Rudolf Steiner MISTERUL BIBLIC AL GENEZEI  Cele şase zile ale Creaţiei, în Cartea I a lui Moise GA 122 Ciclu de zece conferinţe şi o conferinţă introductivă, ţinute la München între 16–26 august 1910 Traducerea: Victor Oprescu Titlul original : Die Geheimnisse der biblischen Schöpfungsgeschichte. Das Sechstagewerk im 1. Buch Moses Nr.curent în bibliografia generală GA 122 Traducerea s-a făcut după textul german, ediţia 1984, Rudolf Steiner Verlag, Dornach/Schweiz şi apare sub îngrijirea Societăţii Antroposofice ©1995 Toate drepturile pentru traducerea în limba română sunt rezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC

CUPRINS

În legătură cu publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner

Prefaţă, de Marie Steiner

Conferinţa introductivă ― München , 16 august1910 ― Despre drama Copiii lui Lucifer de Edouard Schuré şi Marii iniţiaţi, de acelaşi autor. Mulţumiri aduse celor care au contribuit la prezentarea pe scenă a dramei-mister rosacruciene Poarta Iniţierii. Această dramă poate fi privită ca o încercare şi ca o căutare a drumului care duce spre înălţimi spirituale într-o formă artistică

Conferinţa I ― München , 17 august1910 ― La început. Misterul cuvintelor primordiale
Cuvintele de început ale Genezei: „Bereşit bara Elohim et ha-şamayim v'et ha-areţ“. Puterea creatoare a limbii vechi ebraice şi însemnătatea literelor şi a sunetelor ei

Conferinţa a II-a ― München , 18 august1910 ― „Să se facă lumină!“ Cerul şi Pământul
Ha-areţ reprezintă o dorinţă şi voinţa Elohimilor, iar ha-şamayim reprezintă imaginaţia, reprezentarea acestora. Starea de tohu vabohu. Elohimii. Desprinderea Soarelui de Pământ. Separarea elementelor solare, lumină, sunet şi cuvânt creator (ha-şamayim), de elementele de căldură, aer, apă şi pământ (ha-areţ). Ha-areţ este organizat prin curenţii de forţă din ha-şamayim. Crearea structurii umane prin eterul de sunet

Conferinţa a III-a ―  München , 19 august1910 ― Primele şase zile ale Creaţiei
Cele şase zile ale Creaţiei sunt ca o repetare a stărilor planetare anterioare ale Pământului. Pătrunderea luminii. Amestecul inform elementar de căldură, aer şi apă se desparte în două elemente, în aer şi apă. Elementul solid se desprinde din elementul lichid. Apariţia sufletelor-grupă a speciilor vegetale. Dirijarea forţelor cosmice exterioare către existenţa terestră. Apariţia vieţuitoarelor din aer şi apă

Conferinţa a IV-a ― München , 20 august1910 ― Elohimii şi acţiunea lor creatoare. Spiritele timpului
În primele trei zile ale Creaţiei, din starea de căldură apar, pe de o parte, eterurile din ce în ce mai subtile, eterul de lumină, de sunet şi de viaţă, iar pe de altă parte elementele mai dense, aerul, apa şi pământul. Aceste stări elementare reprezintă manifestări şi exteriorizări ale unor Entităţi spiritual-sufleteşti. Elohimii sunt în sânul Ierarhiilor Spiritele formei (numiţi şi Exusiai sau Stăpâniri}. Arhaii sau Spiritele personalităţii sunt slujitori ai Elohimilor. Arhaii sunt „zilele“ Genezei sau „yom“. Prima zi reprezintă intrarea în acţiune a primului Spirit al timpului

Conferinţa a V-a ― München , 21 august1910 ― Lumina şi tenebrele. Yom şi lilith. Misiunea Arhanghelilor
Lumina şi întunericul, expresie a două entităţi polarizate. Arhaii care au avut o evoluţie normală (yom) se manifestă prin lumină ca slujitori ai Elohimilor; Arhaii întârziati în evoluţie (lilith sau laila) acţionează în tenebre. Starea de veghe şi somn sunt procese de distrugere şi respectiv de refacere; legătura lor cu fiinţele solare (yom) şi cele saturniene (laila). Acţiunea Ierarhiilor; prezentarea lor în relatarea biblică

Conferinţa a VI-a ― München , 22 august1910 ― Lumea elementelor ca expresie a activităţii Entităţilor spirituale. Iahve şi Elohim
Manifestarea activităţii Ierarhiilor în sânul Pământului. Spiritele voinţei sau Tronurile în elementul terestru. Spiritele înţelepciunii sau Kyriatetes în elementul lichid. Spiritele mişcării sau Dynamis în elementul gazos (aer). Spiritele formei sau Exusiai (Elohimi) în elementul căldură. În jurul Pământului, Heruvimii acţionează pentru formarea norilor, iar Serafimii în fulgere şi tunete. Cei şapte Elohimi au evoluat spre o unitate, Iahve-Elohim

Conferinţa a VII-a ― München , 23 august1910 ― Prima şi a doua zi a Creaţiei. Acţiunea Elementelor în organismul omului
Imagini ale vechii Luni. Conştienţa obiectivă este o conştienţă proprie terestră. Conştienta Ierarhiilor pe vechea Lună şi pe Pământ. Activitatea şi conştienţa Elohimilor în prima zi a Creaţiei

Conferinţa a VIII-a ― München , 24 august1910 ― Pregătirea şi formarea omului până în ziua a şasea a Creaţiei
Omul este primul născut al Creaţiei. Germenii spiritual-sufleteşti sunt depuşi în primele cinci zile ale Creaţiei. Sufletul senzaţiei, sufletul raţiunii şi sufletul conştienţei s-au format în primele trei zile. Îmbrăcarea unui corp astral în ziua a patra. Corpul eteric se formează în ziua a cincea. Dezvoltarea omului fizic (ca fiinţă de căldură) în ziua a şasea. Evoluţia către fiinţa compusă şi din aer prin Iahve-Elohim are loc după ziua a şasea. Influenţa luciferică şi căderea omului pe Pământ. Continuarea condensării spre lichid şi solid. Formarea omului din carne

Conferinţa a IX-a ― München , 25 august1910 ― Natura lunară în om
Separarea Soarelui de Pământ. Retragerea fiinţelor umane compuse din suflet şi apirit spre alte planete, cu excepţia cuplului Adam şi Eva. Separarea Lunii de Pâmânt. Reîntoarcerea sufletelor-spirit umane. Concordanţa între Geneză şi faptele descrise în Ştiinţa ocultă. Natura lunară în Pământ şi în om. Substanţialitatea cosmică lunară şi independenţa omului. În viitor, Pământul se va preface în praf datorită forţelor umane. Impregnarea prafului terestru de natură lunară în corporalitatea umană prin acţiunea lui Iahve-Elohim

Conferinţa a X-a ― München , 26 august1910 ― Concordanţa Bibliei cu cercetarea spirituală
Crearea fiintei umane nediferenţiate, masculin-feminină, în ziua a şasea a Creaţiei. Ziua a şasea corespunde cu ceea ce Ştiinţa spirituală denumeşte perioada lemuriană. Impregnarea de către Iahve-Elohim a Eului în om. Diferenţierea într-o corporalitate fizică mai densă la exterior şi într-o substanţă eterică mai subtilă în interiorul fiinţei umane. Sensul noţiunii de „odihnă“ din ziua a şaptea. Ridicarea Elohimilor la rangul de Iahve-Elohim. Trecerea de la omul-Elohim eteric din perioada lemuriană la omul-Iahve-Elohim fizic, din perioada atlanteană. Ca ultimă creatură venită pe Pământ, omul descinde din spiritual spre fizic. Îndemnuri către o înţelegere şi o trăire activă a impulsului antroposofic

Textul ebraic al Genezei (cap.l şi cap.2)

Textul în limba română al cap. 1 şi 2, V,1-8 din Geneză