Rudolf Steiner
CONGRESUL DE CRĂCIUN PENTRU ÎNTEMEIEREA SOCIETĂŢII ANTROPOSOFICE GENERALE 1923/24

GA 260

NOTE

Referitoare la ediţia de faţă

Textul de bază: Textul conferinţelor, cuvântărilor şi al contribuţiilor lui Rudolf Steiner la discuţii are la bază stenogramele luate de stenografa Helene Finckh (1883-1960), pe care ea însăşi le-a transcris în scriere obişnuită. Contribuţiile aduse la discuţii de ceilalţi vorbitori la adunările de întemeiere nu au fost introduse de ea în textele transcrise, ci notate de alţii şi integrate în text. Nu se ştie sub ce formă au existat aceste notiţe; ele nu s-au păstrat. Aceste contribuţii au fost redate, la tipărire, sub o formă neschimbată, conform cu varianta transpusă de Helene Finckh în scriere obişnuită. Discuţiile de la celelalte adunări au fost notate, însă, tot de Helene Finckh.

Referitor la cuvintele şi desenele de pe tablă: Cuvintele scrise şi desenele făcute de Rudolf Steiner pe tablă sunt cuprinse şi în volumul XVII din seria Rudolf Steiner, desene făcute la tablă în cursul conferinţelor. Se atrage atenţia prin observaţii marginale, la pasajele respective, asupra acestui lucru. Transpunerile sub formă de desene intercalate în text în ediţiile mai vechi au fost păstrate şi pentru ediţia de faţă.

Ediţii anterioare şi corecturi ale textelor

Pentru ediţia 1 din 1944 Marie Steiner a avut la dispoziţie textul transcris de Helene Finckh.

Ediţia a 2-a, din 1957, a fost o reproducere foto-mecanică a primei ediţii.

Pentru ediţia a 3-a din 1963, îngrijită de Paul Jenny, textul a fost comparat din nou cu stenogramele originale.

Pentru ediţia a 4-a din 1985, unele pasaje au fost reexaminate. De aici au rezultat completări, respectiv corecturi (v. mai jos). Acestei ediţii i s-a adăugat într-o „Anexă” care cuprinde cuvântul de salut rostit de Rudolf Steiner la „Rout”, rezumatul conţinutului fiecărei conferinţe, note în text, registrul de nume cu date biografice, precum şi o altă anexă reprezentând facsimile. Stabilirea textului, completările şi corecturile aparţin editorilor Hella Wiesberger, Michael Schweizer şi Konrad Donat.

Ediţia a 5-a din 1994 a fost extinsă în „Anexă” prin cuvântul de încheiere rostit de Rudolf Steiner la 31 decembrie 1923. Stabilirea textului şi corectarea materialelor aparţin editorilor Hella Wiesberger, Michael Schweizer şi Carlo Frigeri.

Modificările efectuate în textul celor două conferinţe, din 31 decembrie 1923 şi 1 ianuarie 1924 sunt preluate din noua ediţie a volumului Istoria lumii în lumina antroposofiei şi ca bază a cunoaşterii spiritului uman, (GA 233), în care sunt cuprinse şi conferinţele respective. S-au făcut comparaţii cu stenogramele. Modifcările sunt menţinute în ediţia de faţă.

Alte apariţii editoriale ale unor conferinţe cuprinse în acest volum:

Dornach, 23 decembrie 1923, în Naşterea şi dezvoltarea euritmiei, GA 277a.

Dornach, 25 (Punerea Pietrei Fundamentale), 26,27,28,29,30, 31 decembrie 1923, 1 ianuarie 1924 (şapte cuvântări, „Ritmurile mantrelor de la Punerea Pietrei Fundamentale”, Cuvinte de încheiere), în Punerea Pietrei Fundamentale a Societăţii Antroposofice Generale, Dornach, 1955, 1958,1969, 1978,1986.

Dornach, 31 decembrie 1923,1 ianurie 1924, în Istoria lumii în lumina antroposofiei şi ca bază a cunoaşterii spiritului uman (GA 233).

Modificări în textul Cuvântărilor: Vezi observaţie specială referitoare la mantre.

Privitoare la text

Operele lui Rudolf Steiner din Ediţia Opere complete (GA) sunt indicate în note cu numărul bibliografic corespunzător din bibliografia generală a ediţiei.

Pentru Cuvânt înainte de Marie Steiner

1. În cartea apărută de Crăciun: „Rudolf Steiner şi misiunile pentru civilizaţie ale antroposofiei. O privire retrospectivă asupra anului 1923”, Dornach, 1943. În cadrul ediţiei Opere complete cu titlul Anul de destin 1923 din istoria Societăţii Antroposofice. Incendierea Goetheanumului şi Congresul de Crăciun. Cuvântări, adunări, documente, ianuarie – decembrie 1923, GA 259.
2. Agenţia de concerte Wolff din Berlin: În anii 1921 şi 1922 cea mai mare agenţie de concerte a vremii, Hermann Wolff şi Jules Sachs din Berlin, a organizat diferite turnee făcute de Rudolf Steiner pentru a ţine conferinţe.
3. Die Alldeutschen: Întemeiată în 1891 sub numele „Allgemeiner deutscher Verband” (Uniunea generală germană), schimbat în 1894 în „Alldeutscher Verband” (Uniunea tuturor germanilor) care a urmărit în Primul Război Mondial unele scopuri războinice exagerate, iar după sfârşitul războiului a luptat pentru restaurarea monarhiei.
4. Matthias Erzberger (1875-1921), om politic german, cu orientare de centru. În octombrie 1918, împuternicit pentru încheierea armistițiului. În 1919-1921, ministru de finanţe al Reich-ului. A fost asasinat de extremiștii de dreapta.
5. Walther Rathenau (1867-1922), industriaș și om politic german.  În 1921, ministru pentru reconstrucţie al Reich-ului, în 1922 ministru de externe. Asasinat de extremiştii de dreapta.
6. conferinţelor de la München şi Elberfeld: Rudolf Steiner a vorbit la München pe 15 mai şi la Elberfeld pe 17 mai 1922, pe tema „Antroposofie şi cunoaştere spirituală”. Conferinţa de la München a fost tipărită în „Blätter fur Anthroposophie” (Foaia pentru antroposofie) din anul 1966, nr. 11 şi 12; conferinţa de la Elberfeld a rămas netipărită. După ambele conferinţe, Rudolf Steiner a fost nevoit, spre a scăpa de unele ameninţări personale, să iasă din clădire pe scara din spate şi să plece pe străzi lăturalnice.
7. generalul G. von G.: generalul Gerold von Gleich. Scrierea sa de denigrare „Rudolf Steiner ca profet, un cuvânt de avertizare pentru poporul german”, apărută în 1921, a fost combătută mai apoi de fiul său, Sigismund von Gleich: „Adevărul contra neadevărului privitor la Rudolf Steiner. Infirmarea scrierii de denigrare a generalului-maior în rezervă Gerold von Gleich”: „Rudolf Steiner ca profet, un cuvânt de avertizare pentru poporul german”, Der Kommende Tag A.G. Verlag, Stuttgart, f.a.
8. conferinţele sale din anul 1923, apărute sub formă de broşuri separate: vezi Formarea comunităţii antroposofice, GA 257.
9. Johanna Mükce: Vezi registrul de persoane cu date biografice.
10. Aşa că după încheierea congresului din Olanda, am plecat direct la Berlin: Vezi Rudolf Steiner/Marie Steiner-von Sivers, Corespondenţă şi documente 1901-1925, GA 262.
11. Când ne-a vorbit pentru ultima oară: Vezi „Ultimul discurs”, Dornach, 28 septembrie 1924, în Consideraţii esoterice asupra unor legături karmice, vol. IV, GA 238.
12. Lăcaşuri de misterii ale Evului Mediu. Rosicrucianismul şi principiul de iniţiere modern, GA 233a.
13. Ciclul de conferinţe Antroposofie. O sinteză după douăzeci şi unu de ani. Totodată, o îndrumare pentru felul cum trebuie ea reprezentată în faţa lumii, GA 234.
14. prima oră de clasă esoterică: Vezi: Instrucţiuni esoterice pentru prima clasă a Şcolii Superioare de Ştiinţă Spirituală de la Goetheanum, GA 270.
15. patru conferinţe de curs zilnice. Vezi: Modelarea vorbirii şi arta dramatică. Curs de artă dramatică, GA 282; Colaborarea dintre  medici şi preoţi. Curs de medicină pastorală, GA 318; Curs pentru preoţii Comunităţii creştine despre Apocalipsa lui Ioan, GA 346; „Viaţa spirituală a epocii prezente în legătură cu mişcarea antroposofică”, vol. IV din Consideraţii esoterice asupra legăturilor karmice>, GA 238.
16. vechea tâmplărie: După incendierea primului Goetheanum, în noaptea Anului Nou 1922/23, a fost necesar ca toate activităţile să se desfăşoare în atelierul de tâmplărie, care servise încă din 1914 drept sală pentru conferinţe şi alte programe artistice.
17. restul Scrisorilor către membri: Vezi Teze antroposofice. Calea de cunoaştere antroposofică. Misterul michaelic (1924/25), GA 26.
18. articolele despre cursul vieţii sale: Cursul vieţii mele (1923-25), GA 28.
19. ciclul premergător Crăciunului: Forme ale misteriilor, GA 232.
20. se exprimă în axele ochilor, ce se încrucişează: Compară, printre altele, şi indicaţiile date în conferinţele din 12 aprilie 1921, în Euritmia terapeutică, GA 315, p. 19, şi din 26 iunie 1924, în Euritmia ca vorbire vizibilă, GA 279, p. 80.
21. Adunarea delegaţilor ramurilor eleveţiene din 8 decembrie 1923, care a pregătit adunările din 22 aprilie şi 10 iunie: Cuprinse în Anul de destin 1923..., GA 259.
22. La adunarea generală a Asociaţiei Goetheanumului din 17 iunie: Cuprinsă în Anul de destin 1923..., GA 259.
23. Adunarea internaţională a delegaţilor din 20-22 iulie: Cuprinsă în Anul de destin 1923..., GA 259.
24. Cuvântul lui Rudolf Steiner la Adunarea Generală a Societăţii Antroposofice din Elveţia, 22 aprilie 1923: Acest cuvânt a fost redat aici, în Cuvânt înainte, sub o formă prescurtată. Textul integral în Anul de destin 1923..., GA 259, p. 483.
25. Adunarea ce a avut loc recent la Stuttgart: Adunarea delegaţilor de la sfârşitul lui februarie 1923, în Anul de destin 1923..., GA 259.

Privitoare la conferinţele lui Rudolf Steiner

26. Conferinţele prezentate de Rudolf Steiner în timpul Congresului de Crăciun, în Istoria lumii în lumina antroposofiei, GA 233. De la conferinţele susţinute la congres de către ceilalţi vorbitori nu au rămas stenograme, nici notiţe, cu excepţia referatului lui Albert Steffen: „Din istoria destinului Societăţii Antroposofice”, în „Ce se petrece în Societatea Antroposofică. Ştiri pentru membri ei”, an. 1,1924, nr. 2 şi 3. Despre jocurile de Crăciun care au fost prezentate pe scenă: „Jocuri de Crăciun din vechiul tezaur popular”. Spectacolele de la Oberufer (Piesa despre Paradis, cea despre naşterea lui Christos şi cea despre cei trei regi-magi, comunicate de Karl Julius Schroer, puse în scenă de Rudolf Steiner), Editura Rudolf Steiner, Dornach, diferite ediţii, şi „Expuneri despre jocurile de Crăciun, din vechiul tezaur popular” (ţinute cu ocazia diferitelor spectacole cu piesele de la Oberufer), GA 274. Cuvântările rostite în timpul Congresului de Crăciun la spectacolele de euritmie se găsesc, împreună cu programele spectacolelor, în volumul Euritmie. Revelarea sufletului care vorbeşte. O dezvoltare a concepţiei goetheene despre metamorfoze în sfera mişcării umane, GA 277.
27. şi în ceea ce priveşte Editura Filosofic-Antroposofică ne aflăm, din punct de vedere exterior, în faţa unor ruine: Comparaţi Cuvântul înainte de Marie Steiner la volumul de faţă. În „Ce se petrece în Societatea Antroposofică. Ştiri pentru membri”, 1926, nr. 39 (notă de subsol) citim: „Pentru a evita unele înţelegeri greşite, observăm aici că numai impozitele extrem de mari din Germania, imposibil de achitat, cotizaţiile trimise cu întârziere de către abonaţi, alături de devalorizarea monetară în fiecare zi au făcut să rezulte o asemenea imagine ca un morman de ruine, ca şi faptul că ea a zăcut împachetată în lăzi de lemn. Substanţa sa interioară era însă atât de sănătoasă, încât în condiţii normale a înflorit din nou în scurt timp.”
28. Şi vedeţi deja aici, între sala cazanelor (Heizhaus) şi Casa arhitecţilor (Glashaus) cum se ridică o mică clădire: Vezi: Erich Zimmer, Rudolf Steiner ca arhitect de clădiri pentru locuit şi cu alte destinaţii, Stuttgart, 1971.
29. peretele de scânduri. A trebuit să-l ridicăm provizoriu, în două zile: Ca să poată cuprinde marele număr de participanţi a fost nevoie ca atelierul de tâmplărie să fie mărit.
30. Impulsul pentru Mişcarea antroposofică n-a venit dintr-o voinţă pământească arbitrară: Vezi Despre istoria şi din conţinuturile secţiunii şcolii esoterice din 1904 până în 1914, GA 264.
31. Azi noi vrem să reînnodăm firul cu ceea ce am fi dorit atât de mult deja în 1913: Vezi conferinţa de la Berlin, 3 februarie 1913, „Fiinţa Antroposofiei”, în „Semne ale destinului pe calea de dezvoltare a Societăţii Antroposofice”, Dornach, 1943; în Ediţia Opere complete prevăzută a fi inclusă în secţiunea Fiinţa vie a antroposofiei şi cultivarea ei. Scrieri şi conferinţe referitoare la istoria mişcării antroposofice şi a Societăţii Antroposofice (GA 251).
32. În timpul acelor dragi şi preţioşi patru-cinci ani, în care dramele-misteriu au fost reprezentate la München: În anii 1910-1913 au fost reprezentate pe scenă cele patru drame-misteriu ale lui Rudolf Steiner.
33. în cursul unei adunări de la Stuttgart: Adunarea delegaţilor, sfârşitul lui februarie 1923, în Anul de destin 1923..., GA 259.
34. lacuna fundamentală a Societăţii Teosofice, din care s-a dezvoltat cea antroposofică, a constat în formularea celor trei principii ale sale. Acestea sună aşa:
    1.    A forma nucleul unei uniuni fraterne generale a oamenilor, fără deosebire de credinţă, naţiune, stare socială, sex.
    2.    A cultiva cunoaşterea sâmburelui de adevăr din fiecare religie.
    3.    A cerceta forţele spirituale mai adânci care dormitează în natura umană şi în restul lumii.
35. am avut prilejul să fiu prezent, spre marea mea satisfacţie, la întemeierea societăţilor din diferite ţări: Vezi Anul de destin 1923..., GA 259.
36. într-unul dintre primele articole care au apărut în „Lucifer-Gnosis”: Se referă la articolul Probleme de viaţă ale mişcării teosofice, în „«Lucifer-Gnosis». Articole fundamentale referitoare la antroposofie şi relatări din revistele «Luzifer» şi «Lucifer-Gnosis» 1903-1908”, GA 34.
37. să dăm citire acum propunerii de statut: Rudolf Steiner ceruse ca proiectul de statut să fie tipărit şi înmânat fiecăruia dintre cei prezenţi.
38. Cele trei clase au existat deja iniţial... numai că într-o altă formă. Vezi Despre istoria şi din conţinuturile primei secţiuni de cunoaştere cultică a Şcolii Esoterice 1904-1914, GA 265 şi 265a.
39. cunoscută (rândul 8 din § 8 al statutului). Trebuie să se ţină seama de faptul că ar trebui să sune „recunoscută” în loc de „cunoscută”, conform cu răspunsul dat de Rudolf Steiner la întrebarea referitoare la acest lucru, pusă de dr. Büchenbacher. Vezi în carte la dezbaterea statutelor.
40. judecăţi ca aceea a lui Leisegang: Se referă la critica antroposofiei făcută de Hans Leisegang (1890-1951), conferenţiar la Universitatea din Leipzig, în cartea sa Ştiinţele oculte, Stuttgart, 1924.
41. am și început să elaborez împreună cu d-na dr. Wegman sistemul medicinei antroposofice: Vezi Dr. Rudolf Steiner, Dr. Ita Wegman, Elemente de bază pentru o extindere a artei medicale conform cu cunoştinţele spiritual-ştiinţifice (1925), GA 27.
42. Despre ceremonia de punere a Pietrei Fundamentale şi Adunarea de întemeiere, la 25 decembrie 1923: Adolf Arenson (1885-1936) scrie într-o scrisoare din 24 decembrie 1926, adresată lui Albert Steffen, printre altele: „Rudolf Steiner nu a deschis Congresul de Crăciun prin cuvinte, ci prin lovituri simbolice, şi cu aceasta, el a făcut să se manifeste legea continuităţii. Căci fiecăruia dintre cei ce aparţin instituţiei descrise de Rudolf Steiner în cap. 36 din Cursul vieţii mele, aceste lovituri i-au spus: «Noul pe care vreau să vi-l dau, îl leg prin aceasta de vechiul existent, rămânând astfel fidel legii esoterismului».
    (Vezi amănunte în Constituirea ..., GA 260a, p. 89 ş.u.). Această comunicare e confirmată printr-o notiţă existentă în stenograma originală a Helenei Finckh.
    Înaintea cuvintelor de salut, ea a notat: „3 x 3”. Trebuie că Rudolf Steiner a deschis şi adunarea de întemeiere tot cu lovituri de ciocan. Stenograma conţine înainte de cuvântul de salut notaţia: « – .. –..».
43. Această tripartiţie a omului... Eu însumi am putut-o duce la maturizare de-abia în ultimul deceniu, în vâltoarea războiului.: Pentru prima dată în conferinţa pentru publicul larg prezentată la Berlin, la 15 martie 1917, în Spirit şi materie, viaţă şi moarte, GA 66, şi în capitolul „Dependenţele fizice şi spirituale ale entităţii umane”, în Enigmele sufletului (1917), GA 21.
44. Pentru punerea Pietrei Fundamentale: Vezi nota 42.
45. Annie Besant (1847-1933). Din 1907, după moartea preşedintelui fondator, H.S. Olcott, preşedintă a Societăţii Teosofice.
46. Charles Webster Leadbeater (1847-1934), colaborator de seamă al lui Annie Besant. Inspirator pentru întemeierea Ordinului „Steaua Orientului”.
47. Wilhelm Windelband (1848-1915), filosof. În anii 1882-1903, profesor universitar la Strassburg.
48. D-na dr. Wegman a organizat împreună cu mine cursuri la Londra, Viena şi Haga: Vezi conferinţele susţinute de Rudolf Steiner la Londra în 2 şi 3 septembrie, Viena în 2 octombrie şi Haga în 15 şi 16 noiembrie 1923, cuprinse în Cunoaşterea antroposofică a omului şi medicina, GA 319.
49. la Viena un curs de douăsprezece conferinţe: Vezi Contraste între lumea occidentală şi cea orientală. Căi de conciliere a lor prin antroposofie (1922), GA 83.
50. Eul propriu spre liberă voire a-l dărui”(rândul 3 ş.u. şi 8 ş.u.): Şi aici, în mod analog cu prima şi a doua strofă, şi în strofa a treia s-a rostit – conform cu stenograma – „Eul propriu” în loc de „Eului propriu”, cum era scris pe tablă.
51. „vilă de vară”: Prin această denumire glumeaţă se înţelege extinderea atelierului de tâmplărie, făcută în vederea Congresului de Crăciun, „din cauza curentului de aer rece care se simţea aici.” (Lehrs, Aşteptare trăită, Stuttgart, 1979). În ediţiile anterioare era scris numai „vilă”, „vilă de vară” după Lehrs. (Vezi şi nota 29).
52. dl. Pyle a creat modelul pentru o puşculiţă foarte frumoasă şi a cerut confecţionarea ei: Pe baza unei schiţe în creion făcute de Rudolf Steiner (reprodusă în Anul de destin 1923..., GA 259).
53. Şi misiunea ce va urma va fi aceea de a forma relaţia corespunzătoare între Consiliul de conducere şi Asociaţia pentru construirea Goetheanumului: Vezi Constituirea Societăţii Antroposofice Generale şi a Şcolii Superioare Libere pentru Ştiinţa Spirituală – Reconstruirea Goetheanumului, GA 260a.
54. în cadrul unei adunări a delegaţilor. La 8 decembrie 1923. Vezi şi nota 21.
55. Aceste secţiuni vor fi puţin diferite de clase: Vezi Constituirea..., GA 260a.
56. dacă datăm ştiinţa spirituală de la apariţia Filosofiei libertăţii: Această lucrare fundamentală (GA 4) a apărut în anul 1894.
57. Am susţinut odată un ciclu de conferinţe la Bremen: Rudolf Steiner nu a susţinut niciodată la Bremen vreun ciclu de conferinţe. În stenogramă stă scris clar „Bremen”, dar s-ar putea să fie vorba de o eroare şi să se fi spus „Berlin”. Fiindcă la Berlin, Rudolf Steiner a ţinut într-adevăr, în anul 1904, un ciclu de şapte conferinţe despre mistica germană şi premisele ei. Dintre ele, trei pe tema „Mistica platoniciană şi Docta ignorantia”, cuprinse în volumul Despre filosofic, istorie şi literatură. Prezentate la Şcoala de culturalizare a muncitorilor şi la Şcoala Superioară Liberă din Berlin (1901-1905), GA 51.
58. La § 1 n-aş şti să propun altceva: Vezi nota 37.
59. în memoriile mele, care apar în această perioadă în gazeta „Goetheanum ”, chiar la începutul articolului care va apărea în această seară: în nr. 21 din 30 decembrie 1923, despre relaţia sa cu geometria. Astăzi, capitolul 1 din Cursul vieţii mele, GA 28.
60. recunoscută (rd. 3, § 8 din statut): Vezi nota 39.
61. De pildă, am vorbit odată... cu cunoscutul filosof al inconştientului...: Eduard von Hartmann (1842-1906), „Filosofia inconştientului, încercare de a schiţa o concepţie despre lume”. Berlin, 1869. Vezi şi Rudolf Steiner, Cursul vieţii mele (1923-25), GA 28, în special cap. IX; precum şi Scrisori vol. I (1881-1890), GA 38. Convorbirea din 19 sau 20 august 1889, la Berlin.
62. „Teoria cunoaşterii în concepţia goetheană despre lume”: Vezi Linii fundamentale ale unei teorii a cunoaşterii în concepţia despre lume a lui Goethe, cu referire în special la Schiller (1886), GA 2.
63. Am în această privinţă şi experienţe cu totul ciudate: Vezi, Scrisorile lui Rudolf Steiner către Marie Steiner von Sivers din 18 şi 20 februarie 1911, în Corespondenţă şi documente 1901-1905, GA 262.
64. mişcării şcolare elveţiene: „Asociaţia şcolară pentru educaţie şi învăţământ liber din Elveţia”, mai târziu „Asociaţia şcolară de la Goetheanum”, Dornach. Înfiinţată în 1922. Din 1924, după Congresul de Crăciun, condusă de Rudolf Steiner.
65. Când discuţia s-a legat de ciclul meu de conferinţe...: Este vorba de ciclul de conferinţe Practica pedagogică din punctul de vedere al unei cunoaşteri spiritual-ştiinţifice a omului. Educarea copilului şi a omului mai tânăr, GA 306.
66. La ultima adunare a delegaţilor...: Adunarea delegaţilor Societăţii Antroposofice din Elveţia, din 8 decembrie 1923. Vezi şi nota 21.
67. este vorba de adunarea delegaţilor de astă-vară: Vezi nota următoare.
68. Adunarea delegaţilor din vară, care a făcut atâta sânge rău....: Este vorba de adunarea internaţională a delegaţilor din iulie 1923. Compară cu nota 21.
69. Situaţia de la Carnegie ...: Andrew Carnegie (1835-1919), mare industriaş american. A făcut o avere uriaşă, pe care a folosit-o în mare parte la crearea unor fundaţii cu scopuri ştiinţifice şi sociale.
70. V-am descris cum se realiza şi expedia în vremurile de început revista „Lucifer-Gnosis”, de exemplu: în conferinţele din iunie 1923 despre Istoria şi condiţiile de viaţă ale mişcării antroposofice în raport cu Societatea Antroposofică, GA 258.
71. Scrisoare de la Gottfried Husemann: în ediţia a 5-a textul scrisorii lui Gottfried Husemann a fost reprodus conform cu originalul păstrat în Archiv der Rudolf Steiner-Nachlaßverwaltung (Arhiva moştenirii lăsate de Rudolf Steiner).
72. Am vorbit în diferite locuri despre lucrul extraordinar de mulţumitor de la şcoala de vară din Penmaenmawr: Asemenea relatări se găsesc în Anul de destin 1923..., GA 259.
73. Despre adversitatea din Olanda, mai ales din partea prof. de Jong: Nu s-au putut găsi amănunte.
74. Pe medicii practicanţi... i-aş ruga să vină mâine la ora 8,30, jos, în Casa vitraliilor, pentru o primă întâlnire: Vezi volumul: Aspecte fiziologic-terapeutice pe baza ştiinţei spirituale. Terapie şi igienă, GA 314.
75. Dr. Rudolf Maier, Stuttgart, vorbeşte despre „Legătura magnetismului cu lumina”: Vezi articolul dr-ului Maier: „Despre o legătură găsită datorită antroposofiei între lumină şi magnetism”, în „Gea Sophia. Anuarul Secţiei de Ştiinţe Naturale a Şcolii Superioare Libere de Ştiinţă Spirituală de la Goetheanum”, Dornach, 1926.
76. D-na doctor Kolisko vorbeşte despre lucrările de biologie ale Institutului de Cercetări de la Stuttgart: Vezi lucrarea acesteia: „Dovezi aduse de fizică asupra activităţii entităţilor foarte mici”, Stuttgart, 1923.
77. în vară, când s-a vorbit despre finanţarea viitorului Goetheanum: Este vorba de Adunarea internaţională a delegaţilor de la Dornach, din 20-23 iulie 1923. Vezi Anul de destin 1923..., GA 259.
78. în expunerile mele din revista „Goetheanum”: Este vorba de articolele „Goetheanumul în cei zece ani ai săi. Goethe şi Goetheanum”, scrise după incendierea clădirii, ca retrospectivă asupra intenţiilor artistice legate de primul Goetheanum şi de întărirea muncii antroposofice. A apărut ca volum separat, iar în cadrul Ediţiei Opere complete, în volumul Ideea de Goetheanum în contextul crizei civilizaţiei din epoca prezentă, GA 36.
79. Am încercat să construiesc o casă în stilul betonului: Este vorba de casa „Duldeck”, situată la sud-vest de Goetheanum.
80. Clădirea mică... ridicată ca sală de exersare pentru euritmie: Este vorba de actuala clădire „Rudolf Steiner-Halle” (situată în partea de nord-vest a Goetheanumului).
81. Abia din anul 1913 s-a dezvoltat euritmia: Vezi volumul Naşterea şi dezvoltarea euritmiei, GA 277a.
82. „Neue Generation” („Noua generaţie”): Ramură pentru tinerii din Dornach, întemeiată în iulie 1923 de către Willy Storrer şi Willy Stokar.
83. Soupçon: Franceză: suspiciune.
84. Pentru început va fi publicat un raport oficial în primul supliment al revistei „Goetheanum”: Vezi Constituirea..., GA 260a. (Vezi nota de la p.2.)
85. unul din cei mai valoroşi membri din Elveţia: Prof. dr. Alfred Gysi (vezi indicele de persoane).
86. Conferinţa care mi-a fost dat s-o ţin exact în urmă cu un an în vechea noastră clădire ...Şi ultimul lucru pe care l-am scris pe tabla din acea sală: Este vorba de conferinţa din 31 decembrie 1922, în Relaţia lumii stelelor cu omul şi a omului cu lumea stelelor. Comuniunea spirituală a omenirii, GA 219.
87. fapta lui Herostratos: Pentru ca numele său să rămână pentru posteritate, efesianul Herostratos a dat foc, în anul 356 î.Ch., templului zeiţei Artemis din Efes.
88. Naşterea lui Alexandru: Alexandru cel Mare (356-323 î.Ch), din 336 rege al Macedoniei; mort în Babilon.
89. Un document demn, un monument demn: Conform cu stenograma originală, s-a spus „document”. Corectura făcută, după sens, în ediţia a 5-a, prin „monument”.
90. Sub aceasta va apărea un fragment care va putea fi considerat un fragment din pentagramă...: Redare textuală după stenograma originală. Corectura potrivit sensului: „o bucată de pentagon”; în continuare: „Pentagonul ar fi gata numai deasupra”.
91. Forme rotunde de la primul Goetheanum: Vezi Căi spre un nou stil în arhitectură. – «Şi clădirea devine om», GA 286.
92. diferitele perspective pe care ni le-a dat această serie de conferinţe: Vezi Istoria lumii în lumina antroposofiei şi ca bază pentru cunoaşterea spiritului uman, GA 233.
93. acele conferinţe ... organizate de Agenţia Wolff: Vezi nota 3.
94. La 2 ianuarie 1924 a fost ţinută a treia conferinţă pentru medici: Vezi Aspecte fiziologic-terapeutice pe baza ştiinţei spirituale. Terapie şi igienă, GA 314.
95. Tot la 2 ianuarie a început şi cursul de opt conferinţe pentru medici şi studenţi la medicină, care a ţinut până la 9 ianuarie: Vezi, Consideraţii şi îndrumări meditative pentru aprofundarea artei terapeutice, GA 316.
96. Lăcaşuri de misterii ale Evului Mediu...: GA 233a.
97. o conferinţă pentru membri din 18 ianuarie: În Constituirea..., GA 260a.
98. „Antroposofie. O introducere – nouă conferinţe”: Vezi, Antroposofie. O sinteză după douăzeci şi unu de ani. Totodată, o îndrumare despre felul cum ea trebuie să fie reprezentată în faţa lumii, GA 234.
99. În broşura „Fiinţa vie a antroposofiei şi cultivarea ei”: Azi, sub titlul, Scrisori către membri, 1924, ca volum separat; în cadrul Ediţiei Opere complete în volumul Constituirea..., GA 260a
100. următoarea tipăritură privată, sub titlul: Constituirea Şcolii Superioare Libere pentru Ştiinţa Spirituală. Vezi GA 260a.
101. ...să construim ori să preluăm nişte întreprinderi industriale sau altele asemenea: Expunerile legate de aceasta se referă la „Futurum AG, Societate Economică pentru stimularea internaţională a unor valori economice şi spirituale”, Dornach, 1920-1924. Ea a fost fondată la 16 iunie 1920, ca întreprindere asociativă în sensul tripartiţiei sociale, pe aceeaşi bază ca şi asociaţia „Der Kommende Tag AG“, fondată în martie, acelaşi an, la Stuttgart. Până în martie 1922, Rudolf Steiner a fost preşedintele consiliului administrativ. Din cauza situaţiei economice generale, întreprinderea nu s-a putut afirma şi a trebuit să fie lichidată în 1923/24. Într-o scrisoare din 25 februarie 1924, adresată acţionarilor de la „Futurum”, Rudolf Steiner scrie, printre altele:
     
     „M-am hotărât numai învingându-mi cea mai mare împotrivire interioară, să-mi asum funcţia de preşedinte al întreprinderii Futurum, fondată nu din iniţiativa mea. Eu n-am fost sprijinit în nici un fel de persoanele care au avut această iniţiativă. [...]. Se va spune: de ce am spus pe atunci «Da» la aceste lucruri? Ei bine, cei care le-au iniţiat, poate că ar spune azi, dacă eu aş fi intervenit altfel decât avertizând: dacă ne-aţi fi lăsat să facem ce intenţionam, acum Goetheanumul ar putea fi construit cu banii câştigaţi. A trebuit să le dau acelor oameni ocazia de a arăta de ce sunt în stare. Dar ajunge acest singur caz; efectele Congresului de Crăciun vor avea grijă ca aşa ceva să nu se repete.” (Vezi textul integral al scrisorii în Constituirea Societăţii Antroposofice Generale..., GA 260a, p. 441 şi urm.). Despre avertismentul dat de el atunci, Rudolf Steiner a spus, în conferinţa pentru membrii din 26 decembrie 1920, de la Dornach (GA 220): „Şi de un lucru aş dori să vă aduc aminte astăzi: aici, în acest loc stătea, în momentele în care avea să fie fondată «Futurum», dragul nostru domn Molt şi vorbea despre ceea ce trebuia să pătrundă şi în viaţa practică. El avea dreptate, în mod sigur, cu fiecare cuvânt. După aceea, eu am luat cuvântul şi am spus că nu îmi fac griji pentru tot ceea ce este necesar spre a încarna gândurile, ideile şi sentimentele antroposofiei în activităţi practice exterioare; pentru un singur lucru îmi fac griji – aşa am spus atunci dacă vom găsi un număr de oameni suficient de mare care să dea dovadă de destoinicie pentru a realiza aşa ceva.”
     Referitor la evoluţia asociaţiilor „Der Kommende Tag” şi „Futurum”, vezi Christoph Lindenberg, „Rudolf Steiner. O cronică”, Stuttgart, 1988, iar pentru întreprinderile ataşate de acestea, GA 260a, registrul instituţiilor.
102. contul deja existent: „Cont pentru reconstruirea Goetheanumului”, întemeiat la începutul anului 1923 (Cont: Banca de Credit Elveţiană, Basel). Rudolf Steiner avea puterea exclusivă de administrare a acestuia. Din motive tehnic-financiare, în vara anului 1923 a fost creat şi un „Credit pentru Goetheanum” german.

Observaţie specială referitoare la mantre

În ediţiile a 4-a şi a 5-a meditaţiile sună aşa cum au fost ele rostite de Rudolf Steiner, conform cu stenograma fără lacune, demnă de toată încrederea, luată de Helene Finckh în zilele Congresului de Crăciun din 1923. În ediţiile anterioare ele au sunat – mai ales cele din 25 decembrie – parţial altfel, lucru justificat prin cele ce urmează:

Rudolf Steiner a dat mantrele în două variante. Pentru fiecare variantă există textul scris de mâna sa (v. facsimilele din anexele 3 şi 5). Prima variantă a avut-o în faţă în timpul Congresului de Crăciun; a doua a fost destinată tipăririi în relatarea „Întemeierea Societăţii Antroposofice Generale la Congresul de Crăciun 1923“, în primul număr al gazetei informative „Ce se petrece în Societatea Antroposofică. Ştiri pentru membri“ din 13 ianuarie 1924 (vezi Întemeierea Societăţii Antroposofice Generale..., GA 260a, p. 27). În această a doua variantă, faţă de ceea ce a fost rostit în timpul Congresului de Crăciun, se află unele modificări. Cea mai importantă constă în faptul că ierarhiile nu sunt invocate cu numele lor, ci printr-o caracterizare generală, iar mantra rosicruciană nu apare în limba latină, ci în germană.

Motivul care l-a determint pe Rudolf Steiner să facă aceste schimbări ne-a fost comunicat de mai multe ori de către Marie Steiner şi de unul dintre colaboratorii ei, Günther Schubert, după cum urmează: „Ea a spus în repetate rânduri că îşi aduce aminte cât de greu s-a hotărât dr. Steiner să dea tiparului mantra Punerii Pietrei Fundamentale din 1923 şi că, în varianta tipărită în cele din urmă, a estompat în direcţia abstractismului invocarea directă a ierarhiilor. Dr. Steiner a vrut ca şi în cercurile de membri să fie folosită numai această variantă estompată, fiindcă la asemenea mantre esoterice în formă cultică există o lege, conform căreia forţa trimisă în afară loveşte înapoi cu aceeaşi putere, aşa că trebuie să ne gândim dacă o vom putea suporta.”

De acest lucru voia să ţină seamă, desigur, Marie Steiner, când a dat tiparului volumul Congresul de Crăciun.... Dar el a fost posibil numai la 25 decembrie, fiindcă la 29 decembrie – în zilele dintre aceste date partea modificată nu a fost rostită deloc – invocarea numelui ierarhiilor a fost inclusă în discutarea „ritmurilor”.

În ediţia de faţă mantrele apar peste tot – şi la 25 decembrie –, aşa cum au fost rostite de Rudolf Steiner, conform stenogramei.

AcasăLucrări OnlineIndex GA260PrecedentaUrmătoarea