Rudolf Steiner
BHAGAVAD-GITA ȘI EPISTOLELE LUI PAVEL

GA 142

COLECȚIA INIȚIERI
Seria Biblioteca antroposofică

Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
Redactor: MARIA STANCIU
Tehnoredactor: MIHAELA BRAȘOVEANU
Concepţia grafică a copertei: VENIAMIN & VENIAMIN

Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector II, București
Tel.: 021 323 20 57

ISBN 973-9243-70-3

COPERTA IV

În acest ciclu de conferințe, Rudolf Steiner compară două scrieri care marchează momente diferite și importante din evoluția umanității. Cu subtilitatea care-i caracterizează toate analizele, el prezintă marea epopee indiană Bhagavad-Gita ca pe o sinteză vastă prebudistă a trei curente spirituale care au evoluat în cadrul primei culturi postatlanteene.

În timp ce Bhagavad-Gita se adresează unei omeniri încă nediferențiate datorită lipsei conștienței Eului (regulile care se adresează fiecărui individ fiind aceleași), epistolele apostolului Pavel au în vedere progresul realizat de starea de conștiență a oamenilor, astfel încăt el vede în fiecare om un mădular diferit al unei umanități alcătuită după principiile unui organism în care individul își găsește un loc specific. Învățătura creștină este asimilată astfel conform cu conștiența de Eu strict personală pe care o are fiecare.

Modul de expunere a acestui studiu comparativ face ca prezentul ciclu de conferințe să fie una din lecturile care aduc neprețuite precizări celor care doresc să-și completeze imaginea evoluției umane din perioada culturilor postatlanteene.

ISBN 973-9243-70-3

CUPRINS

Treptele adevărului

În legătură cu publicarea conferințelor lui Rudolf Steiner

Conferința I — Köln, 28 decembrie 1912

Cele trei milenii care poartă amprenta antichității grecești. Întâlnirea Occidentului cu înțelepciunea orientală în secolul al XIX-lea. Un cuvânt rostit de Wilhem von Humbold referitor la aceasta. Contopirea a trei curente spirituale în Bhagavad-Gita: Veda, Samkhya, Yoga; forma reînnoită a acestor curente în știința spirituală modernă; metamorfozarea lor vie prin creștinism și prin apostolul Pavel.

Conferința a II-a — Köln, 29 decembrie 1912

Bazele gnoseologice ale poemului Bhagavad-Gita. Sistemul Samkhya; purusha, cele trei gune, ecourile lor în filosofia lui Aristotel și reeditarea lor în teoria goetheană a culorilor. Misiunea curentului Yoga; redobândirea spiritualității pierdute, prin exerciții de reculegere evlavioasă. Bhagavad-Gita ca poem și învățătură a unei perioade de trecere.

Conferința a III-a — Köln, 30 decembrie 1912

Influența concepțiilor despre lume și viață asupra sufletului și destinului uman. Sublimul impersonal al poemului Bhagavad-Gita; angajament personal în epistolele lui Pavel. Natura lui Krishna și a învățăturii sale. Cântul 11 din Bhagavad-Gita.

Conferința a IV-a — Köln, 31 decembrie 1912

Bhagavad-Gita – rodul unor evoluții trecute, epistolele lui Pavel – germene al unor evoluții viitoare. Trecerea de la o epocă la alta, caracterizată prin fapta lui Krishna: despărțirea de clarvederea bazată pe legăturile de sânge. Trecerea la o treaptă superioară a evoluției prin Impulsul hristic: intervenția din interior a elementului sufletesc și confruntarea cu Lucifer și Ahriman.

Conferința a V-a — Köln, 1 ianuarie 1913

Krishna se adresează omului individual, Impulsul hristic se adresează omenirii întregi. Unele spuse ale apostolului Pavel referitoare la conlucrarea dintre diferitele daruri spirituale în cadrul comunității și iubire. Filosofia indiană întoarce spatele mayei. Creștinismul caută spiritualitatea lumii, pe care o consideră o operă a zeilor. Ființa și fapta lui Hristos; Krishna ca reflex al luminii sale. Calea spre împăcarea omului cu lumea, prin autocunoaștere și autoeducație.

Din „Cuvântul înainte” la prima ediție (Marie Steiner)

Observații și note

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea