Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner

MISTERII. EVOLUŢIE ŞI CUNOAŞTERE

GA 233

NOTE


Relativ la această ediţie

Despre conferinţe: Conferinţele din ciclul de față au fost ţinute în fiecare seară a „Congresului de Crăciun pentru înfiinţarea Societăţii Antroposofice Generale”.

Alocuţiunile şi cuvântările, împreună cu saluturile prilejuite de întemeierea Societăţii Antroposofice Generale, dezbaterile asupra statutului şi punerea Pietrei Fundamentale au fost publicate în GA 260.

Textul de bază: Conferinţele au fost stenografiate de către stenografa profesionistă Helene Finckh, a cărei primă transcriere dactilografiată în text cursiv a stat la baza ediţiilor de până acum. Pentru cea de a patra ediţie din 1980 s-a realizat o nouă confruntare cu stenograma originală, ceea ce a dus la efectuarea unor corecturi. În rest, această ediţie se bazează pe prima ediţie realizată de Marie Steiner. Ediţiile a doua şi a treia au fost editate de Johann Waeger. Textul pentru ediţia a cincea din 1991: U. Trapp.

Titlul ciclului: Die Weltgeschichte in anthroposophischer Beleuchtung und als Grundlage der Erkenntnis des Menschengeistes (Istoria lumii în lumina antroposofiei şi ca bază a cunoaşterii lumii spirituale), a fost dat de Rudolf Steiner.

Desenele din text: Au fost realizate pentru prima ediţie de către Assja Turgenieff, după desenele pe tablă ale lui Rudolf Steiner, în tehnica de haşuri elaborate de el. Pentru această ediţie, desenele de la p. 29, 69, 83, 92, 97, 105 şi 108 au fost refăcute de Leonore Uhlig.

Despre desenele pe tablă: Desenele pe tablă originale cu notaţiile lui Rudolf Steiner de la aceste conferinţe au fost păstrate, deoarece pe atunci tablele erau acoperite cu hârtie neagră. Ele sunt reunite ca o completare la conferinţe într-un volum separat din seria Rudolf Steiner, Wandtafelzeichnungen zum Vortragswerk (Rudolf Steiner, desene la tablă în cadrul conferinţelor). Transpunerile grafice introduse în text în ediţiile anterioare au fost menţinute şi în această ediţie.

Publicate în: „Nachrichtenblatt”, 1926, an. III, nr. 44—52; an. IV, 1927, nr. 1-14.


Note pentru text

Operele lui Rudolf Steiner apărute în cadrul ediţiei complete (GA) sunt redate în note prin numărul de bibliografie şi anul de apariţie al ultimei ediţii.

  1. Evanghelia aminteşte acest lucru: vezi Ioan, 8,6.

  2. Rudolf Steiner, Das Cristentum als mystische Tatsache und Mysterium des Altertem (Creştinismul ca fapt mistic şi misteriile Antichităţii), GA 8.

  3. Mai bine să fii un cerşetor pe Pământ...: Vezi Homer, Odiseea cântul 11, v. 489-491; spuse de Ahile în Infern.

  4. Homer a exprimat aceasta într-un mod, într-adevăr, minunat: vezi, de ex., Iliada, cântul 20, v. 424 ş.u.

  5. la Stuttgart, într-un ciclu de conferinţe: Okkulte Geschichte. Esoterische Betrachtungen karmischer Zusammenhänge von Persönlichkeiten und Ereignissen der Weltgeschichte (Istorie ocultă. Consideraţii esoterice asupra relaţiilor karmice dintre personalităţi şi evenimente din istoria lumii), (şase conferinţe 1910/11), GA 126.

  6. Cinci mari epoci de cultură succesive: Vezi Rudolf Steiner Die Geheimwissenschaft im Umriß (Ştiinţa ocultă), GA 13. Din nenumăratele expuneri din volumele ce cuprind conferinţe, vezi, de exemplu, Der Orient im Lichte des Okzidents. Die Kinder des Luzifer und die Brüder Christi (Orientul în lumina Occidentului. Copiii lui Lucifer şi fraţii lui Christos) (nouă conferinţe, Miinchen, 1909), GA 113.

  7. acel document istoric legendar: Epopeea lui Ghilgameş a fost descoperită pe douăsprezece tăbliţe de argilă arsă cu scriere cuneiformă pe colina din Kujundschik,în ruinele unui palat al lui Assurbanipal. Este preluată după originalul vechi sumerian, din care s-au păstrat unele fragmente.

  8. Erek: Oraşul este numit Erek în Biblie, I. Moise, 10, 10. Textul cuneiform îl numeşte Uruk.

  9. Eabani: În textul cuneiform este numit Enkidu sau Engidu.

  10. ...despre care vorbeşte Pitagora: Vezi Diogenes Laertius, Filosofi celebri, vol. II, cartea 8, Pitagora; vezi şi Platon, printre alţii.

  11. Xisuthros: Aşa l-a grafizat Berossos, preot al lui Bel din Babilon, care a scris, în jurul anului 280 î.Chr., în limba greacă, o istorie babilo-chaldeeană inspirată din arhivele Templului din Balilon; numele sumerian, Ziusudra. În textele cuneiforme: Utnapiştim.

  12. lăcaşurile misteriale din Efes: Despre acestea a vorbit Rudolf Steiner pe larg în 2 decembrie 1923; vezi Mysteriengestaltungen (Configurarea misteriilor) (14 conferinţe, Domach, 1923), GA 232.

  13. stărilor primordiale ale Pământului: Vezi Rudolf Steiner, Ştiinţa ocultă; de asemenea, Die Evolution vom Gesichtspunkte des Wahrhaftigen (Evoluţia din punctul de vedere al realităţii) (cinci conferinţe, Berlin, 1911), GA 132, şi conferinţa din 1 decembrie 1923 din Configurarea misteriilor.

  14. Heraklit: Heraklit din Efes (535-475 î.Chr.), filosof presocratic. Vezi Rudolf Steiner, Creştinismul ca fapt mistic şi misteriile Antichităţii (Indice).

  15. Aristotel, 384-322 î.Chr.; vezi Rudolf Steiner, Die Rätsel der Philosophie in ihrer Geschichte als Umriß dargestellt (Enigmele filosofiei expuse pe scurt în istoria lor), GA 18.

  16. Alexandru cel Mare, 356-323 î.Chr.; rege al Macedoniei începând din anul 336; a murit la Babilon.

  17. Misteriile din Hibemia: Rudolf Steiner vorbise cu puţin timp înainte, pe 7, 8 şi 9 decembrie 1923 (în Configurarea misteriilor, GA 232). Compararea celor două descrieri poate duce la întrebarea dacă nu este vorba de două descrieri ale aceluiaşi lucru care se exclud, căci procesul care este descris în conferinţa despre Configurarea misteriilor – trăirea imaginaţiunilor de iarnă datorită influenţei coloanei Soarelui, şi a trăirilor imaginaţiunilor de vară datorită influenţei coloanei Lunii – este aparent în contradicţie cu expunerea din 27 decembrie, unde imaginaţiunile de iarnă sunt create tocmai în faţa coloanei Lunii, iar imaginaţiunile de vară în faţa coloanei Soarelui. Totuşi, printr-o comparaţie mai exactă a celor două descrieri rezultă că este vorba de două aspecte de trăiri diferite: în conferinţa de faţă este vorba de trăiri care au loc nemijlocit în faţa celor două coloane, trăiri prin care discipolul se recunoştea pe sine ca fiinţă solară, respectiv lunară; dimpotrivă, în conferinţa din 8 decembrie este vorba despre trăirea ce se instalează treptat ulterior vieţuirilor avute în faţa coloanelor, şi care revela discipolului din afară efectul cosmic al Soarelui şi al Lunii. – Vezi mai multe în acest sens în Beitragen zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe (Contribuţii la Opere complete ale lui Rudolf Steiner), nr. 69.

  18. Cântecul lui Alexandru”: Compus de preotul franc Lamprecht, pe la anul 1125; prima epopee laică germană. – Episodul cu florile: vezi Scrisorile lui Alexandru către mama sa şi Aristotel, versurile 5004—5205.

  19. Theophrast (390-305 î.Chr.), discipol al lui Aristotel, care l-a numit drept succesor al său la conducerea Şcolii peripatetice din Atena.

  20. misteriile greco-htonice, misteriile din Samotrace: Vezi conferinţele din 14 şi 21 decembrie 1923, în Configurarea misteriilor, GA 232.

  21. Herodot din Halikarnas, sec. V î.Chr., cel mai vechi istoric grec. A scris istoria războaielor cu perşii.

  22. tirania romanităţii bizantine: Justinian, împărat al Imperiului Roman de Răsărit din 527 până în 565, fiu de ţăran, a emis în anul 529 un edict la Atena, ca nimeni să nu mai predea acolo filosofia şi nici să nu mai explice Dreptul, în urma căruia ultimii şapte înţelepţi atenieni au părăsit Imperiul Roman, mergând în Persia. Vezi Ernst von Lasaulx, Der Untergang des Hellenismus und die Einziehung seiner Tempelgüter durch die christliche Kirche (Apusul elenismului şi confiscarea bunurilor templelor datorită Bisericii creştine), 1854; reapare în Ernst von Lasaulx, Verschüttetes deutsches Schrifttum (Scrieri germane uitate), ediţie de H. E. Lauer, Stuttgart, 1925, p. 196 ş.u.

  23. Iulian Apostatul: Flavius Claudius lulianus, numit de creştini Apostatul, renegatul, împărat roman din 361 până în 363. Vezi conferinţa din Berlin, 19 aprilie 1917 în Bausteine zu einer Erkenntnis des Mysteriums von Golgatha (Pietre de construcţie pentru cunoaşterea Misteriului de pe Golgotha),GA 175.

  24. în cartea mea «Teosofie»: Theosophie. Einführung in übersinnliche Welterkenntnis und Menschenbestimmung (Teosofie. Introducere în cunoaşterea suprasensibilă a lumii şi menirea omului) (1904), GA 9. – Vezi capitolul „Cele trei lumi”.

  25. în nişte conferinţe recent ţinute: Vezi nota 17.

  26. Jakob Böhme (1575-1624), Theophrastus Paracelsus (1493-1541). Valentin Weigel (1533-1588). Vezi Rudolf Steiner, Die Mystik im Aufgange des neuzeitlichen Geisteslebens und ihr Verhältnis zu modernen Weltanschauung
    (Mistica la începutul vieţii spirituale moderne şi relaţia sa cu concepţia modernă despre lume), GA 7.

  27. Basilius Valentinus: Alchimist din secolul XV, probabil călugăr benedictin din Erfurt. Sub numele său au fost publicate în jurul anului 1600 o serie de opere alchimiste. – Vezi conferinţa lui Rudolf Steiner din 26 aprilie 1924 în Esoterische Betrachtungen karmischer Zusammenhänge (Consideraţii esoterice asupra legăturilor karmice), volumul II (17 conferinţe, Dornach, 1924), GA 236.

  28. gimnast... retor... doctor. Rudolf Steiner a vorbit amănunţit despre acestea, de exemplu, pe 6 august 1923, în ciclul Gegenvärtiges Geistesleben und Erziehung (Viaţa spirituală a prezentului şi educaţia) (14 conferinţe, Ilkley, 1923), GA 307; de asemenea, conferinţa din 24 iulie 1924, în ciclul Der pädagogische Wert der Menschenerkenntnis in der Kulturwelt der Pädagogik (Valoarea pedagogică a cunoaşterii omului în lumea culturii pedagogice) (nouă conferinţe, Amheim, 1924), GA 310.

  29. exemplul albinelor: Vezi conferinţa de la Dornach din 1 decembrie 1923, în Mensch und Welt. Das Wirken des Geistes in der Natur – Uber das Wesen der Bienen (Om şi Univers. Acţiunea spiritului în natură – Despre natura albinelor) (15 conferinţe pentru cei ce lucrau la Goetheanum, 1923, volumul V), GA 351.

  30. La conferinţa... pe care am putut-o ţine acum un an: Dornach, 31 decembrie 1922, în ciclul Das Verhältnis der Sternenwelt zum Menschen und des Menschen zur Sternenwelt. Die geistige Kommunion der Menschheit (Relaţia lumii stelelor cu omul şi a omului cu lumea stelelor. Comuniunea spirituală a omenirii) (12 conferinţe, Dornach, 1922), GA 219.

  31. în aceste forme: Vezi Rudolf Steiner, Der Baugedanke des Goetheanum (Ideea construcţiei Goetheanumului), conferinţa de la Berna din 29 iunie 1921, GA 290, Stuttgart, 1958.

  32. Acele conferinţe... care au fost organizate de Biroul Wolff: În toamna, iarna şi primăvara 1921/1922 cea mai mare agenţie germană organizatoare de concerte din acea vreme, Hermann Wolff şi Jules Sachs din Berlin, i-a organizat lui Rudolf Steiner turnee de conferinţe. El a vorbit, la Berlin, Stuttgart, Frankfurt, München, Koln şi în alte mari oraşe, despre teme ca: Esenţa antroposofiei; Antroposofie şi ştiinţă; Antroposofie şi cunoaşterea spiritului (materiale prevăzute pentru GA 80). După un atentat nereuşit la München în mai 1922 s-a văzut că protecţia conferenţiarului nu era asigurată. De atunci Rudolf Steiner nu s-a mai angajat în susţinerea de conferinţe publice.

  33. Dr. Zeylmans: E W. Zeylmans van Emmichoven (1893-1961), doctor în medicină, medic şi scriitor olandez, secretar general al Societăţii naţionale olandeze (de antroposofie). A scris, printre altele, Rudolf Steiner, eine Biographie (Rudolf Steiner, o biografie), Stuttgart, 1961.

  34. Ita Wegman (1876-1943), doctor în medicină, a studiat şi a activat la Zürich, iar apoi, în 1921, a înfiinţat Institutul clinic terapeutic (în prezent Clinica Ita Wegman) din Arlesheim. De la Crăciunul anului 1923 şi până în 1935 a fost secretară a Comitetului Societăţii Antroposofice Generale şi şefă a secţiei medicale a Şcolii Superioare Libere. În 1924/1925 medic curant al dr. Steiner şi coautoare la lucrarea Grundlegendes für eine Erveiterung der Heilkunst nach geisteswissenschaftlicher Erkenntnissen (Fundamente pentru o extindere a artei medicale pe baza cunoştinţelor ştiinţei spirituale), GA 27.

  35. Versetul este redat aici aşa cum a fost spus de Rudolf Steiner, conform stenogramei. În ediţiile anterioare versetul a fost preluat din prima redactare, în manuscris, realizată de Rudolf Steiner. A se vedea, în această privinţă, nota din volumul Die Weihnachtstagung zur Begründung der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft 1923/1924 (Congresul de Crăciun pentru întemeierea Societăţii Antroposofice Generale 1923/1924), GA 260, ediţia 1985, pagina 300.