Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

CUNOAŞTEREA LUI HRISTOS

ANTROPOSOFIE ŞI ROSICRUCIANISM
EVANGHELIA LUI IOAN

GA 100


NOTE


Aceste conferinţe ţinute de Rudolf Steiner în 1907 nu au fost stenografiate. Conţinutul lor a fost reconstituit pornind de la notele luate de ascultători. Conferinţele de la Kassel, „Antroposofie şi rosicrucianism“, au fost publicate pentru prima oară în 1942 în buletinul pentru membrii Societăţii antroposofice de Marie Steiner, care le-a prelucrat plecând de la câteva însemnări succinte.

Conferinţele de la Basel asupra „Evangheliei lui Ioan“ emană din notele luate de patru participanţi, care s-au reunit în 1908 pentru a stabili într-o formă liberă conţinutul acestora, ajutaţi de amintirile lor. Publicarea textului în buletinul pentru membri a fost autorizată de Marie Steiner în 1946. La început, acest text n-a fost conceput de autorii lui în vederea publicării, ci numai pentru uzul participanţilor.


(1) Rudolf Steiner era secretarul Societăţii teosofice pentru Germania. El s-a desprins de ea încetul cu încetul pentru a întemeia Societatea antroposofică. Fideli lui Rudolf Steiner, noi am păstrat de-a lungul întregii traduceri termenul de teosofie. Câtiva ani mai târziu, el va utiliza termenul de antroposofie.

(2) Richard Wagner (1813–1883) a creat drama muzicală ca operă globală. Compară cu conferinţa lui R. Steiner din 28.03.1907, Richard Wagner şi mistica.

(3) Goethe, Faust, I, Noapte. Cameră gotică.

(4) Christian Rosenkreutz, 1378–1484. Vezi Rudolf Steiner, Creştinismul esoteric şi conducerea spirituală a omenirii, GA 130; Nunta chimică de Christian Rosenkreutz, GA 35; Christian Rosenkreutz şi misiunea sa, GA 93, GA 97, GA 130.

(5) Apostolul Pavel a fost convertit de Hristos în faţa Damascului. Întemeietor al creştinismului din afara Palestinei. Este decapitat la Roma în anu1 67.

(6) Dionisie Areopagitul, primui episcop al atenienilor.

(7) Johann Gottlieb Fichte (1762–1814), filosof german. Conferinţă asupra „Einleitungsvorlesungen in die Wissenschaftslehre“, Berlin, 1913.

(8) Du Bois-Reymond (1818–1896), fiziolog berlinez. „Limite ale cunoaşterii“, conferinţa din 14.08.1872.

(9) „...în mod intensiv“: mărime intensivă; mărime în care este posibil de a distinge trepte de intensitate, dar care nu se măsoară printr-un număr, nereprezentând o întindere (Dicţionarul Petit Robert).

(10) Luca, 17, 21.

(11) Theophrastus Paracelsus von Hohenheim (1493–1541), medic şi naturalist. Vezi conferinţa din 16.11.1911, „De la Paracelsus la Goethe“, în vol. Istorii omeneşti în lumina Ştiinţei spirituale (16 conferinţe, Berlin, 1911–1912), GA 61.

(12) Johann Wolfgang Goethe, 1749–1832.

(13) Friedrich Schiller, 1759–1805. Vezi Rudolf Steiner, Trăsăturile de bază ale unei teorii a cunoaşterii la Goethe, cu referire specială la Schiller, GA 2; Goethe şi concepţia sa despre lume, GA 6.

(14) Francisc din Assisi, 1182–1226, întemeietorul Ordinului franciscan.

(15) Matei, 18, 3.

(16) Wolfgang Amadeus Mozart, 1756–1791.

(17) Francesco Redi, 1626-1698, naturalist italian.

(18) Goethe, Tratat despre culori.

(19) Niflheim, altfel spus Nebelheim, Ţara ceţurilor.

(20) Rudolf Steiner, Educaţia copilului din punct de vedere al Ştiinţei spirituale, GA 34

(21) Sancte de Santis, Mimik des Denkens.

(22) Adalbert von Chamisso, 1781–1838, poet german. Peter Schlemhil,1814.

(23) Fritz Mauthner, 1849–1923, scriitor şi filosof. Beitrage zu einer Kritik der Sprache (Contribuţie la o critică a limbajului).

(24) Cel mai reprezentativ membru al familiei Bach este Johann Sebastian Bach, 1685–1750; sunt, de asemenea, cunoscuţi ca muzicieni fiii săi: Friedemann Bach, 1710–1794, Philippe Emanuel Bach,1714–1788, Johann Christian Bach, 1735–1782.

(25) Bernoulli, familie de matematicieni din Basel: Jakob Bernoulli, 1654–1705, Johann Bernoulli, 1667–1748, Nikolaus Bernoulli, 1687–1759, Daniel Bernoulli, 1700–1782.

(26) Rudolf Steiner, Tatăl Nostru, GA 96, în Sensul vieţii şi Misteriile Duhului, Fiului şi Tatălui, trei conferinţe ţinute la Berlin şi München, 1907, GA 97 şi 96.

(27) Septuaginta: Vulgata.

(28)Ludwig Büchner, 1824–1899, filosof materialist.

(29) Rudolf Steiner, Misterul biblic al Genezei, GA 122.

(30) Antoine Fabre d'Olivet, 1768–1825. Limba ebraică restituită, Paris, 1816, şi Istoria filosofică a neamului omenesc, 1822.

(31) „Lucifer Gnosis“, GA 34, caietele 30, 32, 34 ale revistei.

(32) Rudolf Steiner, Haeckel, die Welträtsel und die Theosophie, GA 34.

(33) Ioan, 8, 12.

(34) Thomas Henry Huxley,1825–1895, zoolog şi filosof britanic, darvinist. Fiziografie, Leibzig, 1884.

(35) Theodor Arldt, „Das Atlantisproblem“, revista „Kosmos“, caiet 10, 1905.

(36) Platon, 427–347 î.Hr., Critias.

(37) Geneza, 1, 2.

(38) Citatul n-a putut fi regăsit.

(39) Ludwig Anzengruber,1839–1889, scriitor şi autor dramatic vienez; Peter Rosegger,1843–1918.

(40) I Geneza, 2,7.

(41) Sfântul Augustin, 354–130, părinte al Bisericii. Retractationes, I, 13 şi De civitate Dei, VIII, 9.

(42) Luca, 14, 26.

(43) loan. A se vedea primul capitoi, verset 1, din Scrisoarea I.

(44) Charles Darwin, 1809–1882, naturalist englez; David Friedrich Strauss, 1808–1874, filosof şi teolog protestant; Arthus Drews, 1865–1935, filosof.

(45) Ioan, 13, l8.

(46) Jakob Böhme, 1525–1624, mistic protestant.

(47) Rudolf Steiner, Adevăr şi ştiinţă (GA 3) şi Filosofia libertăţii (GA 4).

(48) Goethe, Faust, partea a II-a, corul final.

(49) Goethe, Faust.

In Lebensfluten, im Tatensturn,
Wall ich auf und ab,
Wehe hin und her!
Geburt und Grab,
Ein ewiges Meer
Ein wechselnd Weben
Ein glühend Leben:
So schaff ich am sausenden Webstuhl der Zeit
Und wirke der Gottheit lebendiges Kleid.

(50) Ludwig Kleeberg, Wege und Worte, Stuttgart, 1961.

(51) Éduard von Hartmann, 1842–1906, filosof. Filosofia inconştientului, Berlin 1869; Inconştientul din punct de vedere al fiziologiei şi al teoriei coborârii, Berlin, 1872.

(52) Oscar Schmidt, 1823–1890, zoolog.

(53) Ernst Haeckel, 1834–1919, zoolog, filosof. Istoria naturală a creaţiei.

(54) Rowlaiul Hill, 1795–1879, pictor şi fotograf englez.

(55) Iakob Moleschott, 1822–1893, psiholog şi filosof materialist; Karl Vogt, 1817–1895, geolog si zoolog.

(56) Rudolf Wagner, 1805–1864, zoolog şi psiholog.

(57) Dionisie Areopagitul, Ierarhia cerească şi eclezeastică, scrisă între 485–515.

(58) Goethe, Faust, partea a II-a, cuvintele lui Mefistofel.

(59) Pitagora, 582–497 î.Hr., filosof grec.

(60) Platon, Timaios.