Rudolf Steiner
SPIRITUALITATEA COSMICĂ ȘI FIZICUL UMAN

GA 202

NOTE

1. Am vorbit adeseori despre modul în care fenomenul vieții umane integrale se exprimă chiar prin silueta umană: vezi printre altele Rudolf Steiner, Antropolgia generală ca bază a pedagogiei (14 conferințe, Stuttgart, 1919), GA 293, și Omul ‒ hieroglifă a Cosmosului (16 conferințe, Dornach, 1920), GA 201.
2. Forma depinde de constelație, mișcarea de mișcările planetare: zeu vedic. vezi conferința din 17 aprilie 1920, în Rudolf Steiner, Omul ‒ hieroglifă a Cosmosului (vezi nota anterioară).
3. ceea ce am spus în prima conferință a cursului nostru: la 26 septembrie 1920, Știință, artă și religie, alocuțiune la deschiderea cursuiui universitar antroposofic la Goetheanum; în prima ediție a cărții Arta recitării și a declamației, Dornach, 1928, GA 281.
4. Goetheanum: clădirea cu cupolă dublă, construită artistic, din lemn, a Universității pentru știința spiritului de la Dornach, în apropiere de Basel, ridicată între 1918 și 1922 sub conducerea lui Rudolf Steiner. Construcția, în interior încă neterminată, dar dată în folosință din 1920, a fost distrusă prin incendiu în noaptea de Anul Nou 1922/1923. Pentru a doua construcție (din beton), Rudolf Steiner a creat modelul exterior. A fost terminată în 1928/1929.
5. Cel ce stăpânește știința și arta: Goethe, Aforisme blânde, VIII.
6. Rudolf Steiner, Teosofia, Introducere în cunoașterea suprasensibilă a lumii și determinarea omului (1904), GA 9.
7. poți focaliza „punctele cruciale”: vezi Punctele cruciale ale problemei sociale în necesitățile vitale ale prezentului și ale viitorului (1919), GA 23.
8. Astfel... mi-a fost reproșat vehement: în conferința din 16 noiembrie 1920 ținută la Stuttgart, Adevărul științei spiritului și cerințele practice ale vieții prezentului (GA 335), dr. Steiner afirmase: „Hermann Keyserling minte când spune că eu aș fi plecat de la Haeckel; faptul că minte se poate dovedi dacă se citește capitolul corespunzător al discuției mele despre Haeckel în introducerile la scrierile științifice ale lui Goethe.
9. Ferdinand Foch, 1851-1929, conducător francez de oști.
   Erich Ludendorff, 1865-1937, general german.
   Douglas Haig, 1861-1928, general englez.
10. Nu de mult am atras atenția asupra opoziției: vezi conferința din 24 octombrie 1920, în Noua spiritualitate și viețuirea lui Christos în secolul al XX-lea (17 conferințe, Dornach, 1920), GA 200.
11. Friedrich von Schiller, 1759-1805, Despre educația estetică a omului, într-o serie de scrisori din anii 1759-1805; apărute prima oară în „Horen”.
12. Johann Wolfgang von Goethe, 1749-1832, Basmul despre șarpele verde și frumoasa Lilia, apărut prima oară în „Horen” (1795).
13. Georg Wilhelm Friedrich Hegel, 1770-1831, Fenomenologia spiritului, 1807; Știința logicii, 1812; Enciclopedia științelor filosofice, 1817; Principiile de bază ale filosofiei dreptului, 1820, ediție completă în 19 volume, Berlin, 1932.
    Arthur Schopenauer, 1788-1860. Lucrarea principală Lumea ca voință și reprezentare, 1819. Opere complete în 12 volume cu o introducere de dr. Rudolf Steiner, Stuttgart, 1894
14. Rudolf Steiner, Enigmele filosofiei, GA 18, vezi traducerea cu același titlu apărută la Editura Triade, Cluj-Napoca, 2003.
15. Expunerea cea mai încântătoare a lui Schopenhauer este, de fapt, „Despre voința în natură”, Frankfurt a. M., 1836, în vol. 6 al ediției mai sus citate.
16. Charles Darwin, 1809-1882, cercetător englez al naturii și biolog.
17. Eduard von Hartmann a susținut oficial: în Probleme filosofice ale prezentului, Leipzig și Berlin 1885, se spune în cap. 1, p. 3: „Faptul că studenții noștri nici nu se gândesc să citească din operele lui Hegel nu trebuie să fie de mirare, dacă ne gândim că, făcând abstracție de istoricul filosofiei Kuno Fischer și de esteticianul Carriere, profesorii care încă nu fac parte din categoria bătrânilor noștri profesori de filosofie nu au aruncat decât cel mult o privire ocazională din curiozitate...”, iar ca notă de picior: „După moartea lui Paul Asmus, singurii docenți formați în spirit hegelian ar putea fi Adolf Laason și Joh. Volkelt.”
18. Parerga și paralipomena: mici scrieri filosofice, Frankfurt a. M., 1850, în vol. 8 și 9 ale ediției citate.
19. Friedrich Schleiermacher: 1768-1834: vezi Credința creștină după principiile bisericii evanghelice, 2 vol., Berlin, 1821-1822.
20. Hegel răspundea: textual: „Dacă o religie se fondează în om numai pe sentiment, aceasta nu are în adevăr nicio altă determinantă decât sentimentul dependenței sale, astfel încât câinele ar fi cel mai bun creștin, căci poartă cel mai puternic în sine acest sentiment și trăiește în mod dominant în acest sentiment. Câinele are și sentimentul mântuirii, când foamea lui devine satisfacție prin intermendiul unui os”, Introducere la filosofia religiei de Hinrich, în vol. 2 al lucrării Scrieri diverse, Berlin, 1835, p. 295.
21. Istoria...., așa cum o întâlnim la Hegel: Prelegeri asupra filosofiei istoriei, în vol. 9 al ediției amintite mai sus.
22. o dată, când am scris un studiu despre Eduard von Hartmann: E. von H. Învățătura lui și importanța sa, în „Deutsche Worte”, 1891, anul al 9-lea, caiet 1.
23. Galileo Galilei, 1563-1642.
24. Există un om erudit care a auzit: prof. Wilhelm Rein din Jena. Articolul „Învățături etice eronate” a apărut la 23 noiembrie 1920 în ziarul berlinez „Der Tag”.
25. școala Waldorf: „Școala liberă Waldorf ” de la Stuttgart, școală gimnazială și liceală unitară, fondată de Emil Molt sub conducerea lui Rudolf Steiner, care a ținut și cursurile seminaristice introductive pentru profesorii activi pe care i-a solicitat. Ea a fost la început o școală a fabricii de țigări Waldorf-Astoria pentru copiii muncitorilor, devenind însă independentă în anul 1920 prin fondarea unei asociații a școlii Waldorf. În 1991 mișcarea școlii Waldorf a cuprins 468 de școli din Europa și de pe alte continente.
26. doctor în teologie: D. Lic. J. Frohnmeyer.
27. Eugène Gley, 1857-1930, profesor de medicină la Paris.
28. că au existat oameni care au reprezentat...: de exemplu, Mathilde Reichardt, care, adunând scrisori adresate în 1856 lui Moleschott, a tipărit o carte despre știință și morală, scria: „Și omul născut hoț a adus în sine în viață, ca oricare alt om, dreptul de a-și împlini natura și s-o dezvolte omnilateral și numai în acest fel poate fi o natură puternică și o natură morală. Și ca și hoțul, orice alt om vicios, ca și cel născut criminal”. Citat din Probleme filosofice contemporane, ed. a 2-a Bonn, 1874, editată de Jurgen Bona Meyer, pp. 323 etc..
29. când au fost compuse Vedele: Veda, adică „știință sacră”, este numele dat totalității celor mai vechi scrieri de înțelepciune religioase ale hindușilor, scrise în sanscrită, a căror origine suprasensibilă era încă viețită. Este vorba despre o „compoziție” cuprinzătoare, ale cărei cuvânt și conținut trăiseră cu mult timp înainte numai prin transmisie orală.
30. filosofia Vedanta: Vedanta este „scop” sau „sfârșitul Vedei”, și desemnează reunirea filosofio-sistematică a învățăturilor Vedei, mai întâi în Brahma-Sutra ale lui Badarayana (circa 200 î.Ch.), apoi cu sistemul Vedanta devenit clasic al marelui filosof Shankara (788-820 d. Ch. ).
31. Adam Smith, 1723-1790, economist englez, fondator al economiei clasice (comerț liber și concurență). Vezi Inquiry into the Nature and Causes of the Welth of Nations, London, 1776.
32. În știința proletară modernă acest lucru a fost preluat și continuat: vezi dezvoltarea acestui gând în conferințele din ciclul: Problema socială ca problemă a conștienței (opt conferințe, Dornach, 1919), GA 189.
33. De-a lungul anilor m-am referit la aceste lucruri, arătând cum... populația europeană a fost amestecată...: Rudolf Steiner a vorbit despre această temă la 7 decembrie la Zürich, dar nu s-a păstrat textul. Vezi și conferința din 14 decembrie din acest volum și conferința din 6 ianuarie 1921, în Responsabilitatea omului pentru evoluția lumii (18 conferințe, Stuttgart, Dornach și Haga 1921), GA 203.
34. Mary Eddy-Baker, 1821-1910, fondatoarea societății Christian Science.
35. Rabindranath Tagore, 1861-1941, filosof și poet indian.
36. Cunoaște-te pe tine însuți: inscripție în templul lui Apolo din Delfi, a cărei formulare este atribuită unuia dintre cei șapte înțelepți greci (Tales sau Chilon).
37. Kurt Leese, Lic. teologie, Teosofia modernă. O contribuție la înțelegerea curentelor spirituale ale prezentului, Berlin, 1920; amintită în conferința dr. Steiner din 2 decembrie 1920.
38. declamațiile wilsonismului: programul în 14 puncte stabilit în 1918 privind dreptul popoarelor la autodeterminare prezentat de președintele de atunci al S.U.A., Thomas Woodrow Wilson.
39. să cheme în fruntea sa un om care se dovedise... a fi o nulitate: după eșecul dictaturii sovietelor lui Béla Kun, a fost ales la 1 martie 1920 de către Adunarea Națională în funcția de regent pentru regatul Ungariei amiralul Horthy.
40. Am atras deja atenția... asupra faptului...: vezi capitolul Somn și moarte ca și completarea de la p. 423 din Știința ocultă (1910), GA 13.
41. psihologie asociativă: vezi Theodor Ziehen, Ghidul psihologiei fiziologice în 15 prelegeri, ed. a 5-a revăzută, Jena, 1900.
42. Zweig: termenul desemnează grupuri de lucru formate din membri ai Societății antroposofice. Zweig-ul Johannes de la Berna exista din 15 decembrie 1907, pe atunci în cadrul Societății teosofice.
43. Preotul Kully: Max Kully, preot catolic; autorul unor scrieri zeflemisitoare la adresa lui R. Steiner și a antroposofiei.
44. Nicolaus Copernicus, 1473-1543.
45. Johannes Kepler, 1571-1630.
    Isaac Newton, 1643-1727.
46. care s-a pregătit treptat în cadrul concepției grecești despre lume: principalul reprezentant al sistemului heliocentric al lumii în Antichitate a fost Aristarh din Samos, aproximativ 250 î.Ch.
47. paralelismul psihofizic: vezi în această privință Gustav Theodor Fechner, Elementele psihofizicii, Leipzig 1860; Wilhelm Wundt, Despre cauzalitatea psihică și principiul paralelismului psihofizic, Studii filosofice, vol. X, 1894 etc.
48. Flavius Claudius Iulianus Apostatus, 331-363, împărat roman, 361-363.
49. Legea conservării materiei și energiei: vezi Julius Robert Meyer, 1814-1878, Observații privind forțele din natura nou animată, 1842, în „Analele” Liebig, vol. 42.
50. Rudolf Steiner, Despre enigmele sufletului (1917), GA 21.
51. cei doi băieți Iisus: vezi expunerile lui Rudolf Steiner din Evanghelia după Luca (zece conferințe, Basel, 1909), GA 114.
52. într-o Evanghelie nerecunoscută de Biserică: în așa-numita Evanghelia arabă a copilăriei, copilul îi spune maicii sale Maria: „Eu sunt Iisus, Fiul divin, Cuvântul cosmic. M-ai născut așa cum te-a vestit îngerul Gabriel. Pe mine M-a trimis Tatăl Meu pentru mântuirea lumii.” Vezi Copilăria lui Iisus, două Evanghelii apocrife, traduse și prefațate de Emil Bock, München, 1924, p. 115.
53. Dionisie Areopagitul este pomenit în Faptele apostolilor 17, 37 ca discipol al lui Pavel. În jurul anului 500 a apărut sub numele lui o serie de scrieri teologico-mistice. Ediție germană: Scrierile presupuse ale lui Dionisie Areopagitul, traduse de J. G. V Engelhardt, 2 vol., Sulzbach, 1823; vezi R. Steiner, Creştinismul ca fapt mistic (1902), GA 8 (registru!); de asemenea, conferințele din perioada 15 aprilie - 2 iunie 1921, în Perspective ale evoluției umanității (17 conferințe, Dornach, 1921), GA 204.
54. Aurelius Augustinus, 354-430, Părinte al Bisericii; vezi și R. Steiner, Creştinismul ca fapt mistic, GA 8, și Perspective ale evoluției umanității, GA 204.
55. Rudolf Steiner, Conducerea spirituală a omului și a omenirii (1911), GA 15.
56. Kepler se exprimă în mod radical: în introducerea la Harmonices mundi, cartea a 5-a, 1619 (tradusă de Max Kaspar, în Johannes Kepler, Stuttgart, ed. a 3-a, p. 316) se spune textual: „Da, eu sunt, eu am răpit vasele de aur ale egiptenilor, pentru a înălța din ele un sanctuar Dumnezeului meu, departe de granițele Egiptului. Dacă mă veri ierta, mă voi bucura, dacă vă veți mânia, voi suporta; aici eu arunc zarul și scriu această carte pentru cititorul de azi și de mâine ‒ ce este cu aceasta?”
57. în zilele noastre legenda lui Isis: vezi conferința din 6 ianuarie 1918, în Adevăruri al Misteriilor și impulsuri de Crăciun. Mituri vechi și importanța lor (16 conferințe, Basel și Dornach, 1917/1918), GA 180.
58. Această înțelepciune care a fost, în ultima ei formă, prezentă la gnostici: vezi conferința din 28 decembrie 1913, în Christos și lumea spirituală. Despre căutarea Sfântului Graal> (șase conferințe, Leipzig, 1913/1914), GA 149.
59. această lumină omogenă în legătură cu care s-a exprimat Goethe în cartea sa „Învățătura despre culori”: vezi și studiul lui Goethe „Confesiunea redactorului”, scrieri științifice, publicate și comentate de R. Steiner în Literatura națională germană, 5 vol. GA 1 a-e, reeditat la Dornach, 1975, vol. V, pp. 120-138; de asmenea, cap. „Observarea lumii culorilor”, în lucrarea lui Steiner Concepția despre lume a lui Goethe (1897), GA 6
60. Am spus că grecii... . nu percepeau culoarea albastră: vezi conferința din 20 martie 1920, în Factori de vindecare pentru organismul social, GA 198.
61. pe care Novalis le-a cântat... atât de frumos: vezi Fragmente matematice, în vol. IV al Operelor complete, ed. Carl Seelig, Zürich, 1946, p. 226.
62. John Locke, 1632-1704, reprezentant important al empirismului englez.
63. Julien de la Mettrie, 1709-1751, L'homme machine, 1748.
64. Charles François Dupuis, 1742-1809. În Origine de tous les cultes ou religion univeiselle (1794) interpretează miturile și religiile ca fiind alegorii.
65. Ludwig Feuerbach, 1804-1872, filosof.
66. Într-una din cărțile mai noi: Lic. teologic Kurt Leese, Teosofia modernă, vezi nota de la p. 95.
67. o poezie indiană veche: Rigveda, aproximativ 1500-1000 î.Ch.
68. băutura Soma: sucul fermentat al plantei Soma (o specie de Sacrostemma), amestecat cu lapte sau orz, a cărei forță narcotică sau dătătoare de entuziasm era venerată ca find zeul „Soma”, comparabil cu Dionysos al grecilor. Vezi A. Kaegi, Rigveda, cea mai veche literatură a indienilor, Leipzig, 1881.
69. piatra înțelepților: vezi expunerile lui Rudolf Steiner la 29 septembrie 1905, în Elementele de bază ale esoterismului, GA 93a, pp. 39-41.
70. am fost mulți ani educator într-o casă evreiască: la agentul bumbacului Ladislau Specht din Viena. Vezi cartea autobiografică a lui R. Steiner Cursul vieții mele, cap. VI.
71. Nu găsiți nimic din stilurile arhitecturale vechi în clădirile noastre: vezi Căi spre un nou stil în construcții (opt conferințe, Berlin și Dornach, 1911, 1913-1914), GA 286, și Gândul arhitectural al Goetheanumului (o conferință, Berna, 1921), Dornach, 1986.
72. Futurum: societate economică pe acțiuni pentru stimularea internațională a unor valori economice și spirituale, fondată la 16 iunie 1920 ca întreprindere asociativă în sensul tripartiției sociale. Întreprinderea nu s-a putut impune din cauza crizei economice generale și a trebuit să fie lichidată în 1924.
73. Emil Molt, 1876-1936, consilier economic; patron al fabricii de țigări Waldorf-Astoria din Stuttgart; fondator al școlii libere Waldorf și cofondator al societății pe acțiuni Futurum.
74. cartea lui Kurt Leese: în cartea citată se spune, la p. 58: „Asemenea piese de bravură încâlcite care slujesc unei scheme dinainte stabilite fac ca lectura scrierilor lui Steiner să fie nu numai una greoaie..., ci și una iritantă și insuportabilă.”

AcasăLucrări OnlineIndex GA202PrecedentaUrmătoarea