Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA276PrecedentaUrmătoarea

Corecturi

Rudolf Steiner
ARTA ÎN MISIUNEA EI COSMICĂ

GA 276

NOTE

La începutul seriei de conferințe „Arta în misiunea ei cosmică”, Rudolf Steiner dă o scurtă relatare de călătorie asupra șederii sale în Kristiania (Oslo) între 14-21 mai 1923 și programele care au avut loc acolo; prevăzute pentru GA 259, Sarcinile civilizatorice ale antroposofiei. – Ambele conferințe prezentate în Kristiania, „Antroposofie și artă” și „Antroposofie și poezie”, au fost preluate în volumul de față al ediției operelor complete. Ele cuprind sub o formă concentrată ceea ce Rudolf Steiner discută în cele șase conferințe prezentate la Dornach. Marie Steiner a desemnat aceste conferințe, în „Rudolf Steiner și sarcinile civilizatorice ale antroposofiei”, în introducerea „O retrospectivă asupra anului 1923”, drept „lucrurile cele mai profunde, cele mai cuprinzătoare care au fost spuse vreodată despre artă”.

Izvoarele textelor: Conferințele au fost stenografiate de stenografa profesionistă Helene Finckh (1883-1960). Textul tipărit pe care îl prezentăm aici are la bază transpunerea făcută de ea în text obișnuit.

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul Ediției Operelor Complete (GA) sunt indicate  la note cu numărul bibliografic corespunzător. Vezi și tabloul general de la sfârșitul volumului.


  1. pornind de la diferite lucruri: Vezi: „Impulsierung des weltgeschichtlichen Geschehens durch geistige Mächte” (Impulsionarea evenimentelor istoriei lumii de către puterile spirituale) (7 Conferințe, Dornach 1923), GA 222; „Der Jahreskreislauf als Atmungsvorgang der Erde und die vier großen Festeszeiten” (Ciclul anului ca proces de respirație a Pământului și cele patru sărbători anuale) (9 Conferințe, Dornach și Viena, 1923), GA 223; Conferința de la Berlin, 23 mai 1923 „Die Schaffung eines Michael-Festes aus dem Geiste heraus” („Instituirea din Spirit a unei sărbători a lui Mihael”). – Die Rätsel des inneren Menschen (Enigmele omului interior), ediție separată, Dornach 1981.
  2. Herman Grimm, Kassel 1828-1901 Berlin.
  3. în „Goetheanum” poate fi citit: anul II, nr. 7-9, 1922. „Vorträge Rudolf Steiners über das Wesen der Farbe” („Conferințe ale lui Rudolf Steiner despre esența culorii”). – Aceste conferințe au fost prezentate la Dornach în zilele de 6, 7 și 8 mai 1921. Cuprinse în „Das Wesen der Farben” (Esența culorii) (13 Conferințe prezentate în diferite locuri, din 1914 până în 1924), GA 291.
  4. ce înțelegeau grecii când vorbeau despre lira lui Apollo: Conferința a III-a, Dornach, 22 septembrie 1922 în „Die Grundimpulse des weltgeschichtlichen Werdens” (Impulsurile fundamentale ale devenirii istoriei lumii) (8 Conferințe, Dornach 1922), GA 216.
  5. „Cine are știință și artă...”:  Zahme Xenien VIII (Xenii blânde VIII).
  6. „oameni cu adevărat practici”: Vezi Christian Morgenstern, „Die wirklich praktischen Leute” („Oamenii cu adevărat practici”) în „Der Gingganz”.
  7. cuvintele lui Goethe: Italienische Reise (Călătorie în Italia), Roma, notă din 28 ianuarie 1787.
  8. Herman Grimm... a spus în repetate rânduri: Goethe, Prelegeri, prezentate la  Universitatea Regală din Berlin, Stuttgart și Berlin 1877. Prelegere: Roma.
  9. în ultimul meu articol: „Eine vielleicht zeitgemäße persönliche Erinnerung” („O amintire personală cu adevărat adecvată epocii”) în „Der Goetheanumgedanke inmitten der Kulturkrisis der Gegenwart. Gesammelte Aufsätze 1921-1925” (Ideea Goetheanumului în miezul crizei culturale a prezentului. Culegere de articole 1921-1925), GA 36.
  10. că Goethe simțea ... într-un mod extraordinar de viu: Vezi Winckelmann (1717-1768), 1804-1805, Roma.
  11. că eu ... în încăperile: Rudolf Steiner a vorbit la Roma, în Palazzo del Drago, în martie 1909 și aprilie 1910. Vezi „Aus dem Leben von Marie Steiner-von Sivers, Biographische Beiträge und eine Bibliographie” („Din viața Mariei Steiner-von Sivers, Contribuții biografice și o bibliografie”), „Aufenthalte in Italien” („Sejururi în Italia”), Dornach 1956. Conferințe din 28 și 31 martie 1909, conținute în „Das Prinzip der spirituellen Ökonomie im Zusammenhang mit Wiederverkörperungsfragen” (Principiul economiei spirituale în corelație cu problema reîncarnării) (23 Conferințe prezentate în diferite orașe, 1909), GA 109/111. Conferințe din 11 până în 14 martie 1910, conținute în „Das Ereignis der Christus-Erscheinung in der atherischen Welt” (Evenimentul apariției lui Christos în lumea eterică) (16 Conferințe prezentate în diferite orașe, 1910), GA 118.
  12. trebuie să ne amintim numai: Vezi Conferința a XII-a, „Hermes”, Berlin, 16 februarie 1911, din „Antworten der Geistwissenchaft auf die großen Fragen des Daseins” (Răspunsuri ale științei spirituale la marile întrebări ale existenței) (15 Conferințe publice, Berlin 1910/11), GA 60.
  13. Adalbert Stifter, poet și scriitor. Oberplan am Böhmerwald, 1806-1868, Linz.
  14. Dați-mi materie... : În Cuvânt înainte la scrierea sa apărută în 1755 „Allgemeine Naturgeschichte und Teorie des Himmels”) („Istorie generală a naturii și teorie a cerului”).
  15. așa cum ... am făcut eu: Vezi „Goethes Geistesart in ihrer Offenbarung durch seinen Faust und durch das Märchen ‘Von der Schlange und der Lilie’” (Specificul spiritual al lui Goethe în manifestarea sa în Faustul său și în Basmul ‘Despre șarpe și crin’ (1918), GA 22.
  16. Goethe ... a rostit frumosul cuvânt: „Frumosul este o manifestare a unor legi ascunse ale naturii, care fără apariția acestuia ne-ar rămâne pe veci ascunse.” Sprüche in Prosa (Maxime în proză), Secțiunea 11 „Kunst” („Arta”), în „Goethes Naturwissenschaftliche Schriften” (Scrierile de științe naturale ale lui Goethe), editate și comentate de Rudolf Steiner în „Deutsche National-Litteratur” („Literatura națională germană”) a lui Kürschner, în 5 volume, Tipografia din Dornach 1975, GA 1a-e, volumul al IV-lea, Secțiunea a 2-a. – Rudolf Steiner observă referitor la aceasta: „Arta și frumosul nu sunt ceva produs de către om în mod arbitrar. Ele sunt niște forme mai înalte ale procesului general al lumii, care se vestește la fel de bine în operele de artă ca și în căderea pietrei. Artistul furnizează niște opere care sunt în sensul cel mai înalt niște opere ale naturii. El poate crea opere demne numai dacă i se dezvăluie tainele naturii. Pe acestea le întrupează el în operele sale.”
  17. atunci, variata lume a culorilor devine pentru noi: vezi nota de la pagina 41.
  18. aș putea să vă desenez pe tablă : Vezi desenul de la pagina 120.
  19. Se adeverește cuvântul lui Goethe: „După cum simpla imitare se bazează pe existența liniștită și pe o prezență iubitoare, după cum maniera ia în stăpânire un fenomen cu o inimă ușoară, capabilă, tot astfel stilul se bazează pe cele mai adânci temelii ale cunoașterii, pe esența lucrurilor, în măsura în care ne este permis să o cunoaștem în forme vizibile și palpabile.” 1788, „Ferneres über Kunst” („Alte aspecte despre artă”), Vezi nota de la pagina 115, volumul al II-lea, Introducere.
  20. a unui estetician foarte celebru: Moriz Carrière (Griedel, Hessen, 1817 până în 1895, München), profesor ordinar de estetică și secretar al Academiei de Arte din München.
  21. ce ne-a adus naturalismul din punct de vedere artistic: Vezi „Gesammelte Aufsätze zur Dramaturgie” (Culegere de articole cu privire la dramaturgie), 1889-1901, GA 29.

AcasăLucrări OnlineIndex GA276PrecedentaUrmătoarea