Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner

SPIRITUALITATEA COSMICĂ ȘI FIZICUL UMAN
CĂUTAREA NOII ISIS, DIVINA SOPHIA

GA 202

Vol II din seria OMUL ÎN LEGĂTURA SA CU COSMOSUL


16 conferințe ținute la Dornach, Berna și Basel între 26 noiembrie și 26 decembrie1920

Cu un cuvânt introductiv de Rudolf Steiner

Traducere de biolog dr. Petre PAPACOSTEA
Postfață de Sorin R. ȚIGĂREANU


Nr. bibliografic 202
Rudolf Steiner
Die Brücke zwischen der Weltgeistigkeit und dem Physischen des Menschen.
Die Suche nach der neuen Isis, der göttlichen Sophia

Dornach/Elveția, 1993


© Toate drepturile pentru traducerea în limba română sunt rezervate
Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC
București 2007


coperta cartii

COLECȚIA INIȚIERI
Seria OMUL ÎN LEGĂTURA SA CU COSMOSUL Vol. II

Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
Redactor: MARIA STANCIU
Tehnoredactor: MIHAELA TUDOR
Concepția grafică a copertei: SILVIU IORDACHE

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
STEINER, RUDOLF
Spiritualitatea cosmică și fizicul uman: căutarea noii Isis - divina Sophia
/ Rudolf Steiner;
trad.: P. Papacostea; postf.: S. Țigăreanu. - București : Univers Enciclopedic, 2007
ISBN 978-973-637-165-3

I. Papacostea, Petre (trad.)
II. Țigăreanu, Sorin (postf.)

141.332

Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
Tel.: 021 323 20 57
www.antroposofie.ro
email: romantrop@yahoo.com


ISBN: 978-973-637-153-0


coperta spate

COPERTA IV

Una dintre caracteristicile principale ale antroposofiei o constituie strădania de a realiza o punte între concepțiile fizice și cele morale despre lume, de a unifica știința, religia și arta.

În ciclul de conferințe publicat în acest volum, Rudolf Steiner prezintă, din perspectivele cele mai diferite, aspectele care pot contribui la cunoașterea și înțelegerea bazelor cosmice și terestre care structurează omul în spațiu și în timp: structura tripartită în planul formei fzice umane, în planul sufletesc și în cel spiritual; metamorfozele pe care le suferă această tripartiție în cursul vieților pământești repetate; contrastul dintre acțiunea pozitivă a ideilor morale și acțiunea negativă a ideilor teoretice; ce s-a pierdut în cursul evoluției umanității și ce trebuie regăsit în condițiile și aspirațiile sociale actuale.

Lectura acestui volum conduce la conștientizarea căilor și sarcinilor care pot rezolva impasurile lumii contemporane pe măsură ce se înțelege sensul tainic al sărbătorii Crăciunului.

biolog dr. PETRE PAPACOSTEA





Omul în legătura sa cu Cosmosul

Vol. I Omul ‒ hieroglifă a Cosmosului. Corespondențe între microcosmos și macrocosmos (GA 201)
Vol. II Spiritualitatea cosmică și fizicul uman. Căutarea noii Isis, divina Sofia (GA 202)
Vol. III Responsabilitatea omului pentru evoluția lumii ‒ rezultat al legăturii sale spirituale cu planeta Pământ și cu lumea stelelor (GA 203)
Vol. IV Perspective ale evoluției umanității (GA 204)
Vol. V Devenirea umană, sufletul lumii și spiritul lumii ‒ prima parte. Omul ca ființă spiritual-sufletească în relație cu lumea (GA 205)
Vol. VI Devenirea umană, sufletul lumii și spiritul lumii ‒ partea a doua. Omul ca ființă spirituală în evoluția istorică (GA 206)
Vol. VII Antroposofia, o cosmosofie ‒ prima parte. Forma omului ca rezultat al acțiunilor cosmice (GA 207)
Vol. VIII Antroposofia, o cosmosofie ‒ partea a doua. Forma omului ca rezultat al acțiunilor cosmice (GA 208)
Vol. IX Impulsuri spirituale nordice și central-europene. Sărbătoarea apariției lui Christos (GA 209)



CUPRINS

Treptele adevărului (biolog dr. Petre Papacostea)

În legătură cu publicarea conferințelor lui Rudolf Steiner

CONFERINȚA IDornach, 26 noiembrie 1920
Formarea siluetei umane prin coacționarea forțelor cosmice și telurice. Sistemele cap, membre și ritmic. Frumusețe, înțelepciune, putere. Metamorfoza capului și cea a membrelor prin viețile pământene repetate. Știința spiritului năzuiește să realizeze unitatea religiei, artei și culturii.
CONFERINȚA a II-aDornach, 27 noiembrie 1920
Tripartiția corporală, sufletească și spirituală a omului în legătura sa cu evoluția lumii și viața socială. Tripartiția siluetei umane (cap, torace, membre), tripartiția sufletească (gândire, simțire, voință) și tripartiția spiritualului (veghe, visare, somn) corespunde frumuseții, înțelepciunii, puterii precum și vieții spirituale, vieții juridice, vieții economice. Libertate, egalitate, fraternitate.
CONFERINȚA a III-aDornach, 28 noiembrie 1920
Luciferizarea culturii precreștine, arhimanizarea civilizației actuale și calea depășirii lor prin imaginațiune, inspirație și intuiție. Cosmosul în frumusețe, planeta în forță (putere), echilibrarea în înțelepciune. Infestarea arhimanică a lumii începând cu mijlocul secolului al XIX-lea. Dezvoltarea puterilor (forțelor) mașinilor.
CONFERINȚA a IV-aDornach, 4 decembrie 1920
Hegel și Schopenhauer. Gândirea cosmică și voința cosmică. Elementul gândire indică spre trecut, elementul voință spre viitor. Occidentul: materializarea gândului, Orientul: spiritualizarea voinței. Hegel: idealizarea gândului, Schopenhauer: materializarea voinței. Opoziția dintre Hegel și Schopenhauer ca enigmă de viață a centrului civilizației. Moartea gândului cosmic, nașterea gândului uman. Omul ca element creator în Cosmos.
CONFERINȚA a V-aDornach, 5 decembrie 1920
Hegel și Schopenhauer. Gândul ca metamorfoză a ceea ce a trăit în viața anterioară ca voință în sistemul membre. Elementul gândire ca lumină în imaginațiune, inspirație și intuiție. Stingerea unei lumi anterioare în gând, frumusețe care răsare. Viețuirea clarvăzătoare a voinței ca materie, întunecare. Răsărirea viitorului în întunecare. Partea calorică a spectrului luminos (roșu) se leagă de trecut, partea chimică (albastrul) de viitor.
CONFERINȚA a VI-aDornach, 10 decembrie 1920
Legătura dintre elementul natural și partea moral-sufletească. Prăpastia dintre știința naturii și religie. Știința spiritului ca punte între concepția fizică și cea morală despre lume. Lumina ca lume de gânduri care moare: Viața în lumină și în gravitație. Moralizarea fizicului prin spiritualizarea noțiunilor. Curba lui Cassini.
CONFERINȚA a VII-aDornach, 11 decembrie 1920
Ordinea naturală și ordinea morală a Universului și metamorfoza ei prin naștere și moarte, prin iubire și libertate. Relația spiritualului-sufletesc al omului cu fizicul-corporal. A fi liber înseamnă a putea muri, a iubi înseamnă a putea trăi. Înțelegerea unilaterală a spiritualului-sufletesc în Orient, a fizicului-corporal în Occident. Adam Smith: omul ca automat economic, având libertate economică.
CONFERINȚA a VIII-aDornach, 12 decembrie 1920
Abordarea actuală a istoriei după modelul științei naturii. Peregrinarea sufletelor prin diferitele culturi pe calea reîncarnărilor repetate. La populația europeană numai puține suflete provin din primele secole creștine. La populația vest-europeană sunt numeroase suflete de vechi amerindieni. Numeroase suflete din primele secole creștine se află în Asia. Suflete orientale din perioada precreștină în America. Locul antropologiei trebuie să-l ia antroposofia.
CONFERINȚA a IX-aBerna , 14 decembrie 1920
Evoluția sufletelor prin viețile terestre succesive. Capacitatea de reprezentare, organizarea voinței, sistemul ritmic. Metode vechi și noi de inițiere. Orientul antic: conștientizarea proceslui respirator; în prezent, repauzarea în repezentare. Principiul naționalității (Wilson).
CONFERINȚA a X-aDornach, 17 decembrie 1920
Cum trăiește spiritualul-sufletesc în fizicul omului? Corpul lichid, corpul de aer, corpul caloric. Constituenții ființiali ai omului și felurile de eter. Gând și sunet. Eul și circulația sângelui. Imaginațiune, inspirație, intuiție. Puntea lipsă dintre corpul fizic și spiritualul-sufletesc al omului în modul de abordare actual.
CONFERINȚA a XI-aDornach, 18 decembrie 1920
Elementul moral ca sursă a creativității cosmice. Acțiunea morală pozitivă, acțiunea negativă a ideilor teoretice. Materia și forța sunt trecătoare, gândirea morală vitalizează materialitatea și forța voinței. Lipsa de spiritualitate a spiritului copernican. Kepler, Newton. Legătura dintre Soarele spiritual și Soarele fizic este taina lui Christos.
CONFERINȚA a XII-aDornach, 19 decembrie 1920
Omul ‒ ființă care observă, care acționează, care simte. Legătura dintre gând și voință. Gândirea pură: străluminarea vieții de gânduri cu voință; iubire: străluminarea vieții volitive cu gânduri. Aparență, forță, înțelepciune. Calea către libertate și iubire și importanța acestora pentru desfășurarea cosmică.
CONFERINȚA a XIII-aBasel, 23 decembrie 1920
Misteriul Crăciunului. Arborele de Crăciun ca simbol al arborelui Paradisului. Succesorii cucerniciei păstorilor și ai înțelepciunii stelare sacre străvechi a magilor.
CONFERINȚA a XIV-aDornach, 24 decembrie 1920
Legătura dintre Misteriul solar și Misteriul lui Christos. Legenda lui Isis și înnoirea acesteia pentru timpul actual. Înțelepciunea divină a Sophiei.
CONFERINȚA a XV-aDornach, 25 decembrie 1920
Tainele cerului înstelat și ale interiorului uman. Transformarea vechiului mod de percepție în cunoașterea noastră modernă a naturii și concepția mecanico-matematică a naturii. În toate domeniile trebuie să-și facă apariția o nouă voință. Necesitatea unei tripartiții a organismului social.
CONFERINȚA a XVI-aDornach, 26 decembrie 1920
Cunoașterea păstorilor și cea a magilor. Concepția mecanico-matematică trebuie să fie din nou desfășurată ca imaginațiune. Cunoașterea naturii trebuie să fie lărgită prin inspirație. Nașterea iscusinței ca dispoziție de Crăciun.

Note

Dubla fenomenologie a spiritului (Postfață de Sorin R. Țigăreanu)

DESENELE LA TABLĂ