Munca ce a început acum şi care s-a desfăşurat fără întrerupere a fost dedicată mai întâi artei medicale, străbaterii aspectului ei ştiinţific cu forţe spirituale reale, aprofundării muncii esoterice, intens dorite de medicii mai tineri, spre a dezvolta voinţa de iubire şi voinţa de a vindeca, în practica, ce necesită atâta altruism, a îngrijirii bolnavilor.
La 2 ianuarie 1924 a fost ţinută a treia conferinţă pentru medici [ Nota 94 ]. Tot la 2 ianuarie a început şi cursul de opt conferinţe pentru medici mai tineri şi studenţi în medicină, curs care a ţinut până la 9 ianuarie [ Nota 95 ].
Conferinţele de seară au adus consideraţii în legătură cu destinele vieţii spirituale lăuntrice în perioada de la începutul secolului al IX-lea şi până la sfârşitul secolului al XII-lea. Lăcaşuri de misterii ale Evului Mediu [ Nota 96 ] este titlul acestui ciclu prezentat între 4 şi 13 ianuarie, care ne conduce în conferinţa de încheiere de la principiul de iniţiere rosicrucian la taina iniţierii moderne şi la zorii erei michaelice. O conferinţă pentru membri, din 18 ianuarie [ Nota 97 ], e de o deosebită importanţă ca descriere succint-cuprinzătoare a evoluţiei Societăţii Antroposofice, de la începuturile ei, străbătând perioada războiului şi până la terminarea lucrărilor la clădirea din Dornach: Instituţiilor întemeiate mai ales in Stuttgart şi activităţii în cadrul acestora a oamenilor de ştiinţă care s-au alăturat societăţii în număr considerabil, li se opunea voinţa de distrugere a unei coaliţii de adversari bine organizate. Acestei declaraţii de război a adversarilor îi urmă incendierea Goetheanumului şi, avându-se în vedere situaţia mondială nou-creată, se decide o nouă întemeiere a societăţii, ca Societate Antroposofică Generală.
Întrebarea care ni se pune acum şi care ne solicită este: Cum să fie reprezentată antroposofia în faţa lumii? Cu această întrebare culminează conferinţa din 18 ianuarie. Dar ea aduce şi înţelegeri mai apropiate în legătură cu organizarea, care urma să se facă, a claselor. Şi pentru a se da o fundamentare reală educaţiei spirituale spre care se năzuia, este prezentată în nouă conferinţe o pătrundere aprofundată în esenţa antroposofiei, pătrundere devenită posibilă prin munca în decursul multor ani, reunită sub modestul titlu: Antroposofie. O introducere [ Nota 98 ].
Totodată, în „Mitteilungsblatt” (Foaia de comunicări) începuse să apară seria aşa-numitelor scrisori sau cuvinte ale dr. Steiner „Către membri”. În acestea el încearcă să trezească şi să fortifice sentimentul răspunderii pentru plăsmuirea vieţii societăţii şi pentru activitatea în diferitele grupe. Ele ni s-au păstrat într-o formă încă netipărită, cu titlul: Fiinţa vie a Antroposofiei şi cultivarea ei [ Nota 99 ]. De la această bază, dr. Steiner trece la ceea ce el caracterizează mai îndeaproape drept câmpul specific de activitate al diferitelor secţii de pe lângă Goetheanum. În primele articole, care au fost publicate sub titlul Școala Superioară Liberă pentru Știința Spirituală, el se dedică mai întâi cerințelor, care-l preocupau în mod deosebit la acea vreme, munca medicului, misiunile unui tineret ce căuta cu atâta dor o concepție spirituală despre lume. El luminează în mod deosebit conflictul, care apare tot mereu, și care acum este deosebit de puternic, dintre generația vârstnică și cea tânără. Avântului nestrunit al tineretului, care în cadrul ițelor încurcate ale societății se manifesta cam exaltat și imatur, i se netezea acum un teren de lucru ordonat, în noua secţia ce avea să fie întemeiată, „pentru năzuinţa spirituală a tineretului”. Urmează câteva alte scurte discuţii.
Pentru că se cerea deja de mult o retipărire a acelor articole, pare că acum a sosit momentul ca ele să fie publicate, drept continuare a dezbaterilor de Crăciun. Aşadar, următoarea tipăritură privată, sub titlul: Constituirea Şcolii Superioare Libere pentru Ştiinţa Spirituală [ Nota 100 ], va conţine în esenţă articolele şi conferinţele dr. Steiner din perioada 18-30 ianuarie şi, de asemenea, un discurs al său din 3 ianuarie. În ele sunt tratate probleme ale împărţirii pe secţiuni a Şcolii Superioare şi se atrage atenţia asupra semnificaţiei deosebite a apartenenţei la clasă.
