Biblioteca antroposofică

Naşterea lui Christos în sufletul omenesc. Crăciunul şi Paştele ca poli ai vieţii omeneşti: naştere şi moarte. Crăciunul: amintirea originii spirituale. Misteriul copilului. Gândul echilibrului. Moştenirile/talentele luciferice trebuie puse în slujba lui Christos. Învingerea egoismului prin iubire, a aparenţei prin adevăr, a ceea ce îmbolnăveşte prin noua revelaţie creştină.

Apariţia creştinismului în decursul evoluţiei Pământului. Christos între luciferic şi ahrimanic. Templul lui Solomon drept contrast al creştinismului în devenire. Naşterea creştinismului în vechiul suflet iudaic, în spiritul grec şi în trupul roman. Reminiscenţa umbrelor vechilor impulsuri universale.

Impulsurile fiinţiale lăuntrice ale omului relativ la parcursul vieţii sale. Egalitate, libertate şi fraternitate. Forţele care duc la moarte în om înspre mijlocul vieţii şi puterea de viaţă a impulsului lui Christos. Învelişurile creştinismului şi Eul său viu. Înţelepciunea gnostică. Resturi ale înţelepciunii imaginative ebraice din gnosă, pătrunderea ei cu puterea gândirii.

Dezvoltarea creştinismului din esenţa misterială a timpului precreştin. Gradele iniţierii egipto-caldeene, pregătitoare a creştinismului. Principiul vechii iniţieri: de la cunoaşterea omului la cunoaşterea Universului. Primele patru trepte ale sale: Poarta omului, a cunoaşterii de sine şi a morţii, Christophorul. Transformare în principiul iniţierii. Noua iniţiere merge de la cunoaşterea Universului înapoi la cunoaşterea omului prin Poarta formelor, a vieţii şi a conştienţei.

Schimbarea din starea sufletească omenească. Viaţa omenească de reprezentare ca imagine oglindită. Fenomene polare: concepţiile Bisericilor şi cele ale societăţilor secrete; mlădiţele acestora: credinţa religioasă şi conceptele ştiinţei moderne. La baza sciziunii dintre esenţa voinţei omeneşti şi a reprezentării omeneşti se află impulsul libertăţii. În noua viaţă spirituală se revelează, în locul Spiritelor formei, Spiritele personalităţii. Transformarea întregii cunoaşteri suprasensibile. În locul conceptelor şi al formelor esoterice învechite trebuie să intervină viaţa lăuntrică.

Legătura cu Christos dispare, rămâne omul Iisus; la sfârşit, critica Evangheliilor îl pierde şi pe El. Calea spre Christos Iisus trebuie parcursă de o ştiinţă care ţine cont de concepţia modernă despre natură dar caută metode suprasensibile. Iniţiere sub conducere spirituală directă; exemplu: Brunetto Latini. Treapta premergătoare necesară a iniţierii actuale: înţelegerea metamorfozelor vieţii. Ieşirea conştientă a spiritual-sufletescului din corporalitatea fizică printr-o trăire lăuntrică.

Sentimentul de ajun de Anul Nou: viaţa noastră în legătură cu întregul Univers. Omul simţurilor trăieşte de şapte ori mai lent decât natura, omul gândurilor, de şapte ori mai repede. Ştiinţa spirituală: revelarea Spiritelor personalităţii. Imaginea viitorului omenirii în ochii unui om onest, ai unui clar-gânditor care judecă lucrurile fără ştiinţă spirituală: cuvintele lui Walther Rathenau. – Spiritele personalităţii sunt pe cale să devină creatori din simple Spirite ale timpului.

Perspectivă asupra noului an. Cerinţa cardinalului Newman în privinţa unei noi revelaţii. Ascensiunea Spiritelor personalităţii împotriva cărora se răscoală demonii ahrimanici din subconştientul sufletelor. Conştienţa despre vieţile pământeşti repetate ca dar al Spiritelor personalităţii. Starea sufletească a celor care au determinat catastrofele războiului. Scindarea personalităţii. Exemplu: Ludendorff. Gândirea analitică a ştiinţelor naturii, gândirea configuratoare a ştiinţei spirituale. Perspective de viitor. Analize psihologice ale cititorilor şi cărţilor realizate de Nicolai Rubakin şi evaluarea lor statistică drept exemplu pentru acţiunea inteligenţei inconştiente care domină în mod obiectiv, deconectând inteligenţa subiectivă.