|
Pentru acest ciclu de conferinţe, Rudolf Steiner a fost invitat de
teosofii din Finlanda. Conferinţele au fost ţinute în sala
Liceului
National suedez. În afara conferinţelor propriu-zise, au mai fost
ţinute două conferinţe publice, una cu tema Esenţa eposului naţional cu referire
specială la Kalewala, la 9 aprilie 1912, şi a doua, cu tema Ocultismul şi iniţierea, la 12
aprilie 1912, care este inclusă în acest volum. La aceste
conferinţe,
în afara gazdelor finlandeze, au participat şi numeroşi germani,
membri
ai secţiei germane a Societăţii teosofice, care s-au deplasat în
acest
scop la Helsingfors.
Titlul acestui ciclu a fost stabilit chiar de Rudolf Steiner.
*
(1) În legătură cu această temă a se cerceta
şi
lucrarea lui Rudolf Steiner Lumea simţurilur şi
lumea spiritelor (GA 134).
(2) Immanuel Kant (1724–1804) a scris în 1755
lucrarea Ştiinţele naturale generale
şi teoria cerului sau cercetarea asupra formării şi a originii mecanice
a întregului univers tratate pe baza principiilor newtoniene.
Lucrarea a fost completată de Laplace în 1799 în unele
puncte esenţiale
şi cunoscută în general ca teoria Kant-Laplace.
(3) Adevăratul sau primul Zarathustra, pe care
istoricii greci îl situau cu cca 5–6 000 de ani înainte de
războiul
Troiei. A se vedea şi conferinţa lui Rudolf Steiner despre Zarathustra,
ţinută la Berlin la 19.I.1911, care se află cuprinsă în Răspunsul ştiinţei
spiritului la marile probleme ale existenţei (GA 60).
(4) Relatarea amănunţită asupra acestui aspect a se
vedea şi în lucrarea lui Rudolf Steiner Misteriile Răsăritului
şi ale Creştinismului (GA 144).
(5) Conferinţa din 9 aprilie 1912, Esenţa eposului naţional cu referire
specială la Kalewala, cuprinsă în volumul Legătura omului cu
lumea elemertară (GA 158).
(6) Raoul Heinrich Francé (1874–1943). Autor
de
lucrări de ştiinţe naturale, de origine austriacă. Director al unui
institut de biologie în München. Lucrările sale au fost
publicate de
Rudolf Steiner în nr. 31 (1906) al revistei „Lucifer-Gnosis“ (GA
34).
(7) A se vedea şi Rudolf Steiner, Elementele de bază ale
esoterismului. Conferinţa 27 (GA 93 a).
(8) Apostol Pavel, Epistola
către Romani 9.18.
(9) Charles Darwin, 1809–1882, în lucrarea sa
din
1859 referitoare la originea speciilor şi lupta pentru existenţă.
(10) Conferinţele de la Christiania (Oslo). Misiunea unor suflete
ale popoarelor în legătură cu mitologia nordic-germană (GA
121).
(11) H.P. Blavatsky (1831–1891). Lucrarea sa de
bază, scrisă în limba engleză, The
Secret Doctrine, în 1888. O primă traducere în limba
germană în
1899.
(12) Citatul apare în Doctrina secretă, vol. II, textual:
„Domnul înţelepciunii este Mercur sau Buddha“.
(13) A se vedea lucrarea Mişcarea ocultă
în
secolul al XIX-lea şi rolul său în cultura mondială (GA
254).
(14) Se referă la tablourile-peceţi
5 şi 6
din cele expuse la Congresul de la München în 1907 (GA 284).
(15) Evanghelia
după Ioan 5.46.
(16) În legătură cu aceasta a se vedea şi
conferinţa nr. 26 din ciclul Elementele de bază ale
esoterismului (GA 93a).