|
|
Traducere
după:
Rudolf Steiner DAS KÜNSTLERISCHE IN SEINER WELTMISSION Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţieia 1961 GA 276 Traducător: Diana Sălăjanu Redactor: Ligia Sălăjanu ©2004 Editura TRIADE Cluj-Napoca ISBN 973-8313-80-5 EDITURA TRIADE Str. Cetăţii Nr. 9 400166 Cluj Napoca Tel/Fax: 021.240.13.17 Mobil: 0740.216.020; 0745.086.007 www.edituratriade.ro edituratriade@yahoo.com |
![]() |
Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte
în trei mari secţiuni: lucrări scrise – conferinţe – opere de
artă (vezi privirea generală de la
sfârşitul volumului).
Între anii 1900 şi 1924, Rudolf Steiner a ţinut numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial, el nu voia ca aceste conferinţe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s a simţit răspunzător să pună în ordine aceste notiţe. I a încredinţat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se ţină seama de rezerva sa faţă de toate conferinţele tipărite în acest fel: “Trebuie totuşi să se ţină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”.
În lucrarea sa autobiografică Cursul vieţii mele (cap. 35) el face referiri la raportul dintre conferinţele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, şi scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, şi pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.
După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie. Informaţii mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de faţă se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului “Note”.
| PRIMA
CONFERINŢĂ — Dornach, 27 mai 1923 |
|
Modificările constituţiei sufleteşti în istoria
evoluţiei omenirii. Specificul deosebit al epocilor de cultură
protohindusă, protopersană, egipto-chaldeeană şi greacă. Misiunea
ştiinţei spirituale antroposofice. |
| CONFERINŢA A DOUA — Dornach, 1 iunie 1923 |
|
O viziune artistică veritabilă: un impuls viu pentru
civilizaţie. Despre naturalism. Elementul artistic în
arhitectură. Originea artei vestimentaţiei. Conexiuni între
forţele din lumea pământească şi cele din Cosmos. Asgard, cetatea
zeilor. Midgard – patria propriu-zisă a oamenilor pe Pământ.
Jotunheim – patria uriaşilor. Sesizarea artistică a formelor capului şi
metamorfoza lor cosmică. Primul capitol al antroposoficului cu adevărat
viu. |
| CONFERINŢA
A TREIA — Dornach, 2 iunie 1923 |
|
Spiritualul fenomenelor lumii în diferitele arte.
Arhitectura. Arta vestimentaţiei. Sculptura, plastica. – Pictura.
Tridimensionalitatea în arhitectură. Bidimensionalitatea în
pictură. Caracterul liniar, unidimensionalitatea în muzică.
Poezia. Naturalismul în teatrul epocii prezente. Poezia epică:
Homer. Muzele, zeii de sus. Poezia dramatică; zeii de jos, Dionyssos.
Eschil, Euripide. – Elementul liric în partea mediană a omului.
Elementul liric-dramatic şi cel liric-epic. Elementul artistic potrivit
pentru o prosperare justă a antroposofiei. |
| CONFERINŢA
A PATRA — Dornach, 3 iunie 1923 |
|
Arta: o cale spre revelarea a ceva extrapământesc prin
forme, culori, cuvinte şi sunete muzicale. Activitatea de creaţie
artistică: o căutare umană a acordului dintre ceva divin-spiritual şi
ceva fizic-pământesc. Epoca lui Goethe şi Schiller. Deosebirile
dintre poezia romantică şi arta clasică. Modul de tratare a formei.
Ludwig Tieck: “Peregrinările lui Sternbald” şi alte opere. Winckelmann.
Cartea lui Goethe despre Winckelmann. Căutarea unei deschideri noi a
vieţii spirituale în epoca prezentă. |
| CONFERINŢA
A CINCEA — Dornach, 8 iunie 1923 |
|
Originea poeziei. Arta originară a omenirii: vorbirea umană.
Apariţia poeziei vechi. Modelarea materialului vorbirii. Perspectiva
stelară a Iliadei. Rafael: Madonna Sixtină. Perspectivă prin culoare.
Viaţa împreună cu Cosmosul. Cum se exprimă bunica lui Adalbert
Stifter despre amurg. Reprezentări veşnic active în opoziţie cu
concepţiile materialiste aride. |
| CONFERINŢA
A ŞASEA — Dornach, 9 iunie 1923 |
|
Spiritualitate şi nespiritualitate în pictură. Despre
viaţa interioară a culorii. “Înălţarea la Cer a Mariei” de
Tizian. Despre geniul limbii. Aparenţă. Înţelepciune. Virtute.
Opera de artă în contextul ei cosmic. |
| CONFERINŢA
A ŞAPTEA — Kristiania (Oslo), 18
mai 1923 |
|
Antroposofie şi artă |
| CONFERINŢA
A OPTA — Kristiania (Oslo), 20
mai 1923 |
|
Antroposofie şi poezie |
| Note Rudolf Steiner în legătură cu stenogramele conferinţelor sale Ediţia Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner |
DESENELE ORIGINALE DE PE TABLĂ |