Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

CONSIDERAŢII ESOTERICE ASUPRA LEGĂTURILOR KARMICE
VOLUMUL VI

GA 240


NOTE

Sursele folosite: Conferinţele au fost stenografiate. Textul tipărit se bazează pe transpunerile în text clar, aşa cum au fost făcute de stenografii respectivi. Stenogramele au fost luate la Berna, Torquay şi Londra de către stenografa de profesie Helene Finckh, care a notat, ca stenografă oficială, majoritatea conferinţelor lui Rudolf Steiner, începând din 1916. Stenogramele ei pot fi considerate foarte demne de încredere şi fidele. La Berna a stenografiat Rudolf Hahn, la Arnheim Walter Vegelahn. Stenografii de la Zürich şi Stuttgart nu sunt cunoscuţi. Din notele stenografice originale s-au păstrat doar cele ale Helenei Finckh.

Titlurile intermediare nu provin de la Rudolf Steiner, ci, în cea mai mare parte, de la volumele separate editate de Marie Steiner în anii treizeci şi patruzeci (vezi mai jos).

Acele expuneri care se referă la Societatea Antroposofică întemeiată din nou în 1923 sunt cuprinse în cea mai mare parte şi în GA 260a (Constituirea Societăţii Antroposofice Generale şi a Şcolii Superioare Libere pentru Ştiinţă Spirituală. Reconstruirea Goetheanumului – «Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft und der Freien Hochschule für Geisteswissenschaft. Der Wiederbau des Goetheanum»). Finalul primei conferinţe din 24 august 1924 e tipărit numai în volumul 260a.

Referitor la desenele de pe tablă: Desenele originale de pe tablă şi notaţiile originale la desenele de pe tablă ale lui Rudolf Steiner din cadrul acestor conferinţe s-au păstrat, deoarece pe atunci tablele se acopereau cu hârtie neagră. Ele se află, drept completări la conferinţe, în volumul XVI al seriei Rudolf Steiner, desene la tablă referitoare la conferinţe («Rudolf Steiner, Wandtafelzeichnungen zum Vortragswerk»), reproduse la dimensiuni micşorate. Forma sub care au fost inserate în text desenele în ediţiile anterioare a fost păstrată şi în această ediţie. Asupra originalelor corespunzătoare de pe tablă s-a atras atenţia în locurile respective din text prin observaţii marginale.

Ediţii separate:
1) Berna, 25 ianuarie, 16 aprilie 1924: Poarta Lunii şi poarta Soarelui. Acţiunea individualităţii în devenirea istorică (Das Tor des Mondes und das Tor der Sonne. Das Wirken der Individualität im geschichtlichen Werden), Dornach 1940, 1970, 1982
2) Stuttgart, 6 februarie 1924: Semnificaţia corpurilor cereşti din jurul Pământului pentru viaţa şi existenţa omului (Die Bedeutung der die Erde umgebenden Himmelskörper für das Leben und Dasein des Menschen), Dornach 1940
3) Stuttgart, 1 iunie 1924: Trăiri compensatoare după moarte. Imaginile negative ale vieţii (Ausgleichserlebnisse nach dem Tode. Die negativen Bilder des Lebens), Dornach 1940
4) Arnheim, 18-20 iulie 1924: Karma Societăţii Antroposofice şi conţinutul Mişcării antroposofice (Das Karma der Anthroposophische Gesellschaft und der Inhalt der anthroposophischen Bewegung), Dornach 1940
5) Torquay, 12, 14, 21 august 1924: Aprofundarea creştinismului prin puterile solare ale lui Mihael (Die Vertiefung des Christentums durch die Sonnenkräfte Michaels), Dornach 1950
6) Londra, 24, 24, 27 august 1924: Consideraţii esoterice asupra karmei în omul individual şi în evoluţia omenirii (Esoterische Betrachtungen über das Karma im einzelnen Menschen und in der Menschheits-Entwickelung), Dornach 1936.

Note referitoare la text

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul ediţiei Operelor Complete (GA) vor fi însoţite la note de indicele bibliografic corespunzător.

  1. poemul Vedelor: Cele mai vechi mărturii ale literaturii hinduse (cântece, maxime, ritualuri).

  2. filosofia Vedanta: Cunoscută şi sub numele de Upanishade: lucrări de filosofie speculativă ale Şcolii brahmanice.

  3. pentru aceasta am încercat noi să dăm impulsurile prin Congresul de Crăciun de la Goetheanum: Vezi în acest sens Congresul de Crăciun pentru întemeierea Societăţii Antroposofice Generale. Punerea Pietrei fundamentale, Conferinţe şi Cuvântări, Discutarea Statutului, din 24 decembrie 1923 până la 1 ianuarie 1924 («Die Weihnachtstagung zur Begründung der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft. Grundsteinlegung, Vorträge und Ansprachen, Statutenberatung vom 24 December 1923 bis 1 Ianuar 1924»), GA 260.

  4. Foaia informativă: Primul număr al publicaţiei «Foaie informativă» sau «Foaie de comunicări»: «Ce se întâmplă în Societatea Antroposofică. Ştiri pentru membri» a apărut la 13 ianuarie 1924. Publicaţia apare ca supliment al săptămânalului «Das Goetheanum», fondat în 1921.

  5. După ce eu în 1912... am predat ... conducerea personală: Când, în 1912/13 a avut loc separarea de Theosophical Society (Adyar), în cadrul căreia Rudolf Steiner fusese secretar general al Secţiei Germane, el nu şi-a asumat nici o funcţie de conducere în cadrul Societăţii Antroposofice nou întemeiate.

  6. că... în sânul Societăţii Antroposofice apăruseră tot felul de iniţiative: Vezi, în acest sens, volumul Formarea Societăţii Antroposofice («Anthroposophische Gemeinschaftsbildung»), GA 257, precum şi Constituirea Societăţii Antroposofice Generale şi a Şcolii Superioare Libere de Ştiinţă Spirituală («Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft und der Freien Hochschule für Geisteswissenschaft»), GA 260a.

  7. formularea săptămânală a unor teze călăuzitoare: Vezi Teze antroposofice («Anthroposophische Leitsätze») (1924/25), GA 26.

  8. Eu am subliniat ... de la Goetheanum din Dornach cum trebuie să fie concepută această Comunitate pentru Reînnoire Creştină în raport cu Societatea Antroposofică: Vezi în acest sens conferinţa din 30 decembrie 1922 în Raportul lumii astrelor cu omul şi al omului cu lumea astrelor («Das Verhältnis der Sternenwelt zum Menschen und des Menschen zur Sternenwelt»), GA 219.

  9. adversităţi ş.a.: Comp. nota 6.

  10. Titlul era: «Exerciţii practice cu privire la karmă» («Praktische Karma-Übungen»): Conferinţa din 20 octombrie  1902 cu ocazia adunării generale de constituire a Secţiei Germane a Societăţii Teosofice. De la această conferinţă nu există nici o stenogramă.

  11. Harun al Rashid, 786-809, calif al Bagdadului.
    Carol cel Mare, 742-814.

  12. Francis Baco de Verulam, 1561-1626, om politic şi filosof englez.

  13. Ian Amos Comenius, 1592-1670, pedagog, filosof, teolog, întemeietorul educaţiei moderne, episcop al Comunităţii Fraţilor Moravi. – «Pansophiae prodromus», Oxford 1631.

  14. Conrad Ferdinand Meyer, 1825-1898. «Sfântul», nuvelă, Leipzig 1880; «Jürg Jenatsch», o povestire dintr-un canton elveţian, Leipzig 1876.

  15. Thomas Becket, 1118-1170, arhiepiscop. A fost asasinat în faţa altarului catedralei din Canterbury la 29 decembrie 1170.

  16. Johann Heinrich Pestalozzi, 1745-1827, pedagog elveţian.

  17. Foaia de comunicări: Vezi nota 4.

  18. există nişte vechi imagini: De ex. pe plafonul pictat al bisericii romanice din Zillis (Cantonul Grison) apare figura lui Ilie în spatele lui Ioan Botezătorul.

  19. De aceea... a trebuit să dăm Societăţii un caracter absolut public: Vezi nota 3, acolo în special paginile 38 şi 46, 1963.

  20. Noi am avut şi înainte în Societatea Teosofică asemenea principii:
    1. A forma sâmburele unei frăţii generale a omenirii, fără deosebire de credinţă, naţiune, stare socială, sex.
    2. A cultiva cunoaşterea sâmburelui de adevăr al tuturor religiilor.
    3. A cerceta puterile spirituale mai profunde care zac în stare latentă în natura umană şi în restul lumii.

  21. liniile călăuzitoare... sub formă de teze: Teze Antroposofice («Anthroposophische Leitsätze») (1924/25), GA 26.

  22. opoziţie care lucrează sistematic, în deplină conştienţă, organizat: În anul 1922, activităţii lui Rudolf Steiner de prezentare a unor conferinţe publice în Germania i s-a pus capăt prin acţiuni perturbatoare sistematice. Comp. Louis M. J. Werbeck, «O opoziţie ca fenomen de decădere a culturii» («Eine Gegnerschaft als Kultur-Verfallserscheinung»), 2 volume, Stuttgart 1924.

  23. Dr. Kolisko: Dr. med. Eugen Kolisko, 1893-1939, până în 1920 profesor şi medic şcolar la Şcoala Liberă Waldorf din Stuttgart, între 1923-35, în conducerea al Secţiei Germane a Societăţii.

  24. Gotthold Ephraim Lessing, 1729-1781. «Educarea neamului omenesc» («Die Erziehung des Menschengeschlechts»), 1780.

  25. când noi... am întreprins: Întemeierea Secţiei Germane a Societăţii Teosofice, cu Rudolf Steiner ca secretar general, a avut loc în octombrie 1902.

  26. Carol Martell, aproximativ 688-741; bătălia de la Tours şi Poitiers, 732.

  27. când el... nu scrie despre Haeckel condamnându-l: Comp. «Haeckel şi duşmanii săi» («Haeckel und seine Gegner»), în volumul Baze metodice ale antroposofiei din 1884 până în 1901. Culegere de articole în domeniul filosofiei, ştiinţelor naturii, esteticii şi ştiinţei sufletului («Metodische Grundlagen der Anthroposophie 1884 bis 1901. Gesammelte Aufsätze zur Philosophie, Naturwissenschaft, Ästetik und Seelenkunde»), GA 30, p. 152 şi urm.

  28. Giuseppe Garibaldi, 1807-1882. Viaţa sa este descrisă, ţinându-se seama de spusele lui Rudolf Steiner, în cartea lui M. J. Krück von Poturzyn «Garibaldi. O biografie» «Garibaldi. Eine Biographie»), ediţia a 2-a, Stuttgart 1964.

  29. Victor Emmanuel: Victor Emmanuel II, 1820-1878. Din 1861, rege al Italiei.

  30. Cavour: Contele Camillo Benso di Cavour, 1810-1861, om de stat, ministru.
    Giuseppe Mazzini, 1805-1872, republican radical, şi-a petrecut o mare parte din viaţă în exil.

  31. profesor de geometrie: Georg Kosak, 1836-1914. Profesor la Şcoala Reală Superioară din Wiener-Neustadt. Vezi cap. II din Viaţa mea («Mein Lebensgang») (1923-25), GA 28.

  32. Byron: George Noël Gordon Byron, 1788-1834.

  33. palladium: Vezi în acest sens Pietre de construcţie pentru o cunoaştere a Misteriului de pe Golgotha. Metamorfoză cosmică şi umană («Bausteine zu einer Erkenntnis des Mysterium von Golgatha. Kosmische und menschliche Metamorphose»), GA 175.

  34. Karl Marx, 1818-1883.

  35. Friedrich Engels, 1820-1895, politician şi scriitor socialist, prietenul, tovarăşul de luptă şi sprijinitorul lui Karl Marx de-a lungul întregii vieţi.

  36. Muawija: calif între 661-680. A mutat capitala de la Medina la Damasc.

  37. Woodrow Wilson, 1856-1924, preşedinte al Statelor Unite între 1913-1921.

  38. în celebrele Paisprezece Puncte: programul lui Wilson pentru pace după primul război mondial. Proclamat pentru prima dată într-un mesaj la Congresului american la 8 ianuarie 1918.

  39. ceea ce pe vremuri, în 1902, cu ocazia întemeierii Secţiei Germane: Vezi nota 25.

  40. Dr. Unger: Dr.-ing. Carl Unger, 1878-1929, personalitate conducătoare din sânul Mişcării antroposofice de la Stuttgart începând din 1905. Orator şi scriitor, deţinător a numeroase funcţii în cadrul vieţii Societăţii. În 1929 a fost ucis de un bolnav mintal.

  41. personajele misteriilor mele: Vezi «Patru drame-misterii» («Vier Mysteriendramen» (1910-13), GA 14: Poarta iniţierii, Încercarea sufletului, Păzitorul Pragului, Trezirea sufletelor.

  42. A existat o personalitate: Călugărul capucin de odinioară, mai târziu profesor de filosofie, Gideon Spicker (1840-1912). Comp. Consideraţii esoterice... volumul IV («Esoterische Betrachtungen... »), GA 238, 1974, p. 108.

  43. Friedrich Schiller, 1759-1805.

  44. Johann Wolfgang Goethe, 1749-1832.

  45. Heinrich Heine, 1797-1856.

  46. Quetzalcoatl, Taotl, ş.a.m.d.: Zeităţi mexicane aztece. Comp. Rudolf Steiner, «Istorie cosmică şi umană» (Kosmische und menschliche Geschichte»), volumul II: Impulsuri lăuntrice ale evoluţiei omenirii («Innere Entwicklungsimpulse der Menschheit»), GA 171.

  47. Eliphas Lévi, pseudonim al lui Alphonse Louis Constant, 1810-1875. Autor a numeroase lucrări de ocultism («Dogmă şi ritual al înaltei magii» – «Dogme et rituel de la haute magie» ş.a.).

  48. ciclurile, aşa cum au fost anunţate atunci, la Crăciun: Comp. Congresul de Crăciun pentru întemeierea Societăţii Antroposofice Generale 1923/24 («Die Weihnachtstagung zur Begründung der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft 1923/24»), GA 260, 1963, p. 38 şi urm.

  49. tot felul de iniţiative: Despre numeroasele iniţiative din cercul Societăţii şi despre pericolele legate de acestea vorbeşte Rudolf Steiner la începutul anului 1923 în conferinţele  intitulate Formarea Societăţii Antroposofice («Anthroposophische Gemeinschaftsbildung»), GA 257, în special în conferinţa din 23 ianuarie 1923.

  50. Pedro de Compostella. Autor al scrierii «De consolatione rationis» (mijlocul secolului al 12-lea). Comp. şi nota de la p. 92 în volumul «Consideraţii esoterice... » («Esoterische Betrachtungen... »), volumul III, GA 237.

  51. Bernardus de Chartres: Bernardus Carnotensis, mort aproximativ în 1130.
    Bernardus Sylvestris: Bernhard de Tours, mort aproximativ în 1150.
    John Salisbury: Mort. în 1180 ca episcop de Chartres.
    Alanus ab Insulis, aproximativ 1128-1201.

  52. Ordinul Cistercienilor: Întemeiat în 1098 de benedictinul Robert de Citeaux (la Dijon).

  53. Dominicani: Ordinul Dominicanilor a fost întemeiat de preotul spaniol Dominicus (1170-1221).

  54. şi acel poet: Henri d’Andeli (secolul al 13-lea). Poemul «Bătălia celor VII arte» («La Bataille des VII arts») a fost creat aproximativ în 1236. Comp. Karl Heyer, «Minunea de la Chartres» («Das Wunder von Chartres»), Basel 1926.

  55. Brunetto Latini, aproximativ 1220-1294.
    Dante Alighieri, 1265-1321. «Divina Commedia» a apărut pentru prima dată în 1472.

  56. Marie Eugenie delle Grazie, 1864-1931, poetă austriacă.

  57. am avut o discuţie remarcabilă: Cu prof. Wilhelm Neumann, preot din Ordinul Cistercienilor. Comp. Viaţa mea («Mein Lebensgang») (1923-25), GA 28, 1982, p. 125 şi urm.

  58. prin populaţia hindusă, persană, arabă şi chaldeo-egipteană: În ediţiile anterioare, în loc de „persană” era „chineză”. Aceasta ar putea fi o greşeală de transcriere. Poate avea sens doar „persană”.

  59. Apoi începe... domnia lui Mihael: Epoca lui Mihael este socotită din 1879 până prin 2300. Ceilalţi Arhangheli au domnit, conform unei însemnări dintr-un carnet de notiţe al lui Rudolf Steiner referitoare la ciclul de conferinţe Conştienţa iniţiatului («Das Initiaten-Bewußtsein»), Torquay 1924, GA 243: 
    1879-1510 Gabriel (Luna)
    1510-1190 Samael (Marte)
    1190-850 (Rafael (Mercur)

    850-500 Zahariel (Jupiter)
    500-150 Anael (Venus)
    150-200 î.Chr. Orifiel (Saturn)

  60. campaniile lui Alexandru cel Mare, 356-323 î. Chr. Câmpul campaniilor sale s-a întins din Grecia, trecând prin Egipt, Asia Mică şi Asia de Sud-Vest până în India.

  61. atunci când înfloreşte... oraşul Alexandria: Epoca de înflorire a Alexandriei a fost sub Ptolemei (secolele 3-1 î.Chr.).

  62. Aristoteles, 384-322 î. Chr.

  63. Scotus Erigena, adesea amintit de mine: aproximativ 810-877. Comp Rudolf Steiner, Enigmele filosofiei în istoria lor prezentată sub formă de compendiu («Die Rätsel der Philosophie in ihrer Gesichte als Umriß dargestellt») (1914), GA 18, precum şi conferinţa din 2 iunie 1921 în Perspective ale evoluţiei omenirii, («Perspektiven der Menschheitsentwicklung»), GA 204.

  64. Vincenz Knauer, 1828-1894. «Problemele principale ale filosofiei în evoluţia lor şi rezolvarea lor parţială de la Thales până la Robert Hamerling. Prelegeri prezentate la Universitatea din Viena» («Die Hauptprobleme der Philosophie in ihrer Entwicklung und teilwesen Lösung von Thales bis Robert Hamerling. Vorlesungen, gehalten an der Wiener Universität»), Viena şi Leipzig 1892.

  65. ultramontanism: (lat. ultra montes, dincolo de munţi). Expresie pentru a desemna dependenţa catolicismului german în secolul al 19-lea de Roma.

  66. «Basmul despre Şarpele cel verde şi frumoasa Floare de Crin» («Märchen von der grünen Schlange und der schönen Lilie»: Comp. Rudolf Steiner, Natura spirituală a lui Goethe în revelerea ei prin Faustul său şi prin Basmul «despre Şarpele cel verde şi frumoasa Floare de Crin» («Goethes Geistesart in ihrer Offenbarung durch seinen Faust und durch das Märchen „von der grünen Schlange und der schönen Lilie”») (1918), GA 22, precum şi conferinţa din 8 iulie 1924 din Consideraţii esoterice... volumul III («Esoterische Betrachtungen... »), GA 237, 1975, p. 66 şi urm.

  67. Poarta iniţierii («Die Pforte der Einweihung»): vezi Rudolf Steiner «Patru drame-misterii» («Vier Mysteriendramen» (1910-13), GA 14, precum şi Schiţe, fragmente şi paralipomene la cele «Patru drame-misterii» («Entwurfe, Fragmente und Paralipomena zu den «Vier Mysteriendramen»), GA 44.

  68. Maurice Maeterlinck, 1862-1949, poet, scriitor, deţinător al Premiului Nobel. «Marele secret» («Le grand Secret») vrea să fie o privire de ansamblu asupra literaturii universale în domeniul ştiinţelor oculte de la Vede până în epoca modernă. Citatele au fost verificate cu ajutorul textului francez original (25. Tausend, Paris, 1929). Traducerea germană din care citează Rudolf Steiner nu i-a stat editorului la dispoziţie. Citatele se găsesc la p. 9, 120 şi 253 ale ediţiei menţionate.

  69. Emanuel Swedenborg, 1688-1772.

  70. litera... ultima emanaţie a vieţii spirituale: „Cuvântul literei este natural, căci în cele naturale ca fiind cele mai de jos se termină cele spirituale şi cereşti, pe ele se construiesc acestea, precum o casă pe fundaţia sa” (Swedenborg, Scrieri Teologice – Theologische Schriften, traducere şi introducere de L. Brieger-Wasservogel, Jena 1904, p. 235).

  71. Friedrich Nietzsche, 1844-1900. «Antichristul», 1888; «Ecce Homo», 1888; «Voinţa de putere» (neterminată, a apărut postum în 1901). Comp. Rudolf Steiner, Friedrich Nietzsche, un luptător împotriva epocii sale («Friedrich Nietzsche, ein Kämpfer gegen seine Zeit»)(1895), GA 5.

  72. pictură... care în epoca dominicanilor a fixat... imaginea: De ex. de Benozzo Gozzoli la Muzeul Louvre din Paris, şi Taddeo Gaddi la Santa Maria Novella din Florenţa.

  73. Averroës: Ibn Roshid, 1126-1198, celebru medic şi filosof.
    Avicenna: Ibn Sina, 980-1037, medic şi filosof.

  74. Collison: Harry Collison, 1868-1945. Avocat, pictor, scriitor, traducător al operelor lui Rudolf Steiner în engleză, din 1923 secretar general al Secţiei engleze.

  75. când Societatea Antroposofică s-a desprins din Societatea Teosofică: Comp. nota 5.

  76. Charles Darwin, 1809-1882.

  77. Cursul vieţii mele («Mein Lebensgang»): A apărut prima dată în publicaţia «Das Goetheanum» (anii 2-4, 1923-25); sub formă de carte – Cursul vieţii mele («Mein Lebensgang») (1925), GA 28.

  78. ore de clasă: Conferinţe pentru membrii primei clase a Şcolii Superioare Libere de Ştiinţa Spirituală.

  79. căci filosofia greacă fusese extirpată din Europa: Suprimarea şcolii greceşti de filosofie de către împăratul Justinian a avut loc în anul 529.

  80. Eginhart: Einhard, 770-840, istoric, arhitect, biograf al lui Carol cel Mare.

  81. Sinodul de la Constantinopol: La cel de-al optulea Sinod ecumenic de la Constantinopol aşa-numita trihotomie a fost declarată eretică. Vezi ş. a. Willmann, «Istoria idealismului» («Geschichte des Idealismus»), volumul II, p. 111, ediţia 1, Braunschweig 1894. Comp şi Consideraţii esoterice... volumul IV («Esoterische Betrachtungen...»), GA 238, 1975, p. 53 şi urm.

  82. Gregorius VII: Papă între 1073 şi 1085.

  83. Ernst Haeckel, 1834-1919.

  84. orele din cursul dimineţii: E vorba despre ciclul de conferinţe Conştienţa iniţiatului. Căile adevărate şi cele false ale cercetării spirituale («Das Initiaten-Bewußtsein. Die wahren und die falschen Wege der geistigen Forschung»), GA 243.

  85. în ultimele întruniri ale membrilor: Se referă cu aceasta la conferinţele din 12 şi 14 august.

  86. în zilele următoare la Londra: Conferinţele din 24-27 august de la sfârşitul acestui volum.

  87. domnia lui Gabriel, domnia lui Mihael: Vezi nota 59.

  88. Toma d’Aquino: 1225-1274.

  89. Tintagel, castelul lui Arthur: Tintagel în Cornwall. Comp. Consideraţii esoterice... volumul IV, («Esoterische Betrachtungen... »),  GA 238, 1974, p. 49; în afară de aceasta, cuvintele lui Rudolf Steiner dintr-o scrisoare adresată lui A. Steffen, tipărită sub titlul «Tintagel» în  «Wahrspruchworte-Richtspruchworte», Dornach 1951, p. 134.

  90. cele două activităţi din cursul verii: Cealaltă activitate din cursul verii avusese loc în august 1923 la Penmaenmawr şi a apărut în volumul Cunoaşterea iniţiatică. Evoluţia spirituală şi fizică a lumii şi a omenirii în trecut, prezent şi viitor, din punctul de vedere al antroposofiei («Initiations-Erkenntnis. Die geistige und physische Welt- und Menschheitsentwicklung in der Vergangenheit, Gegenwart und Zukunft, vom Gesichtspunkt der Anthroposophie»), GA 227.

  91. Dl. Dunlop, d-ra Merry: Daniel Dunlop (1868-1935), secretar general al Societăţii Antroposofice din Anglia între 1930-1935. Eleanor Merry (1873-1956), scriitoare, pictoriţă.

  92. cu ocazia întemeierii acestei Secţii Germane a Societăţii Teosofice: Vezi nota 25.

  93. ciclu de conferinţe: «De la Zarathustra la Nietzsche. Istoria evoluţiei omenirii pe baza concepţiilor despre lume din cele mai vechi epoci orientale până în prezent» («Von Zarathustra bis Nietzsche. Entwicklungsgesichte der Menschheit an Hand der Weltanschauungen von den ältesten orientalischen Zeiten bis zur Gegenwart, oder Anthroposophie»). Prezentate din octombrie până în decembrie 1902 în cercul «Kommenden». (Nu există nici o notiţă.)

  94. după ce această introducere va fi tradusă: Traducerea în engleză a fost făcută de George Adams-Kaufmann (1894-1963). Conferenţiarul se întrerupea de fiecare dată câte 20-30 minute, timp în care se făcea traducerea.

  95. comentariu binevoitor: Nu s-a putut descoperi despre ce comentariu este vorba.

  96. «Initiation»: Traducerea în engleză a apărut pentru prima dată sub titlul «The Way of Initiation. Initiation and its Results», traducere Max Gysi, 2 volume, Londra 1908. Acum «Knowledge of the the Higher Worlds. How it is Achieved», ediţia a 6-a, Londra 1969.

  97. “Gruneln” (“înverzire”). Expresia provine de la Goethe: „Aici adie-o boare delicată, / Începe să-nverzească, parfumul mă îmbată” (“Hier weht gar eine weiche Luft / Es grunelt so, und mir behagt der Duft”) (Faust II, Noaptea clasică a Walpurgiei, Marea Egee, Cuvintele ale lui Homunculus).

  98. sfârşitul conferinţei: Urmează explicaţiile cu privire la Societatea Antroposofică, publicate în GA 260a.

  99. dincolo, la Torquay: Comp. conferinţele 10-12 din acest volum.

  100. conferinţe de ramură de acum un an: Prezentate la Londra la 2 septembrie 1923. Sunt cuprinse în volumul Ştiinţă iniţiatică şi cunoaştere a astrelor. Omul în trecut, prezent şi viitor din punctul de vedere al evoluţiei conştienţei («Initiationswissenschaft und Sternenerkenntnis. Der Menschen in Vergangenheit, Gegenwart und Zukunft vom Gesichtspunkt der Bewutseinsentwicklung»), GA 228.

  101. împăratul Constantin, Constantin I cel Mare, aproximativ 280-337.

  102. la Penmaenmawr: Vezi ciclul Cunoaşterea iniţiatică («Initiations-Erkenntnis»), GA 227.

  103. Arrhenius: Svante Arrhenius, 1859-1927. Naturalist suedez, autor al operei citate ocazional de Rudolf Steiner «Devenirea lumii» («Der Werden der Welt»), Leipzig 1908.

  104. Voltaire (François Marie Arouet), 1694-1778.

  105. pe regele Prusiei: Friedrich II cel Mare, la curtea căruia a trăit Voltaire.

  106. lucruri importante în destinul vieţii spirituale europene: Comp. conferinţa lui Rudolf Steiner «Voltaire din punctul de vedere al ştiinţei spirituale», în Ştiinţa spirituală ca bun al vieţii («Voltaire vom Gesichtspunkte der Geisteswissenschaft» in «Geisteswissenschaft als Lebensgut»), GA 63, 1959, p. 292 şi urm.

  107. Ignatius de Loyola, 1491-1556. Despre Exerciţii, comp. conferinţele lui Rudolf Steiner De la Iisus la Christos («Von Jesus zu Christus»), GA 131.

  108. Augustinus, 354-430, În Africa de Nord, Augustinus a fost apropiat de cercul manicheilor.

  109. Laurence Oliphant, 1829-1888, ziarist, scriitor. Cărţile: «Sympneumata. Puteri de evoluţie active în prezent în om» («Sympneumata: Evolutionary Forces now active in Man») (1884), «Religie ştiinţifică» («Scientific Religion») (1888).

  110. în cartea care... de dr. Wegmann şi de mine: Elemente de bază pentru o extindere a artei vindecării conform cunoaşterii spiritual-ştiinţifice («Grundlegendes fur eine Erweiterung der Heilkunst nach geisteswissenschaftlichen Erkenntnissen») (1925), GA 27.

  111. Ovid: Ovidius Naso, 43 î.Chr.-18 d.Chr.

  112. au făcut afirmaţii cum este aceasta: Augustinus: „Ceea ce numim în prezent religie creştină a existat deja la cei vechi şi nu a lipsit nici la începuturile neamului omenesc, şi atunci când Christos a apărut în trup adevărata religie, care exista deja, a primit numele de creştină.” Retractationes L. I. cap. XIII, 3.

  113. dintre diferiţii Arhangheli care au condus pe rând cultura: Vezi nota 59.

  114. la Constantinopol, la al optulea Sinod ecumenic: Comp. nota 81.

  115. Şcoala de la Chartres: Comp. notele 51, 52.