Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

ARTA ÎN MISIUNEA EI COSMICĂ

Geniul vorbirii
Lumea aparenţei strălucitoare ce se revelează

Antroposofie şi artă
Antroposofie şi poezie

GA 276


Opt conferinţe, prezentate la Dornach între 27 mai - 9 iunie 1923
şi la Kristiania (Oslo) la 18 şi 20 mai 1923


Traducere după:
Rudolf Steiner
DAS KÜNSTLERISCHE IN SEINER WELTMISSION
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1961
GA 276


Traducător: Diana Sălăjanu
Redactor: Ligia Sălăjanu


©2004 Editura TRIADE Cluj-Napoca
ISBN 973-8313-80-5


EDITURA TRIADE
Str. Cetăţii Nr. 9
400166 Cluj Napoca

Tel/Fax: 021.240.13.17
Mobil: 0740.216.020;  0745.086.007
edituratriade@yahoo.com
coperta cartii



Despre publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner

Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte în trei mari secţiuni: lucrări scrise – conferinţe – opere de artă (vezi privirea generală de la sfârşitul volumului).

Între anii 1900 şi 1924, Rudolf Steiner a ţinut numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial, el nu voia ca aceste conferinţe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s a simţit răspunzător să pună în ordine aceste notiţe. I a încredinţat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se ţină seama de rezerva sa faţă de toate conferinţele tipărite în acest fel: “Trebuie totuşi să se ţină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”.

În lucrarea sa autobiografică Cursul vieţii mele (cap. 35) el face referiri la raportul dintre conferinţele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, şi scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, şi pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie. Informaţii mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de faţă se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului “Note”.




CUPRINS


PRIMA CONFERINŢĂDornach, 27 mai 1923

Modificările constituţiei sufleteşti în istoria evoluţiei omenirii. Specificul deosebit al epocilor de cultură protohindusă, protopersană, egipto-chaldeeană şi greacă. Misiunea ştiinţei spirituale antroposofice.

CONFERINŢA A DOUADornach, 1 iunie 1923

O viziune artistică veritabilă: un impuls viu pentru civilizaţie. Despre naturalism. Elementul artistic în arhitectură. Originea artei vestimentaţiei. Conexiuni între forţele din lumea pământească şi cele din Cosmos. Asgard, cetatea zeilor. Midgard – patria propriu-zisă a oamenilor pe Pământ. Jotunheim – patria uriaşilor. Sesizarea artistică a formelor capului şi metamorfoza lor cosmică. Primul capitol al antroposoficului cu adevărat viu.

CONFERINŢA A TREIADornach, 2 iunie 1923

Spiritualul fenomenelor lumii în diferitele arte. Arhitectura. Arta vestimentaţiei. Sculptura, plastica. – Pictura. Tridimensionalitatea în arhitectură. Bidimensionalitatea în pictură. Caracterul liniar, unidimensionalitatea în muzică. Poezia. Naturalismul în teatrul epocii prezente. Poezia epică: Homer. Muzele, zeii de sus. Poezia dramatică; zeii de jos, Dionyssos. Eschil, Euripide. – Elementul liric în partea mediană a omului. Elementul liric-dramatic şi cel liric-epic. Elementul artistic potrivit pentru o prosperare justă a antroposofiei.

CONFERINŢA A PATRADornach, 3 iunie 1923

Arta: o cale spre revelarea a ceva extrapământesc prin forme, culori, cuvinte şi sunete muzicale. Activitatea de creaţie artistică: o căutare umană a acordului dintre ceva divin-spiritual şi ceva fizic-pământesc. Epoca lui Goethe şi Schiller. Deosebirile dintre poezia romantică şi arta clasică. Modul de tratare a formei. Ludwig Tieck: “Peregrinările lui Sternbald” şi alte opere. Winckelmann. Cartea lui Goethe despre Winckelmann. Căutarea unei deschideri noi a vieţii spirituale în epoca prezentă.

CONFERINŢA A CINCEADornach, 8 iunie 1923

Originea poeziei. Arta originară a omenirii: vorbirea umană. Apariţia poeziei vechi. Modelarea materialului vorbirii. Perspectiva stelară a Iliadei. Rafael: Madonna Sixtină. Perspectivă prin culoare. Viaţa împreună cu Cosmosul. Cum se exprimă bunica lui Adalbert Stifter despre amurg. Reprezentări veşnic active în opoziţie cu concepţiile materialiste aride.

CONFERINŢA A ŞASEADornach, 9 iunie 1923

Spiritualitate şi nespiritualitate în pictură. Despre viaţa interioară a culorii. “Înălţarea la Cer a Mariei” de Tizian. Despre geniul limbii. Aparenţă. Înţelepciune. Virtute. Opera de artă în contextul ei cosmic.

CONFERINŢA A ŞAPTEAKristiania (Oslo), 18 mai 1923

Antroposofie şi artă
Cultivarea în misterii a religiei, artei şi ştiinţei în epocile vechi din evoluţia omenirii. Actul cultic şi revelaţia artistică. Percepţie vie, nu gânduri moarte. Afirmaţia făcută de Goethe în legătură cu arta. Cum s-au născut artele din natura umană. Arhitectura. Arta vestimentaţiei. Sculptura. Pictura. Muzica. Poezia. Recitarea, declamaţia. Euritmia. Mimica şi dansul. Goetheanum.

CONFERINŢA A OPTAKristiania (Oslo), 20 mai 1923

Antroposofie şi poezie
Viaţa culorilor. Culori-imagine şi culori strălucitoare. Perspectiva prin culoare şi perspectiva spaţială. Muzica în cadrul evoluţiei omenirii. Trăirea de septimă. Gama cvintelor. Intervalul de terţă. Sunetul muzical şi dimensiunea lui în adâncime. Arta poeziei. Forţa fanteziei. Reprezentarea dramatică. Dramele-mister ale lui Rudolf Steiner. Calea ce duce în spiritual. – Schiller. Goethe. Arta modelării vorbirii: Arta recitării şi declamaţiei, elaborată de Marie Steiner. Recitarea. “Ifigenia” germană şi “Ifigenia” romană de Goethe. Respiraţie şi circulaţie a sângelui. Indicaţii fundamentale pentru o nouă modelare a regiei, ca o adevărată artă a stilului.

Note
Rudolf Steiner în legătură cu stenogramele conferinţelor sale
Ediţia Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner

DESENELE LA TABLĂ