Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

CONSIDERAŢII ESOTERICE ASUPRA LEGĂTURILOR KARMICE
VOLUMUL V

GA 239


NOTE

Izvoarele folosite: Conferinţele sunt tipărite pe baza notelor care se găsesc în Arhiva Rudolf Steiner-Nachlaßverwaltung. Stenogramele originale nu s­au păstrat. Au luat stenograme la Praga, după spusele Helenei Finckh, Dr. Eiselt şi D-ra Prinke, la Paris Karl Day şi la Breslau Kurt Walther. Conferinţele din 29 martie, 23 mai şi 7 iunie au fost precedate de nişte explicaţii cu privire la problemele Societăţii, care au fost tipărite în “Constituirea Societăţii Antroposofice Generale şi a Şcolii Superioare Libere de Ştiinţă Spirituală” (“Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft und der Freien Hochschule für Geisteswissenschaft”), EC 37/260a. Acolo se găsesc şi cuvintele de rămas bun de la Praga, rostite după conferinţa din 5 aprilie. La această a doua ediţie, în cadrul culegerii nu apar modificări, în afară de cele din cuprinsul notelor.

Desenele din text, care reproduc desenele de pe tablă făcute de Rudolf Steiner, au fost executate după nişte schiţe pe care stenograful le-a inserat în notele sale.

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul ediţiei Operelor Complete (GA) sunt însoţite la note de indicele bibliografic corespunzător. Vezi şi privirea de ansamblu de la sfârşitul volumului.

  1. Aş vrea să încep aceste conferinţe pentru membri: Rudolf Steiner a vorbit, în chip de introducere, despre Congresul de Crăciun, şi această introducere a fost tipărită în Constituirea Societăţii Antroposofice Generale şi a Şcolii Superioare Libere de Ştiinţă Spirituală (“Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft und der Freien Hochschule für Geisteswissenschaft”), p. 181. GA 37/260a, 1966.

  2. doamna dr. Kolisko: Lily Kolisko (1889-1976) conducea pe atunci la Stuttgart Institutul de cercetări biologice. “Funcţia splinei şi problema plachetelor” (“Milzfunktion und Plättchensfrage”), Stuttgart 1922.

  3. mişcare literară care se bazează pe legătura Lunii cu Pământul: Ce înseamnă aceasta, nu s­a putut descoperi.

  4. Paul Deussen, 1845-1919. Filosof şi indolog.

  5. Giuseppe Garibaldi, 1807-1882. Luptător pentru libertate şi adevăratul creator al statului italian.

  6. Ipocricale (germ. Schlicholigisches): Este vorba despre filosoful Eugen Dühring (1833-1921), menţionat adesea de Rudolf Steiner.

  7. când noi am întemeiat la Berlin Secţia Teosofică: În anul 1902. Vezi Viaţa mea (“Mein Lebensgang”), GA 28.

  8. “Exerciţii practice cu privire la karmă”: Cu ocazia întemeierii Secţiei Germane a Societăţii Teosofice, Rudolf Steiner a ales pentru conferinţa sa din 20 octombrie 1902 titlul “Exerciţii practice cu privire la karmă” (“Praktische Karma- Übungen”). Comp. GA 236, volumul II al Consideraţiilor asupra karmei, p. 99, precum şi conferinţa din 16.04.24 (Berna) din GA 240, volumul VI (mai înainte în volumul II).

  9. Harun al Rashid, 786-809, calif al Bagdadului.

  10. Ernst Haeckel, 1834-1919.

  11. Gregorius VII (Hildebrand), 1020-1085.

  12. Baco de Verulam (Francis Bacon), 1561-1626, filosof, scriitor, om politic şi înalt funcţionar de stat sub Iacob I al Angliei.

  13. Amos Comenius, 1592-1670, preot al Comunităţii Fraţilor Moravi, reformator al sistemului pedagogic, este considerat întemeietorul educaţiei moderne.

  14. profesorul Hauffen: Profesorul Hauffen şi soţia sa au fost gazdele lui Rudolf Steiner cu ocazia şederii sale la Praga. Doamna Hauffen conducea de ani de zile Ramura Bolzano din Praga.

  15. Victor Emmanuel II de Savoya, 1820-1878, a devenit în 1861 rege al Italiei.

  16. Giuseppe Mazzini, 1805-1872, poet, scriitor, luptător pentru libertatea şi unitatea Italiei.
    Contele Camillo Cavour, 1810-1861, om politic italian, unul dintre conducătorii mişcării Risorgimento, considerat întemeietorul regatului Italiei.

  17. Bonifaciu, 675-754, pe adevăratul său nume Winfried, aşa-numitul apostol al germanilor. Papa l­a însărcinat cu o importantă activitate misionară şi cu organizarea Bisericii în Germania.

  18. profesor de geometrie: Profesorul Georg Kosak (1836-1914). Începând din clasa a 2-a, profesor al lui Rudolf Steiner la geometrie descriptivă şi desen geometric la Şcoala Reală Superioară din Wiener-Neustadt.

  19. Lord George Gordon Noel Byron, 1988-1834, poet englez, a murit ca luptător pentru eliberarea Greciei de sub jugul turcesc.

  20. palladiumul: Vezi Pietre de construcţie pentru o cunoaştere a Misterului de pe Golgotha (“Bausteine zu einer Erkenntnis des Mysterium von Golgatha”), conferinţa a 6-a, GA 175.

  21. Karl Marx, 1818-1883.

  22. Cursul de la Helsingfors: Bazele oculte ale Bhagavad Gitei (“Die okkulten Grundlagen der Bhagavad Gita”) (1913), GA 146, conferinţa 5.

  23. Muawija, calif între 661-680, a mutat capitala de la Medina la Damasc.

  24. Woodrow Wilson, 1856-1924. Preşedinte al Statelor Unite între 1913-1921. Este la originea creării Societăţii Naţiunilor.

  25. cele paisprezece puncte cunoscute: programul lui Wilson pentru pace după primul război mondial. Proclamat pentru prima dată într­un mesaj la Congresului american la 8 ianuarie 1918.

  26. conferinţa publică de acum câteva zile: 3 aprilie 1924: “Ştiinţa actuală şi antroposofia” (“Die Wissenschaft der Gegenwart und die Anthroposophie”) (nu s­a păstrat nici o notă de la această conferinţă).

  27. Iulian Apostatul (Flavius Claudius Iulianus, zis Apostatul), 332-363, a domnit între 361-361.

  28. John Scotus Erigena, 810-877, traducător al scrierilor lui Dionysius Areopagitul şi autor al lucrării “De divisione naturae”. Comp., printre altele, conferinţele lui Rudolf Steiner Perspective ale evoluţiei omenirii (“Perspektiven der Menschheitsentwickelung”) (1921), GA 204.

  29. Dante Alighieri, 1265-1321.
    Brunetto Latini, 1220-1294, profesor al lui Dante, poet, scriitor şi om de stat florentin.

  30. Maurice Maetrelinck, 1862-1949, scriitor flamand de limbă franceză.
    “Marele secret”: “Le grand secret”, Paris, 1929.

  31. Georg Christoph Lichtenberg, 1742-1799, fizician din Göttingen, scriitor satiric, maestru al aforismului.

  32. D-ra Alice Sauerwein (decedată în 1931), după întemeierea Societăţii Antroposofice din Franţa, Secretar general între 1923-1930.

  33. Dr. Jules Sauerwein, născut în 1880, fratele d-rei Sauerwein, cunoscut ziarist francez. A făcut cunoştinţă cu Rudolf Steiner în 1906 la Viena şi a tradus de nenumărate ori conferinţele lui Rudolf Steiner pentru auditorii francezi şi, de asemenea, a tradus diferite opere ale lui Steiner în franceză.

  34. să desenez pe tablă: Desenul menţionat în text nu s­a păstrat.

  35. o personalitate care acum e decedată: Este vorba de Gideon Spicker (1840-1912), profesor de filosofie la Münster, Westfalia. Autor al unei lucrări amintite de Rudolf Steiner cu diferite ocazii, “De la mănăstire la catedra academică” (“Von Kloster ins akademische Lehramt”), Stuttgart 1908.

  36. “L’Initiation”: Traducerea franceză a cărţii “Cum dobândim cunoştinţe despre lumile superioare?” (“Wie erlangt mad Erkenntnisse der höheren Welten?”), realizată de Jules Sauerwein (vezi nota de la p. 79), Paris 1909.

  37. Voltaire (François Marie Arouet), 1694-1778.

  38. Victor Hugo, 1802-1885.

  39. Eliphas Lévi, pseudonim al lui Alphonse Louis Constant, 1810-1875. Autor a numeroase lucrări de ocultism.

  40. Karl Ludwig von Knebel, 1744-1834, prieten al lui Goethe. Cuvintele citate cu diferite ocazii de Rudolf Steiner sună astfel: “Printr­o observare exactă, vom găsi în viaţa majorităţii oamenilor un anumit plan care pare să fi fost prevăzut fie prin propria lor natură, fie datorită unor împrejurări. Aceste împrejurări ale vieţii lor, oricât de schimbătoare şi variabile ar fi ele, totuşi, în cele din urmă apare un întreg care permite să se observe o anumită concordanţă. – Mâna unui anumit destin, oricât de ascunsă ar fi ea, se revelează tot atât de exact, condusă fie de o influenţă exterioară, fie de o mişcare lăuntrică: da, chiar şi nişte motive contradictorii duc, adesea, în această direcţie. Oricât de confuz i­ar fi cursul, totuşi, întotdeauna se revelează o bază şi o orientare.
    (Moştenirea literară a lui Knebel şi schimb de scrisori, ediţia a 2-a, volumul 3, p. 452)”

  41. modelul lui Strader: Comp. nota 35.

  42. chiar dacă nu acum: Expresia ar putea fi explicată prin lipsa de bani apărută la sfârşitul inflaţiei din Germania (noiembrie 1923).

  43. Eu am avut bucuria de a vorbi ... la Breslau în urmă cu şapte ani: Cu ocazia acestei vizite se pare că nu au fost ţinute nici conferinţe publice, nici conferinţe în cadrul ramurii.

  44. Heinrich Heine, 1797-1856.

  45. Aurelius Augustinus, 354-430, sfânt creştin, părinte al Bisericii.

  46. Voltaire: Comp. nota 37.

  47. “Exerciţii practice cu privire la karmă”: Comp. nota 8.

  48. Toatl, Quetzalkoatl, ş.a.m.d.: Zeităţi mexicane (aztece). Vezi Rudolf Steiner, “Istorie cosmică şi umană” (“Kosmische und menschliche Geschichte”), volumul II: Impulsuri lăuntrice ale evoluţiei omenirii (“Innere Entwicklungsimpulse der Menscheit”), 5 conferinţe, GA 171.

  49. Eliphas Lévi: Comp. nota 39.

  50. Friedrich Schiller, 1759-1805.

  51. Cum europenii, aceşti “oameni mai buni”: parafrază la poezia lui G. Seume “Sălbaticul” (“Der Wilde”), în care se spune: “Vedeţi, noi, sălbaticii, suntem, totuşi, oameni mai buni...”

  52. faptul că la cincisprezece ani eu încă nu ştiam să scriu corect din punct de vedere ortografic: Vezi Rudolf Steiner, “Scrisori” (“Briefe”), volumul I, p. 17, Dornach 1948 (Schiţă a unei biografii succinte – Skizze eines Lebensabrisses –, Conferinţa din 4 februarie 1913).

  53. Ernst Haeckel, papa Gregorius: Comp. notele 10, 11.

  54. două statui uriaşe: Comp., în acest sens, Rudolf Steiner, Forme misteriale (Mysteriengestaltungen”) (1923), 7 conferinţe, GA 232.

  55. Victor Hugo: Comp. nota 39.

  56. Eu sunt ceea ce a fost...: La Plutarh, în “Despre Isis şi Osiris”, capitolul 9, se spune: “Astfel, statuia Minervei de la Sais, care era considerată ca Zeitate şi drept Isis, avea următoarea inscripţie: «Eu sunt totul, ce a fost, ce este, şi ce va fi; încă nici un muritor nu mi­a ridicat vălul».” 

  57. o carte de geometrie pe care o primisem chiar din mâinile profesorului meu: Acest profesor (propriu-zis, profesor suplinitor) din Neudörfl se numeşte Heinrich Gangl. Cât despre cartea de geometrie, este vorba de o lucrare a lui Franz Mocnik. Comp. conferinţa lui Rudolf Steiner din 4 februarie 1913, tipărită în “Scrisori” (“Briefe”), volumul I, Dornach, 1948, p. 17.

  58. profesor de geometrie: Comp. nota 18.

  59. Lord Byron: Comp. nota 19.

  60. Testamentul lui Petru cel Mare: Aşa-numitul Testament al lui Petru cel Mare al Rusiei (1672-1725) este considerat de istorici un fals. Comp., printre altele, Ludwig Polzer-Hoditz, “Lupta împotriva spiritului şi Testamentul lui Petru cel Mare” (“Der Kampf gegen den Geist und das Testament Peters des Großen”), Stuttgart, 1922.

  61. Garibaldi, Victor Emmanuel, Cavour, Mazzini: Comp. notele 5 şi 15, 16

  62. Jean Paul (Jean Paul Friedrich Richter), 1763-1825, romancier, autor al unor scrieri pedagogice.

  63. Carol cel Mare, Harun al Rashid: Comp. nota 9.

  64. Muawija, Wilson: Comp. notele 23, 24.

  65. profesor de istorie: Comp. conferinţa din 18 mai 1924 din volumul II al acestei serii.

  66. profesor, care a devenit director: Numele profesorilor lui Rudolf Steiner sunt cunoscute, în cea mai mare parte, pe baza certificatelor sale şcolare care s­au mai păstrat. Ar putea fi vorba de Albert Löger. Comp., în acest sens, “Contribuţii la «Viaţa mea»” (“Beiträge zu «Mein Lebensgang»”), în “Contribuţii la Operele Complete ale lui Rudolf Steiner” (“Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe”), Caietul 49/50, Paşti 1975. 

  67. Johann Heinrich Pestalozzi, 1746-1827, scriitor şi pedagog elveţian

  68. membru al Comitetului director de la Dornach: Albert Steffen (1884-1963), autor al dramei “Pestalozzi”.

  69. Unul dintre aceşti orientali: Până acum nu s­a putut stabili despre cine este vorba.