Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

CONSIDERAŢII ESOTERICE ASUPRA LEGĂTURILOR KARMICE
VOLUMUL I

GA 235


NOTE

La această ediţie

Izvoarele folosite: Conferinţele au fost stenografiate şi transpuse în text normal de către stenografa de profesie Helene Finckh (1883-1960), care, începând din 1916, a transcris, ca stenografă oficială, majoritatea conferinţelor lui Rudolf Steiner. Pentru ediţia a 5-a din 1970, transcrierea a fost confruntată cu stenograma originală, ceea ce a permis realizarea unor corecturi faţă de textul ediţiilor 1-4. Ediţia a 7-a din 1984 este identică cu ediţiile 5 şi 6, dacă facem abstracţie de corecturile mai mici care au rezultat în urma revizuirii textului.

Între paranteze pătrate [ ] sunt incluse indicaţiile editorului, pentru clarificare.

Subtitlurile nu sunt date de Rudolf Steiner, ci provin, în majoritatea lor, din ediţiile realizate de Marie Steiner în anii ‘30 şi ‘40.

Despre desenele de pe tablă: Desenele originale realizate la tablă şi înscrisurile originale ale lui Rudolf Steiner care ţin de aceste conferinţe s-au păstrat, dat fiind faptul că tablele au fost la acea vreme acoperite cu coli de hârtie neagră. Ele apar, drept completări la conferinţe, micşorate, în volumul al XVI-lea al seriei «Rudolf Steiner, desene la tablă realizate cu ocazia conferinţelor» («Rudolf Steiner, Wandtafelzeichnungen zum Vortragswerk»). Desenele inserate în text în ediţiile anterioare au fost păstrate şi în această ediţie. La pasajele respective din text, se atrage întotdeauna atenţia, prin observaţii marginale, asupra planşelor originale corespunzătoare.

Trimiteri în text

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul ediţiei Operelor Complete (GA) sunt însoţite la trimiteri de indicele bibliografic corespunzător. Vezi şi privirea de ansamblu de la sfârşitul volumului.

  1. Jules Verne, 1828-1905, scriitor francez; a conceput nişte romane utopice foarte îndrăgite, cu caracter tehnic-ştiinţific, de exemplu, «Ocolul Pământului în 80 de zile» ş.a.

  2. Sir Oliver Lodge, 1851-1940, fizician englez. Comp. «Eterul cosmic» («Der Weltäther»), Braunschweig, 1911.

  3. cum eu, în descrierea vieţii mele ... am spus: Vezi Viaţa mea («Mein Lebensgang»), Capitolul III, GA 28..

  4. Arhimede, cca 287-212 î. Chr., matematician şi fizician grec.

  5. una dintre cele mai mari catastrofe elementare din ultimul timp: Aşa cum indică Leopold Müller (Salzburg) în «Mitteilungen aus der Anthroposophischer Arbeit in Deutschland» (Crăciun, 1964), această remarcă se referă la ruperea barajului văii Gleno din Alpi la 1 decembrie 1923, prima mare catastrofă de această natură din istoria tehnicii, care a făcut mai multe sute de victime.

  6. prieten din tinereţe: nu a fost identificat.

  7. desen: În original, peste cercul cu săgeţi a mai fost scris ceva, şi numai cu greu a putut fi recunoscut.

  8. „Datorie, tu, nume mare şi sublim...”: În «Critica raţiunii practice» («Kritik der praktischen Vernunft»), Partea 1, Secţiunea 3.

  9. Eu am citat acest pasaj în Filosofia libertăţii: În Capitolul IX: Ideea de libertate («Philosophie der Freiheit» -Die Idee der Freiheit). GA 4.

  10. „Eu bucuros le slujesc prietenilor”: «Xenii»: «Scrupule» («Xenien»: «Gewissenskrupel»).

  11. am scris ... o introducere la operele lui Jean Paul: A se vedea Opere Alese de Jean Paul în 8 volume (Cotta), cu o introducere de Rudolf Steiner, Stuttgart o.J. (1897). În Biografii şi schiţe biografice 1894-1905 («Biographien und biographische Skizzen 1894-1905»). GA 33

  12. Preßburg: Bratislava, capitala Slovaciei.

  13. Referitor la conferinţa din 2 martie 1924: Înainte de a începe conferinţa, Rudolf Steiner a spus câteva cuvinte despre unele probleme interne ale Societăţii, care au fost reproduse în volumul Constituirea Societăţii Antroposofice Generale («Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposophischen Geselschaft»). GA 260a.

  14. „und es wallet...”: Din poezia lui Schiller «Clopotul» («Die Glocke»).

  15. Angelus Silesius: (Johannn Scheffler) 1624-1677. Citat din «Călătorul heruvimic» («Cherubinischer Wandersmann»), Cartea 1, Aforismul 8.

  16. Friedrich Theodor Vischer, 1807-1887, estetician şi poet.

  17. o mustrare severă din partea guvernului din Stuttgart: Prin ordinul din 14 februarie 1845, Vischer a fost suspendat pentru doi ani din funcţiile sale de profesor. – Ilse Frapan scrie despre aceasta în «Amintiri despre Vischer. Afirmaţii şi cuvinte» («Vischer Erinnerungen. Äußerungen und Worte»), Stuttgart 1889, p. 158: „După cum se ştie, Friedrich Vischer, celebrul estetician din Tübingen, a fost pus la punct de către guvern, şi anume a fost suspendat pentru doi ani din funcţia sa. În aceeaşi zi în care i-a parvenit ordinul respectiv al ministerului, i s-a născut un fiu. Vischer s-a dus să-şi ţină prelegerea şi a început: Domnii mei! Azi, eu am primit un Vischer mic şi un Wischer mare. Fiul său Robert s-a născut abia la 22 februarie 1847.”

  18. un delicios articol scris de el: «Despre podobootism sau comportarea necuviincioasă a picioarelor în tren» («Über Podoböotismus oder Fußlegelei auf der Eisenbahn») («Stuttgarter Neues Tagblatt», decembrie 1879); sub titlul «Publicistică» («Publizistisches»), în «Lucruri vechi şi noi» («Altes und Neues»), Caietul 3, Stuttgart 1882.

  19. «Modă şi cinism. Contribuţii la cunoaşterea formelor noastre de cultură şi a noţiunilor noastre morale» («Mode und Zynismus. Beiträge zur Kenntnis unserer Kulturformen und Sittenbegriffe»), Stuttgart 1878.

  20. «Estetica sau ştiinţa frumosului» («Aesthetik oder die Wissenschaft des Schönen»), 6 volume, Stuttgart 1846-1857, ediţia a 2-a în 5 volume 1922/23.

  21. «Itinerarii critice» («Kritische Gänge»), 2 volume, Tübingen 1844. – Serie nouă (Neue Folge), 6 Caiete, Stuttgart 1860-1875; Caietele 5 şi 6 conţin autocritica propriei sale «Estetici».

  22. «Lucruri vechi şi noi» («Altes und Neues»), 3 Caiete, Stutttgart 1881-82.

  23. culegere de poeme sub pseudonimul „Schartenmayer”: «Războiul german din 1870/71, un poem eroic din moştenirea răposatului Philipp Ulrich Schartenmayer, editat de un prieten al celui trecut la cele veşnice» («Der deutsche Krieg 1870/71, ein Heldengedicht aus dem Nachlaß des seligen Philipp Ulrich Schartenmayer, herausgegeben von einem Freunde des Verwigten»), Stuttgart 1872.

  24. «Faust. Partea a treia a tragediei. Scrisă fidel în spiritul părţii a doua a Faustului lui Goethe, compusă de Deutobald Symbolizetti Allegoriowitsch Mystifizinsky» («Faust. Der Tragödie dritter Teil. Treu im Geiste des zweiten Teils des Goetheschen Faust, gedichtet von Deutobald Symbolizetti Allegoriowitsch Mystifizinsky»), Stuttgart, 1862.

  25. Emil Du Bois-Reymond, 1818-1896. Discursul rectorului din 15 octombrie 1882 la universitatea din Berlin: «Goethe şi nici un sfârşit» («Goethe und kein Ende»), în: «Cuvântări, prima serie» («Reden, erste Folge»), Leipzig 1886.

  26. Franz Schubert, 1797-1828.

  27. Baronul Joseph, Cavaler von Spaun, 1788-1865.

  28. Moritz von Schwind, 1804-1871, pictor şi desenator

  29. Franz Grillparzer, 1791-1872, poet austriac.

  30. acest lucru îl descrie ... Baronul de Spaun, în mod fidel: «Amintiri despre Schubert. Prima descriere a vieţii făcută de J. de Spaun» («Erinnerungen an Schubert. J. v. Spauns erste Lebensbeschreibung»), editată de Georg Schünemann, Berlin 1936, ediţia a 2-a 1938

  31. Pauline Anna Milder-Hauptmann, 1785-1838, soprană.

  32. Johann Michael Vogl, 1768-1840, cântăreţ de operă şi de lieduri.

  33. Eugen Dühring, 1813-1921.

  34. Dühring şi-a luat doctoratul cu o lucrare ştiinţifică interesantă: «De tempore, spatio, cauzalitate atque de analysis infinitesimalis logica», Berlin 1861.

  35. apoi, într-o carte ... el a scris tot despre acest subiect: «Dialectica naturii. Noi fundamentări logice ale ştiinţei şi filosofiei» («Natürliche Dialektik. Neue logische Grundlegungen der Wissenschaft und Philosophie»), Berlin 1865.

  36. premiu pentru istoria mecanicii: «Istorie critică a principiilor generale ale mecanicii» («Kritische Gesichte der allgemeinen Prinzipien der Mechanik»), Berlin 1873; a fost încununată de Facultatea de Filosofie a universităţii din Göttingen cu premiul 1 al Fundaţiei Beneke. A doua ediţie, revizuită şi amplificată, apare la Leipzig în 1877.

  37. Julius Robert Mayer, 1814-1878, medic şi naturalist.

  38. Dühring şi-a scris lucrarea: «Robert Mayer, Galilei al secolului al nouăsprezecelea şi crimele savanţilor împotriva unor mari deschizători de drumuri în ştiinţă» («Robert Mayer, der Galilei des neunzehnten Jahrhunderts und die Gelehrtenuntaten gegen bahnbrechende Wissenschaftsgrößen»), 2 Părţi, Chemnitz 1880.

  39. El a scris ... broşura: «Supraestimarea lui Lessing şi pledoaria sa în favoarea evreilor» («Die Überschäzung Lessings und dessen Anwaltschaft für die Juden»), Karlsruhe 1881.

  40. «Marii oameni ai literaturii moderne» («Die Größen der modernen Literatur»), 2 volume, ediţia a doua, Leipzig 1904-1910.

  41. Friedrich Nietzsche, 1844-1900, vezi şi «Rudolf Steiner şi Arhiva-Nietzsche» («Rudolf Steiner und Nietzsche-Archiv», Rudolf Steiner Studien, volumul VI), Dornach 1993.

  42. Elisabeth Förster-Nietzsche, 1846-1935.

  43. să deschidem filosofia realului a lui Dühring: «Curs de filosofie drept concepţie despre lume şi modelare a vieţii riguros ştiinţifică» («Kursus der Philosophie als streng wissenschaftlicher Weltanschauung und Lebensgestaltung»), Leipzig 1875, p. 84. Comp. Viaţa mea («Mein Lebensgang»), GA 28, p. 261 şi urm.

  44. Hermann von Helmholtz, 1821-1894, naturalist.

  45. el a editat ... un ziar: «Personalist und Emancipator», bilunar pentru o atitudine spirituală capabilă de acţiune şi împotriva unei ştiinţe corupte.

  46. Baruch (Benedikt) Spinoza, 1632-1677.

  47. lucrările ... lui Dühring: «Noi mijloace fundamentale şi invenţii în domeniul analizei, algebrei, calculului funcţiilor şi geometriei aferente, precum şi principii asupra reformei matematice, alături de o îndrumare pentru studierea şi predarea matematicii» («Neue Grundmittel und Erfindungen zur Analysis, Algebra, Funktionsrechnung und zugehorigen Geometrie, sowie Prinzipien zur mathematischen Reform nebst einer Anleitung zum Studieren und Lehren der Mathematik»), de Dr. Eugen şi Ulrich Dühring, Leipzig 1884. «Cauză, viaţă, duşmani» («Sache, Leben und Feinde»), Karlsruhe 1882.

  48. Carl Vogt, 1817-1895, naturalist. Ludwig Büchner, 1824-1899, medic.
    Jakob Moleschott, 1822-1893, medic şi naturalist.
    Philipp Spiller, 1800-1879, fizician.
    Alexander Wießner, autor al lucrării «Atomul sau elementul de forţă al direcţiei» («Das Atom oder das Kraftelement der Richtung»), 1875.

  49. Gottfried August Bürger, 1748-1794.

  50. Eduard von Hartmann, 1842-1906.

  51. într-o altă serie de conferinţe: Rudolf Steiner se referă aici, probabil, la conferinţele pe care el le-a ţinut la universitatea Populară din Berlin, de la 18 octombrie la 20 decembrie 1904, «Istoria Evului Mediu până la marile descoperiri şi invenţii», în Despre filosofie, istorie şi literatură («Gesichte des Mittelalters bis zu den großen Erfindungen und Entdeckungen», in «Über Philosophie, Gesichte und Literatur 1901-05»), GA 51.

  52. «Filosofia Inconştientului – Încercare a unei concepţii despre lume» («Philosophie des Unbewußten – Versuch einer Weltanschauung»), Berlin 1869 (ediţia a 10-a, completată, în trei părţi, Leipzig 1889).

  53. Arthur Schopenhauer, 1788-1860.

  54. a se nimici, într-o zi, această întreagă evoluţie pământească: Comp. volumul 2, Capitolul XIV: Scopul procesului cosmic şi importanţa conştienţei (Das Ziel des Weltprozesses und die Bedeutung des Bewußtseins).

  55. «Fenomenologia conştienţei morale»: «Phänomenologie des sittlichen Bewußtseins», Berlin 1879; Titlul ediţiei ulterioare: «Conştienţa morală» («Das sittliche Bewußtsein»).

  56. El a scris după aceea o carte...: «Filosofia religiei» («Religionsphilosophie») 2 volume, ediţia Leipzig 1888 (Partea I: «Conştienţa religioasă a omenirii» – «Das religiöse Bewußtsein der Menschheit»; Partea a II-a: «Religia spiritului» – «Religion des Geistes»), «Estetica» («Aesthetik»), 2 volume, Berlin 1886-87.

  57. Friedrich Nietzsche, 1844-1900: ... eu nu l-am văzut decât o singură dată: Vezi Viaţa mea («Mein Lebensgang»), Capitolul XVIII, GA 28.

  58. «Naşterea tragediei din spiritul muzicii» («Die Geburt der Tragödie aus dem Geiste der Musik»), Leipzig 1872.

  59. «David Friedrich Strauß, mărturisitorul şi scriitorul» («David Friedrich Strauß, der Bekenner und der Schriftsteller»), Leipzig 1873.
    «Schopenhauer ca educator» («Schopenhauer als Erzieher»), Leipzig 1874.
    «Despre foloasele şi dezavantajele istoriei pentru viaţă» («Vom Nutzen und Nachteil der Historie für das Leben»), Leiozig 1874.
    «Richard Wagner la Bayreuth» («Richard Wagner in Bayreuth»), Chemnitz 1876.

  60. «Omenesc, prea omenesc. O carte pentru spiritele libere» («Menschliches, Allzumenschliches. Ein Buch fur freie Geister»), Chemnitz 1879; Ediţie nouă în 2 volume, 1886.
    «Aurora, reflecţii asupra prejudecăţilor morale» («Morgenröte, Gedanken über die moralischen Vorurteile»), Chemnitz 1881.
    «Ştiinţa veselă» («Fröhliche Wissenschaft»), Chemnitz 1882.

  61. el chiar i-a dedicat lui Voltaire o carte: Prima ediţie a cărţii «Omenesc, prea omenesc» («Menschliches, Allzumenschliches»), Chemnitz 1878, a cărei foaie de titlu mai purta şi dedicaţia: „În memoria lui Voltaire, cu ocazia ceremoniei de comemorare a zilei morţii sale, 30 mai 1778.”

  62. «Aşa grăit-a Zarathustra» – O carte pentru toţi şi pentru nimeni («Also sprach Zarathustra» – Ein Buch für Alle und Keinen). Părţile I-III, Chemnitz 1883-1884, Partea a IV-a, Leipzig 1885.

  63. «Cazul Wagner. O problemă a muzicienilor» («Der Fall Wagner. Ein Musikanten-Problem»), Leipzig 1889.

  64. «Amurgul idolilor, sau: Cum să filosofezi cu ciocanul» («Götzen-Dämmerung, oder: Wie man mit dem Hammer philosophiert»), Leipzig 1889.

  65. Jules Michelet, 1798-1874, istoric şi filosof francez. Citat de Nietzsche, în «Amurgul idolilor» – Peregrinările unui om neadecvat epocii sale («Götzen-Dämmerung» – Streifzüge eines Unzeitgemäßen -1).

  66. Georg Brandes, 1842-1927, scriitor şi critic literar danez. A corespondat cu Nietzsche începând din anul 1887; vezi ultimele scrisori ale lui Nieztzsche din ianuarie 1889.

  67. Mahomed, cca 570-632.

  68. Carol cel Mare, 742-814.

  69. Harun-al-Rashid, 766-809, calif al Bagdadului.

  70. Einhard (Eginhart), cca 770-840. Istoric, arhitect şi biograf al lui Carol cel Mare; «Vita Caroli Magni».

  71. Wulfila (Ulfila), 311-382 episcop gotic. A tradus Biblia în gotică; fragmente din ea sunt păstrate în celebrul «Codex argenteus» la Upsala, altele la Milano, Roma, Turin şi Wolfenbüttel.

  72. Karl Martell, cca 688-741. A oprit definitiv pătrunderea arabilor prin luptele de la Tours şi de la Poitiers din 732 şi de la Narbonne din 737.

  73. în cultura artistică: În ediţiile anterioare este scris greşit: „în natura artistică”; corectura s-a făcut după stenogramă.

  74. Friedrich Theodor Vischer, vezi trimiterea la p. 97.
    Franz Schubert, 1797-1828.

  75. Francis Bacon de Verulam, 1516-1616, om de stat şi filosof englez.

  76. Tarik, i-a învins în 711, la Jerez de la Frontera, pe vizigoţii comandaţi de Roderich, într-o bătălie care a durat şapte zile.

  77. Charles Darwin, 1809-1882.

  78. Mamun, fiul lui Harun-al-Rashid; calif între 813-833.

  79. Pierre Simon Laplace, 1749-1827, matematician şi astronom francez.

  80. Alexandru cel Mare, 356-323 î. Chr.

  81. Mu’âvja, calif între 661-680, a mutat capitala de la Medina la Damasc.

  82. Woodrow Wilson, 1856-1924. Preşedinte al Statelor Unite între 1913-1921.

  83. Giuseppe Garibaldi, 1807-1882. Pregătitorul şi adevăratul creator al statului italian.

  84. Victor Emanuel II, 1820-1878, rege al Italiei începând din 1861.

  85. Gotthold Ephraim Lessing, 1729-1781.

  86. «Laokoon, sau despre limitele picturii şi poeziei» («Laokoon, oder über die Grenzen der Malerei und Poesie»), Berlin 1766.

  87. «Nathan Înţeleptul» («Nathan der Weise»), dramă, Braunschweig 1779.

  88. «Ernst şi Falk, dialoguri pentru francmasoni» («Ernst und Falk, Gespräche für Freimaurer»), Wolfenbüttel 1778-1780.

  89. Erich Schmidt, născut în 1835. «Lessing, Gesichte seines Lebens und seiner Schriften» (Lessing, istoria vieţii şi a scrierilor sale»), Berlin 1884-92, 2 volume.

  90. «Dramaturgia de la Hamburg» («Hamburgische Dramaturgie»), 1767.

  91. ceea ce a scris Lessing într-o scrisoare: La 31 decembrie la Eschenburg: „Bucuria mea a fost prea scurtă. Şi eu l-am pierdut cu atâta durere, pe acest fiu! Căci el era atât de inteligent! atât de inteligent! – ... Nu era oare inteligenţă faptul că a trebuit să vină pe lume cu forcepsul? Faptul că el a observat atât de curând mizeria? Nu era oare inteligenţă faptul că el a prins prima ocazie ca să dispară din nou? – Cu siguranţă, micuţul spiriduş mi-o răpeşte astfel şi pe mama sa. – ...”

  92. Cristoph Friedrich Nicolai, 1733-1811, scriitor. A întemeiat, împreună cu Lessing şi Moses Mendelssohn în 1759 la Berlin «Briefe, die neueste Literatur betreffend».

  93. Fichte a scris o lucrare foarte interesantă împotriva lui Nicolai: «Viaţa şi opiniile bizare ale lui Friedrich Nicolai» («Fiedrich Nicolai’s Leben und sonderbare Meinungen»), 1801.

  94. Gottfried Wilhelm, Baron von Leibnitz, 1646-1716.

  95. «Educarea neamului omenesc» («Die Erziehung des Menschengeschlechts»), 1780.

  96. George Noël Gordon Lord Byron, 1788-1824.

  97. Marie Eugenie Delle Grazie, 1864-1931.

  98. Eugen Heinrich Schmitt, 1851-1916. «Misterul dialecticii hegeliene» («Das Geheimnis der Hegelschen Dialektik»), 1888.

  99. Unii dintre cei care s-au ocupat de istoria antroposofiei, vor fi dat, desigur, de numele lui Eugen Heinrich Schmitt: Eugen Heinrich Schmitt a colaborat la «Magazin für Literatur» în perioada în care îl edita Rudolf Steiner. Despre lucrarea sa «Gnoza» («Die Gnosis»), Rudolf Steiner a scris în «Luzifer», iulie 1903, o cronică (Luzifer-Gnosis, GA 34, p. 411). Într-un răspuns la întrebări care au urmat conferinţei din 30 martie 1905 (până acum netipărită), la întrebarea „Ce credeţi despre dr. Eugen Heinrich Schmitt”, Rudolf Steiner a răspuns următoarele: „El manifestă simpatie faţă de teosofie şi, după ce a publicat scrierea referitoare la misterul dialecticii hegeliene, a mai scris câte ceva despre teosofie, dar gândirea sa este prea constructiv matematică şi se bazează prea puţin pe percepţia concretă. Gândirea sa este, de asemenea, prea puţin tolerantă faţă de alte concepţii.”

  100. acest profesor al meu la care ţineam mult: Georg Kosak, 1836-1914. Profesor la Şcoala Reală Superioară din Wiener-Neustadt. – Vezi Viaţa mea («Mein Lebensgang»), Capitolul II, GA 28.

  101. Giuseppe Mazzini, 1806-1872.

  102. Contele Camillo Benso di Cavour, 1810-1801, om de stat italian.

  103. Ernst Haeckel, 1834-1919.

  104. îl găsim pe acel papă: Hildebrand a fost ales papă în 1073 sub numele de Gregorius al VII-lea.

  105. Citiţi, vă rog, frumosul său tratat: «Cum îşi imaginau cei vechi moartea» («Wie din Alten den Tod gebildet»), 1769.

  106. Şi dacă Dumnezeu ar ţine în mâna sa dreaptă... : Citat din scrierea teosofică: «Un răspuns la o replică» («Eine Duplik»), Secţiunea 1.

  107. Alexander, baron von Bernus, 1880-1963, poet şi cercetător alchimist. În revista «Das Reich», München, a apărut în 1917/18, anul 2, Cărţile 3 şi 4, anul 3, Cartea 1, articolul lui Rudolf Steiner despre Nunta Chimică a lui Christian Rosenkreutz («Die Chymische Hochzeit des Christian Rosenkreutz»). Republicat în Filosofie şi Antroposofie («Philosophie und Anthroposophie»), GA 35.

  108. Johann Valentin Andreae, 1586-1654.

  109. faptul că cercul este locul geometric: Despre locul geometric al câturilor constante» («Über den geometrischen Ort des constanten Quotienten»), Articol-program din cel de-al doilea raport anual prezentat de Georg Kosak; vezi trimiterea la p. 159.

  110. Împăratul Constantin, 274-377. Consacrarea solemnă a Constantinopolului a avut loc în mai 330.

  111. Ţarul Petru cel Mare, 1672-1725.