|
Rudolf SteinerCREŞTINISMUL ESOTERICŞI CONDUCEREA SPIRITUALĂ A OMENIRIIGA 13014
conferinţe ţinute
în anii 1911–1912 în diferite oraşe Traducerea din limba germană Victor Oprescu Titlul original : Das esoterische Christentum und die geistige Führung der Menschheit Nr.curent în bibliografia generală GA 130 Traducerea s-a facut după ediţia germană, 1962, Verlag des Rudolf Steiner Nachlassverwaltung Dornach/Schweiz © 1998 Toate drepturile pentru traducerea în limba română sunt rezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC |
|
|---|
Conferinţele
reunite în acest volum nu
fac parte dintr-un ciclu unitar, ele au fost ţinute la date şi în
locuri diferite. De aceea, cititorul va observa unele repetări pe care
este rugat să le considere inevitabile, date fiind circumstanţele.
(Nota traducătarului)
Prefaţă
de Marie Steiner
Impulsul
lui Hristos în devenirea istorică — Conferinţa I — Lugano,
17 septembrie 1911
Impulsul
lui
Hristos în devenirea istorică
— Conferinţa a II-a — Lugano,
19 septembrie 1911
Buddha Şi Hristos. Sfera Bodhisattvilor — Milano, 21 septembrie 1911
Creşinismul
rosacrucian — Conferinţa
I — Neuchâtel, 27
septembrie
1911
Creşinismul rosacrucian — Conferinţa a
II-a — Neuchâtel, 28
septembrie 1911
Eterizarea
sângelui. Intervenţia lui
Hristos eteric în evoluţia Pământului — Basel, 1 octombrie
1911
Jeshu ben
Pandira — cel care pregăteşte
înţelegerea impulsului dat de Hristos. Karma — conţinut al vieţii —
Conferinţa
I — Leipzig, 4 noiembrie 1911
Jeshu ben
Pandira — cel care pregăteşte
înţelegerea impulsului dat de Hristos. Karma — conţinut al vieţii —
Conferinţa
a II-a — Leipzig, 5 noiembrie
1911
Impulsul
lui Hristos. Viaţa reală —
Conferinţa I — München,
18
noiembrie 1911
Impulsul
lui Hristos. Viaţa reală —
Conferinţa a II-a — München,
20 noiembrie 1911
Credinţă,
iubire, speranţă — trei trepte
ale vieţii umane —
Conferinţa I — Nürnberg,
2
decembrie 1911
Credinţă,
iubire, speranţă — trei trepte
ale vieţii umane —
Conferinţa a II-a — Nürnberg,
3
decembrie 1911
Eul
universal şi eul uman. Entităţi
microcosmice suprasensibile. Natura lui Hristos — München, 9
ianuarie 1912
Cele
şapte principii ale macrocosmosului şi
legătura lor cu fiinţa umană — Stuttgart, 28 noiembrie 1911
Baza ştiinţei spiritului orientată antroposofic o constituie lucrările scrise şi publicate de Rudolf Steiner (1861–1925). Pe lângă aceasta, el a ţinut, între 1900–1924, numeroase conferinţe şi cursuri, atât în faţa unui public larg, cât şi pentru membrii Societăţii teosofice, mai târziu ai Societăţii antroposofice. Vorbind în mod liber, el însuşi a dorit iniţial ca aceste conferinţe să nu fie consemnate în scris, deoarece ele erau concepute drept „comunicări orale, nedestinate tiparului“. După ce însă s-au finalizat şi răspândit tot mai numeroase variante incomplete şi eronate după stenogramele şi notiţele auditorilor, s-a văzut nevoit să reglementeze problema acestora. Şi a încredinţat Mariei Steiner von Sivers această misiune. Ei i-a revenit sarcina de a-i desemna pe cei care au dreptul să stenografieze conferinţele, de a asigura administrarea stenogramelor şi revizuirea textelor pentru tipar. Din cauză că, fiind extrem de ocupat, Rudolf Steiner nu a putut corecta el însuşi textele, decât în cazuri foarte rare, în privinţa tuturor conferinţelor publicate trebuie să se ţină seama de această rezervă a sa: „Va trebui să se aibă în vedere faptul că în stenogramele nerevizuite de mine se găsesc greşeli“.
În legătură cu raportul dintre conferinţele pentru membri, care, la început, erau accesibile numai sub formă de manuscrise tipărite pentru uz intern, şi cărţile sale, destinate publicului larg, Rudolf Steiner îşi exprimă punctul de vedere în lucrarea autobiografică Mein Lebensgang (Viaţa mea), capitolul 35. Cele spuse acolo sunt valabile, în egală măsură, în ceea ce priveşte cursurile ţinute, care se adresau unui cerc restrâns de participanţi, familiarizat cu bazele ştiinţei spiritului.
După moartea Mariei Steiner (1867–1948) s-a trecut, conform
indicaţiilor sale, la tipărirea unei ediţii a operelor complete ale lui
Rudolf Steiner (Rudolf Steiner – Gesamtausgabe, GA). Volumul de faţă
constituie o parte a acestei ediţii.