organizare a Şcolii Superioare Libere pentru Ştiinţa Spirituală, de asemenea sub conducerea sa.

1924-1925
• În toamna anului 1924 cade bolnav la pat. Ampla sa activitate de susţinere de conferinţe şi cursuri încetează. Pe patul de suferinţă continuă scrierea biografiei sale, Cursul vieţii mele (Mein Lebensgang). În colaborare cu Ita Wegman, medic, publică lucrarea Fundamente pentru o lărgire a artei vindecării (GA 27). În scrisori şi „maxime” „deschise”, Rudolf Steiner se adresează regulat membrilor şi le oferă impulsuri pentru o adâncire spirituală a muncii lor..
• La 30 martie 1925 Rudolf Steiner încetează din viaţă la Dornach.

Walter Kugler

AcasăLucrări OnlineIndex GA28PrecedentaUrmătoarea