Rudolf Steiner

SPIRITUALITATEA COSMICĂ ŞI FIZICUL UMAN
CĂUTAREA NOII ISIS, DIVINA SOPHIA

GA 202

Vol II din seria OMUL ÎN LEGĂTURA SA CU COSMOSUL

COLECȚIA INIȚIERI Biblioteca antroposofică Seria OMUL ÎN LEGĂTURA SA CU COSMOSUL Vol. II Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA Redactor: MARIA STANCIU Tehnoredactor: MIHAELA TUDOR Concepţia grafică a copertei: SILVIU IORDACHE Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României STEINER, RUDOLF Spiritualitatea cosmică şi fizicul uman: căutarea noii Isis - divina Sophia / Rudolf Steiner ; trad.: P. Papacostea; postf.: S. Ţigăreanu. - Bucureşti : Univers Enciclopedic, 2007 ISBN 978-973-637-165-3 I. Papacostea, Petre (trad.) II. Ţigăreanu, Sorin (postf.) 141.332 Societatea antroposofică din România Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București Tel.: 021 323 20 57 www.antroposofie.ro email: romantrop@yahoo.com ISBN 978-973-637-153-0

COPERTA IV Una dintre caracteristicile principale ale antroposofiei o constituie strădania de a realiza o punte între concepţiile fizice şi cele morale despre lume, de a unifica ştiinţa, religia şi arta. În ciclul de conferinţe publicat în acest volum, Rudolf Steiner prezintă, din perspectivele cele mai diferite, aspectele care pot contribui la cunoaşterea şi înţelegerea bazelor cosmice şi terestre care structurează omul în spaţiu şi în timp: structura tripartită în planul formei fzice umane, în planul sufletesc şi în cel spiritual; metamorfozele pe care le suferă această tripartiţie în cursul vieţilor pământeşti repetate; contrastul dintre acţiunea pozitivă a ideilor morale şi acţiunea negativă a ideilor teoretice; ce s-a pierdut în cursul evoluţiei umanităţii şi ce trebuie regăsit în condiţiile şi aspiraţiile sociale actuale. Lectura acestui volum conduce la conştientizarea căilor şi sarcinilor care pot rezolva impasurile lumii contemporane pe măsură ce se înţelege sensul tainic al sărbătorii Crăciunului. biolog dr. PETRE PAPACOSTEA

Omul în legătura sa cu Cosmosul

CUPRINS

Treptele adevărului (biolog dr. Petre Papacostea)

În legătură cu publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner

CONFERINŢA I — Dornach, 26 noiembrie 1920 — Formarea siluetei umane prin coacţionarea forţelor cosmice şi telurice. Sistemele cap, membre şi ritmic. Frumuseţe, înţelepciune, putere. Metamorfoza capului şi cea a membrelor prin vieţile pământene repetate. Ştiinţa spiritului năzuieşte să realizeze unitatea religiei, artei şi culturii.

CONFERINŢA a II-a — Dornach, 27 noiembrie 1920 — Tripartiţia corporală, sufletească şi spirituală a omului în legătura sa cu evoluţia lumii şi viaţa socială. Tripartiţia siluetei umane (cap, torace, membre), tripartiţia sufletească (gândire, simţire, voinţă) şi tripartiţia spiritualului (veghe, visare, somn) corespunde frumuseţii, înţelepciunii, puterii precum şi vieţii spirituale, vieţii juridice, vieţii economice. Libertate, egalitate, fraternitate.

CONFERINŢA a III-a — Dornach, 28 noiembrie 1920 — Luciferizarea culturii precreştine, arhimanizarea civilizaţiei actuale şi calea depăşirii lor prin imaginaţiune, inspiraţie şi intuiţie. Cosmosul în frumuseţe, planeta în forţă (putere), echilibrarea în înţelepciune. Infestarea arhimanică a lumii începând cu mijlocul secolului al XIX-lea. Dezvoltarea puterilor (forţelor) maşinilor.

CONFERINŢA a IV-a — Dornach, 4 decembrie 1920 — Hegel şi Schopenhauer. Gândirea cosmică şi voinţa cosmică. Elementul gândire indică spre trecut, elementul voinţă spre viitor. Occidentul: materializarea gândului, Orientul: spiritualizarea voinţei. Hegel: idealizarea gândului, Schopenhauer: materializarea voinţei. Opoziţia dintre Hegel şi Schopenhauer ca enigmă de viaţă a centrului civilizaţiei. Moartea gândului cosmic, naşterea gândului uman. Omul ca element creator în Cosmos.

CONFERINŢA a V-a — Dornach, 5 decembrie 1920 — Hegel şi Schopenhauer. Gândul ca metamorfoză a ceea ce a trăit în viaţa anterioară ca voinţă în sistemul membre. Elementul gândire ca lumină în imaginaţiune, inspiraţie şi intuiţie. Stingerea unei lumi anterioare în gând, frumuseţe care răsare. Vieţuirea clarvăzătoare a voinţei ca materie, întunecare. Răsărirea viitorului în întunecare. Partea calorică a spectrului luminos (roşu) se leagă de trecut, partea chimică (albastrul) de viitor.

CONFERINŢA a VI-a — Dornach, 10 decembrie 1920 — Legătura dintre elementul natural şi partea moral-sufletească. Prăpastia dintre ştiinţa naturii şi religie. Ştiinţa spiritului ca punte între concepţia fizică şi cea morală despre lume. Lumina ca lume de gânduri care moare: Viaţa în lumină şi în gravitaţie. Moralizarea fizicului prin spiritualizarea noţiunilor. Curba lui Cassini.

CONFERINŢA a VII-a — Dornach, 11 decembrie 1920 — Ordinea naturală şi ordinea morală a Universului şi metamorfoza ei prin naştere şi moarte, prin iubire şi libertate. Relaţia spiritualului-sufletesc al omului cu fizicul-corporal. A fi liber înseamnă a putea muri, a iubi înseamnă a putea trăi. Înţelegerea unilaterală a spiritualului-sufletesc în Orient, a fizicului-corporal în Occident. Adam Smith: omul ca automat economic, având libertate economică.

CONFERINŢA a VIII-a — Dornach, 12 decembrie 1920 — Abordarea actuală a istoriei după modelul ştiinţei naturii. Peregrinarea sufletelor prin diferitele culturi pe calea reîncarnărilor repetate. La populaţia europeană numai puţine suflete provin din primele secole creştine. La populaţia vest-europeană sunt numeroase suflete de vechi amerindieni. Numeroase suflete din primele secole creştine se află în Asia. Suflete orientale din perioada precreştină în America. Locul antropologiei trebuie să-l ia antroposofia.

CONFERINŢA a IX-a — Berna , 14 decembrie 1920 — Evoluţia sufletelor prin vieţile terestre succesive. Capacitatea de reprezentare, organizarea voinţei, sistemul ritmic. Metode vechi şi noi de iniţiere. Orientul antic: conştientizarea proceslui respirator; în prezent, repauzarea în repezentare. Principiul naţionalităţii (Wilson).

CONFERINŢA a X-a — Dornach, 17 decembrie 1920 — Cum trăieşte spiritualul-sufletesc în fizicul omului? Corpul lichid, corpul de aer, corpul caloric. Constituenţii fiinţiali ai omului şi felurile de eter. Gând şi sunet. Eul şi circulaţia sângelui. Imaginaţiune, inspiraţie, intuiţie. Puntea lipsă dintre corpul fizic şi spiritualul-sufletesc al omului în modul de abordare actual.

CONFERINŢA a XI-a — Dornach, 18 decembrie 1920 — Elementul moral ca sursă a creativităţii cosmice. Acţiunea morală pozitivă, acţiunea negativă a ideilor teoretice. Materia şi forţa sunt trecătoare, gândirea morală vitalizează materialitatea şi forţa voinţei. Lipsa de spiritualitate a spiritului copernican. Kepler, Newton. Legătura dintre Soarele spiritual şi Soarele fizic este taina lui Christos.

CONFERINŢA a XII-a — Dornach, 19 decembrie 1920 — Omul ‒ fiinţă care observă, care acţionează, care simte. Legătura dintre gând şi voinţă. Gândirea pură: străluminarea vieţii de gânduri cu voinţă; iubire: străluminarea vieţii volitive cu gânduri. Aparenţă, forţă, înţelepciune. Calea către libertate şi iubire şi importanţa acestora pentru desfăşurarea cosmică.

CONFERINŢA a XIII-a — Basel, 23 decembrie 1920 — Misteriul Crăciunului. Arborele de Crăciun ca simbol al arborelui Paradisului. Succesorii cucerniciei păstorilor şi ai înţelepciunii stelare sacre străvechi a magilor.

CONFERINŢA a XIV-a — Dornach, 24 decembrie 1920 — Legătura dintre Misteriul solar şi Misteriul lui Christos. Legenda lui Isis şi înnoirea acesteia pentru timpul actual. Înţelepciunea divină a Sophiei.

CONFERINŢA a XV-a — Dornach, 25 decembrie 1920 — Tainele cerului înstelat şi ale interiorului uman. Transformarea vechiului mod de percepţie în cunoaşterea noastră modernă a naturii şi concepţia mecanico-matematică a naturii. În toate domeniile trebuie să-şi facă apariţia o nouă voinţă. Necesitatea unei tripartiţii a organismului social.

CONFERINŢA a XVI-a — Dornach, 26 decembrie 1920 — Cunoaşterea păstorilor şi cea a magilor. Concepţia mecanico-matematică trebuie să fie din nou desfăşurată ca imaginaţiune. Cunoaşterea naturii trebuie să fie lărgită prin inspiraţie. Naşterea iscusinţei ca dispoziţie de Crăciun.

Note

Dubla fenomenologie a spiritului (Postfaţă de Sorin R. Ţigăreanu)

DESENELE LA TABLĂ