Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner
Marie Steiner-von Sivers

METODICA ŞI FIINŢA MODELĂRII VORBIRII

GA 280


RUDOLF STEINER

CURS DE PEDAGOGIE 1919

EXERCIŢII DE VORBIRE ÎNSOŢITE DE EXPLICAŢII

Câteva exemple de recitare


«Trebuie să ne însuşim o conştienţă puternică a faptului că vorbirea articulată este un bun al omului. Omul trebuie să devină, de asemenea, conştient de faptul că el e situat în lume faţă în faţă cu celelalte trei regnuri. Dacă e conştient de acest lucru, el ştie că eul său e condiţionat în mod esenţial de tot ceea ce este vorbire ... E de mare importanţă să crezi că Geniul limbii acţionează în structura limbii ... Când ne transpunem în mod conştient în structura limbii, învăţăm extrem de mult de la însuşi Geniul limbii. Şi a învăţa să simţim ceva concret din lucrarea şi urzirea spiritului limbii are o importanţă extraordinară ... Multe în sentimentul nostru de eu, faptul că ne simţim o personalitate, le datorăm tocmai limbii. Şi în om se poate înălţa, potenţat chiar până la dispoziţia sufletească a rugăciunii, sentimentul: “Eu aud vorbind în vorbire de jur împrejurul meu; acum în mine se revarsă forţa vorbirii!”»*

Rudolf Steiner

* Din ciclul de conferinţe Arta educaţiei. Aspecte metodice şi didactice, Stuttgart, 21 august - 5 septembrie 1919, Conferinţa a IV-a. GA 294.


Rudolf Steiner*:
Este cu adevărat foarte important că noi cultivăm, în paralel, şi ceva din vorbirea clară. Acest lucru are un anumit efect, o anumită influenţă. Cu o altă ocazie**, eu am formulat nişte propoziţii şi fraze construite mai puţin cu scopul de a oferi un sens deosebit de profund, şi mai mult ca astfel, cu ajutorul lor, să punem în mişcare organele vorbirii într-un mod organic, dar şi într-o mişcare multilaterală. V-aş ruga să treceţi de la unul la altul, “fără a vă jena”, aceste propoziţii, şi fiecare să le rostească, pe bază de imitare, astfel încât, dacă facem mai des asemenea exerciţii, să ne facem elastice organele vorbirii, să le punem în situaţia de a face gimnastică, aş zice. D-na dr. Steiner va recita în faţa dvs. aceste propoziţii, în mod artistic, şi eu îl rog pe fiecare să rostească aceleaşi propoziţii, străduindu-se să imite felul cum au fost recitate. Ele n-au fost construite pentru a reda un sens, pentru a se adresa înţelegerii, ci pentru a oferi organelor vorbirii posibilitatea de a face gimnastică:

* Tipărit după nişte stenograme şi notiţe nerevizuite de conferenţiar.
** Vezi Cuvântul introductiv al editorului, precum şi: Emil Leinhas, Din munca împreună cu Rudolf Steiner, Basel 1950, p.69

Daß er dir log uns darf es nicht loben 
Nimm nicht Nonnen in nimmermüde Mühlen

Consoana n revine mereu, dar în alte combinaţii, şi atunci organul vorbirii face gimnastică în mod just. La m din ”Nimm” zăboviţi mai mult; i-uri lungi, i-uri scurte; se întâlnesc, de asemenea, două n-uri.

Rate mir mehrere Rätsel nur richtig

În acest fel organele ajung să desfăşoare o activitate de gimnastică justă.

V-aş recomanda să aveţi grijă în mod deosebit să vă transpuneţi cu toată fiinţa dvs. în sunete, în silabe, să vă contopiţi de-a binelea cu ele, v-aş recomanda să fiţi într-adevăr conştienţi de următorul lucru: că rostiţi fiecare sunet ridicându-l în conştienţă. Aceasta e dificultatea pe care o avem adeseori când recităm: că trecem ţopăind peste sunete, pe când vorbirea are rostul de a fi înţeleasă şi ea trebuie să sune, mai degrabă, în aşa fel încât să fie accentuate, în primă instanţă într-un anumit mod caricatural, nişte silabe care nu se accentuează deloc. Actorii fac exerciţii pentru a pronunţa “Freunderl”, nu “Freunderl”. Rostiţi, aşadar, în mod conştient fiecare sunet. Chiar va fi bine să apelaţi la anumite procedee, chiar dacă nu cu regularitate, de felul celor folosite de Demostene. Ştiţi, desigur, că atunci când n-a mai putut progresa altfel, el şi-a pus pietricele pe limbă şi şi-a fortificat vocea, prin exerciţii, în aşa fel încât ea a ajuns să acopere vuietul fluviului; şi a făcut toate acestea pentru a-şi însuşi un mod de a vorbi prin care să li se poată adresa atenienilor, şi aceştia să-l audă…

*

Repetarea exerciţiilor de vorbire din ziua precedentă. Apoi nişte exerciţii de vorbire noi.

Redlich ratsam
Rüstet rühmlich
Riesig rächend
Ruhig rollend
Reuige Rosse
Protzig preist

Bäder brünstig
Polternd putzig
Bieder bastelnd
Puder patzend
Bergig brüstend

Lectura unei fabule de Lessing.

Rudolf Steiner: Într-un asemenea caz, lăsăm titlul să cadă, pe cât posibil, şi nu-l accentuăm în mod deosebit.

Privighetoarea şi păunul

O privighetoare sociabilă, găsea, printre cântăreţii pădurii, o grămadă de invidioşi, dar nici un prieten. “Poate îl voi găsi într-o altă specie”, se gândea ea şi coborî în zbor, încrezătoare, spre păun. “Păun frumos, te admir!” ‒ “ Şi eu pe tine privighetoare drăgălaşă.” ‒ “Deci hai să fim prieteni”, spunea, în continuare, privighetoarea.

Noi nu vom fi nevoiţi să ne invidiem, tu eşti ochiului atâta de plăcut precum sunt eu urechii.” Privighetoarea şi păunul au devenit prieteni.

Kneller şi Pope au fost mai buni prieteni decât Pope şi Adison.

În loc de aceasta, dr. Steiner a spus, în glumă: Franţa şi Italia sunt mai bune prietene decât Italia şi Anglia. Se poate spune şi aşa; aplicaţia poate fi făcută în cele mai diverse moduri.

*

Rudolf Steiner: Vom încerca azi un exerciţiu care are scopul de a face respiraţia să devină ceva mai lungă.

Erfüllung geht
Durch Hoffnung
Geht durch Sehnen
Durch Wollen
Wollen weht
Im Webenden
Weht im Bebenden
Webt bebend
Webend bindend
Im Finden
Findend windend
Kündend

Veţi realiza ceea ce trebuie realizat aici numai dacă veţi împărţi versurile în mod just. Atunci veţi ritmiza respiraţia în mod just. Exerciţiul constă în încercarea de a face gimnastică cu vocea, pentru a reglementa respiraţia.

În cuvinte cum sunt “Erfüllung” (împlinire), “Wollen” (voinţă), trebuie rostiţi ambii ll. Nu avem voie să introducem în primul l un h, ci trebuie să-i rostim pe ambii l unul lângă celălalt. Şi mai trebuie să încercăm să nu recităm clămpănind, ci să introducem sunet în voce, să o scoatem mai din adâncul pieptului, să rostim vocale pline, pentru ca să dăm afară ceea ce sună ca o tinichea.

Înainte de fiecare dintre versurile împărţite mai sus, respiraţia trebuie să se regleze în mod conştient. Cuvintele care sunt grupate împreună trebuie rostite împreună.

Ştiţi că de obicei se fac următoarele exerciţii de vorbire:


Barbara sass stracks am Abhang
Sau:
Barbara sass nah am Abhang
Sau:
Abraham a Sancta Clara kam an*

* Exerciţiul :

Barbara sass nah am Abhang,
Sprach gar sangbar ‒ zaghaft langsam;
Mannhaft kam alsdann am Waldrand
Abraham a Sancta Clara!

face parte din materialul de lucru pe care cunoscutul modelator al limbii Iulius Hey l-a publicat, împreună cu multe alte exemple similare, în “Die Kunst der Sprache” (Der kleine Hey) ”Arta vorbirii” (“Micul Hey”), B.Schott's Söhne, Mainz-Leipzig 1914. Dr. Steiner a găsit că această succesiune de sunete poate fi folosită şi i-a dat numele de exerciţiul lui e:

Es streben der Seelen Gebete
Den helfenden Engeln entgegen;
Entdeckend des Herzens Wehe,
Wenn Schmerzen es brennend verzehren!

Noi tipărim aceste exerciţii cu textul lor integral, din cauză că şi în aceste exerciţii de vorbire mai zace, totuşi, un anumit “sens”, în timp ce exerciţiile date de Rudolf Steiner provin exclusiv din elementul sunetelor vorbirii.

Citirea unei fabule de Lessing.


Calul şi taurul

Pe un cal focos călare, zbura mândru un băieţandru îndrăzneţ. Un taur sălbatec strigă apoi spre cal: “Ruşine! Eu nu m-aş lăsa condus de un băieţaş!” “Dar eu“, ripostă calul, “ce fel de onoare aş avea dacă aş arunca un băieţaş?”

Rudolf Steiner (după ce toţi cursanţii au citit fabula): Veţi fi având sentimentul, după ce aţi ascultat-o de atâtea ori, că ea e scrisă aşa cum s-au scris în secolul al 19-lea fabulele şi multe alte lucruri. Avem astfel sentimentul că ele n-au fost chiar terminate, aşa cum, pe atunci, unele lucruri n-au fost terminate de tot. Dr.Steiner dă citire fabulei, spunând apoi: Acum, în secolul 20, fabula ar putea fi continuată în felul următor:


Onoare de Taur! Şi de caut onoarea, oprindu-mă în loc, n-ar fi onoare de cal ci onoare măgărească.

Aşa s-ar proceda în epoca actuală. Şi atunci, şi copiii şi-ar da seama imediat că există trei feluri de onoare: o onoare a taurilor, o onoare a cailor şi o onoare a măgarilor. Taurul îl aruncă jos pe băiat, calul îl duce liniştit mai departe, pe spatele său, pentru că aceasta e o purtare cavalerească, măgarul se opreşte încăpăţânat pe loc, fiindcă vede în acest gest onoarea sa.

Exerciţii de vorbire:

In den unermesslich weiten Räumen,
In den endenlosen Zeiten,
In des Menschenseele Tiefen,
In der Weltenoffenbarung:
Suche des großen Rätsels Lösung

Propoziţiile se comportă în aşa fel încât primele patru sună ca un fel de aşteptare, iar ultimul vers e împlinirea generală a primelor patru versuri. Să nu rostiţi diftongii ei ca pe ai.

Ne întoarcem acum la celălalt exerciţiu de vorbire.

Protzig preist
Bäder brünstig
Polternd putzig
Bieder bastelnd
Puder patzend
Bergig brüstend

Prin exersarea lui puteţi învăţa foarte mult.

Repetăm acum fraza:

Dass er dir log uns darf es nicht loben

Iar acum, ceva asemănător, dar apare o nuanţă în direcţia afectivităţii. Sunt patru versuri, asupra cărora aş vrea să vă atrag atenţia. O să vi le dictez după aceea. Nuanţa afectivă trebuie să fie exprimată mai ales în primul vers:

Lalle Lieder lieblich
Lipplicher Laffe
Lappiger lumpiger
Laichiger Lurch

Imaginaţi-vă deci că aveţi în faţa dvs. un broscoi, care se uită la dvs. cu buzele puţin crispate şi lui îi vorbiţi prin ultimele trei versuri. Dar în primul vers vă exprimaţi încrederea că el e în stare să “gângurească plăcute cântecele” (”liebliche Lieder lallen”). Acest prim vers trebuie să-l rostiţi într-un mod afectiv-umoristic, ca pe un fel de cerere greu de îndeplinit pentru el, pe care i-o adresaţi.

Şi acum, încă un text în proză, o altă fabulă de Lessing:

Stejarul

Într-o noapte furtunoasă un vânt sălbatec suflând dinspre nord şi-a demonstrat puterea cu un stejar maiestos. Acum stejarul era doborât la pământ. O mulţime de tufişuri erau strivite sub el. O vulpe care îşi avea scorbura nu departe de acel loc, vede dimineaţa, stejarul culcat la pământ. “Ce copac”, exclama ea. “Niciodată n-aş fi crezut că ar fi fost atât de mare.

În ce constă oare morala fabulei ?

Un cursant: în faptul că de-abia la moartea unui om ne dăm seama cât de mare a fost.

Un cursant: în faptul că un om mărunt îşi dă seama cine a fost un om mare de-abia după ce acesta s-a prăbuşit.

Rudolf Steiner: Dar de ce Lessing o foloseşte tocmai pe vulpe, care e şmecheră?

Un cursant: Pentru că şmecheria vulpii nu are cum să se apropie de măreţia sublimă a copacului.

Rudolf Steiner: În ce frază ar fi cuprinsă morala fabulei, cu privire la şmecheria vulpii ? ‒ “Niciodată n-aş fi crezut că ar fi fost atât de mare”

Ea, pur şi simplu, nu se uitase niciodată în sus, umblase mereu numai jos, de jur împrejurul lui, şi acolo copacul ocupase un spaţiu mic. Cu toată şmecheria ei, vulpea văzuse doar ceea ce, din întreaga mărime a copacului, se vede de jos.

Vă atrag atenţia asupra unui lucru: Fabulele, care, ca atare, îşi desfăşoară acţiunea într-o lume fabuloasă, pot fi citite în mod realist, niciodată însă nu putem face aşa ceva cu poeziile.

*

Exerciţiu de vorbire:

Nimm mir nicht, was, wenn ich freiwillig dir es reiche, dich beglückt.
Nu-mi lua, ceea ce, dacă de bunăvoie îţi ofer, te fericeşte.

Rudolf Steiner: Exerciţiul a fost făcut mai ales pentru împărţirea frazei conform sensului, aşa că aveţi următoarele: Mai întâi o propoziţie scurtă: “Nimm mir nicht” (Nu-mi lua ceea ce), şi apoi propoziţia: “was dich beglückt” (te fericeşte), care e însă întreruptă de cealaltă: “wenn ich freiwillig dir es reiche” (dacă eu de bunăvoie îţi ofer). Intenţia este ca, în cursul vorbirii, să fie pus în valoare acest aspect. Trebuie să vă daţi seama că acelaşi gen de a accentua pe care l-aţi părăsit la cuvântul “was” (ceea ce) îl reluaţi la “dich” (te fericeşte).

Exerciţii de vorbire:

Redlich ratsam
Rüstet rühmlich
Riesig rächend
Ruhig rollend
Reuige Rosse

Nimm nicht Nonnen in nimmermüde Mühlen

Pfiffig pfeifen
Pfäffische Pferde
Pflegend Pflüge
Pferchend Pfirsiche

Zicerea ultimei săptămâni din luna august (Calendarul sufletesc):

Simt puterea străină cum dă în rod
Întărindu-se, pe mine mie-mi dăruindu-mă,
Simt germenul spre coacere pornit
Şi presimţirea cum ţese luminos
În interior la puterea sineităţii.

*

Exerciţii de vorbire:

Pfiffig pfeifen aus Näpfen
Pfäffische Pferde schlüpfend
Pflegend Pflüge hüpfend
Pferchend Pfirsiche knüpfend

Kopfpfiffig pfeifen aus Näpfen
Napfpfäffische Pferde schlüpfend
Wipfend pflegend Pflüge hüpfend
Tipfend pferchend Pfirsiche knüpfend

Grupul pf ar trebui făcut foarte vioi, ar trebui făcută multă gimnastică cu el.

Un text la care trebuie să ţineţi seama, în parte, de formă, în parte, de conţinut, este următorul:

Das Gebet (Rugăciunea)
Galgenlied (Cântec de spânzurătoare)
de Christian Morgenstern

Die Rehlein beten zur Nacht,
Hab acht!
Halb neun!
Halb zehn!
Halb elf!
Halb zwölf!
Zwölf!
Die Rehlein beten zur Nacht,
Hab acht!
Sie falten die kleinen Zehlein,
Die Rehlein.

Rudolf Steiner: La exerciţiul de vorbire pe care ni-l propunem acum, esenţialul este să facem flexibile organele vorbirii.

Exerciţii de vorbire:

Ketzer petzten jetzt kläglich
Ltztlich leicht skeptisch

Zuwider zwingen zwar
Zweizweckige Zwacker zu wenig
Zwanzig Zwerge
Die sehnige Krebse
Sicher suchend schmausen
Daß schmatzende Schmachter
Schmiegsam schnellstens
Schnurrig schnalzen

Aşa ceva e cu adevărat desăvârşit numai dacă e spus pe de rost. Ar trebui să vă obişnuiţi ca limba să spună parcă de la sine acest text.

Din “Wir fanden einen Pfad” (“Găsit-am o cărare”) de Christian Morgenstern:

Wer vom Ziel nicht weiss,
Kann den Weg nicht haben,
Wird im selben Kreis
All sein Leben traben;
Kommt am Ende hin,
Wo er hergerückt,
Hat der Menge Sinn
Nur noch mehr zerstückt.

*

Exerciţii de vorbire:

Nur renn nimmer reuig
Gierig grinsend
Knoten knipsend
Pfänder knüpfend

Din “Wir fanden einen Pfad” (“Găsit-am o cărare”) de Christian Morgenstern:

Wer vom Ziel nicht weiss,
Kann den Weg nicht haben,
Wird im selben Kreis
All sein Leben traben;
Kommt am Ende hin,
Wo er hergerückt,
Hat der Menge Sinn
Nur noch mehr zerstückt.

Wer vom Ziel nichts kennt,
Kann’s doch heut erfahren;
Wenn es ihn nur brennt
Nach dem Göttlich-Wahren;
Wenn in Eitelkeit
Er nicht ganz versunken
Und vom Wein der Zeit
Nicht bis oben trunken.

Rudolf Steiner: Vom putea sesiza nuanţele în care trebuie citite strofele poeziei de-abia mâine, după citirea strofei a treia.

*

Exerciţiu de vorbire:

Klipp plapp plick glick
Klingt klapperrichtig
Knatternd trappend
Rossegetrippel

Din “Wir fanden einen Pfad” (“Găsit-am o cărare”) de Christian Morgenstern:

Wer vom Ziel nicht weiss,
Kann den Weg nicht haben,
Wird im selben Kreis
All sein Leben traben;
Kommt am Ende hin,
Wo er hergerückt,
Hat der Menge Sinn
Nur noch mehr zerstückt.

Wer vom Ziel nichts kennt,
Kann’s doch heut erfahren;
Wenn es ihn nur brennt
Nach dem Göttlich-Wahren;
Wenn in Eitelkeit
Er nicht ganz versunken
Und vom Wein der Zeit
Nicht bis oben trunken.

Denn zu fragen ist
Nach den stillen Dingen,
Und zu wagen ist,
Will man Licht erringen;
Wer nicht suchen kann,
Wie nur je ein Freier,
Bleibt im Trugesbann
Siebenfacher Schleier*

*  Lipseşte stenograma cu indicaţiile la sarcinile luate în atenţie în ziua precedentă.

Exerciţii de vorbire:

Schlinge Schlange geschwinde
Gewundene Fundewecken weg

Gewundene Fundewecken
Geschwinde schlinge Schlange weg

Marsch schmachtender
Klappriger Racker
Krackle plappernd linkisch
flink von vorne fort

Krackle plappernd linkisch
Flink von vorne fort
Marsch schmachtender
Klappriger Racker

Rudolf Steiner: referindu-se la ultimul exerciţiu: Bun pentru intrări. Arătăm spre unul, următorul sau un altul care să continue.**

** În legătură cu aceste exerciţii de seminar, facem trimitere la Conferinţa a 14-a din 5 septembrie 1919 a cursului Antropologie generală ca bază a pedagogiei, GA 293.