Rudolf Steiner
ARTA EDUCAȚIEI. METODICĂ ȘI DIDACTICĂ

GA 294

INDICAȚII LA ACEASTĂ EDIȚIE

La 7 septembrie 1919 a fost deschisă la Stuttgart prima „Școală Liberă Waldorf” ca „școală unitară elementară și superioară”. Întemeierea a fost precedată în mod nemijlocit de un curs ținut de Rudolf Steiner, curs prin care el i-a pregătit pentru viitoarea lor muncă pe dascălii aleși de el însuși. Acest curs, care a durat de la 21 august până la 6 septembrie, a avut următoarea structură: zilnic, dimineața de la ora 9, conferințe pe teme de antropologie generală și pedagogie; în cea de-a doua jumătate a dimineții au urmat conferințele pe teme predominant metodic-didactice, iar după-amiaza au fost tratate sub formă de seminar cele mai diferite probleme antropologice și metodic-didactice. Conferințele conținute în volumul de față sunt cele prezentate în a doua jumătate a dimineții. Prima și cea de-a treia parte a cursului au fost publicate în cadrul Ediției Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner sub titlurile: Antropologia generală ca bază a pedagogiei. Paisprezece conferințe, Stuttgart, 21 august ‒ 5 septembrie 1919, GA 293, precum și Arta educației. Discuții de seminar și conferințe despre planul didactic. Cincisprezece discuții de seminar și trei conferințe despre planul didactic, Stuttgart, 21 august ‒ 6 septembrie 1919, GA 295.

Cuvântarea de salut pentru participanți, din ajunul cursului, în care Rudolf Steiner a vorbit despre intențiile strădaniei de întemeiere a școlii, dând totodată o scurtă privire de perspectivă asupra muncii care urma să fie desfășurată aici ‒ sunt amintite și numele tuturor participanților ‒, este conținută în volumul I din Conferințe cu dascălii Școlii Libere Waldorf din Stuttgart, GA 300/1, p. 61 și urm.

În completarea conferințelor și discuțiilor care țin de acest curs, referitoare în primul rând la conținut și în al doilea rând la istoria apariției școlii, există, ca lucrări editate de „Arhiva administrării operei lui Rudolf Steiner”, în cadrul seriei Contribuții la Ediția Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner, următoarele: Caietul 31, Mihaeli 1970: Notații ale lui Rudolf Steiner în niște caiete de notițe luate la cursurile pentru dascăli de la Stuttgart, 1919/21. Caietul 27/28, Mihaeli 1969: 1919 ‒ anul mișcării pentru tripartiție și al întemeierii Școlii Waldorf. O cronică.

Materialele pe baza cărora au fost redactate textele: Textul de față se bazează pe copia făcută la mașina de scris a notelor stenografice. (Stenogramele originale nu s-au păstrat). Se presupune că aceste conferințe au fost stenografiate de doamna Hedda Hummel. A fost consultat și un text stenografiat al conferințelor, care a circulat în primii ani și care conține unele completări din notițele participanților. Aceste completări nu pot fi însă deosebite întotdeauna în mod clar de niște modificări redacționale făcute cu prilejul primei ediții (Dornach 1934). Prima tipărire s-a făcut prin grija Mariei Steiner, ca și edițiile a 2-a și a 3-a (1940, respectiv 1948). De editarea ei în cadrul Ediției Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner s-a ocupat Hans Rudolf Niederhäuser (edițiile a 4-a și a 5-a). Ediția a 6-a a fost revizuită de Martina Sam și Walter Kugler. Au fost prelucrate și completate în special trimiterile; a mai fost întocmit și nu sumar amănunțit pentru fiecare conferință, precum și un indice de nume.

Referitor la desenele de pe tablă: Nu avem desenele originale de pe tablă, pentru că după terminarea fiecărei ore de curs ele au fost șterse. La baza desenelor incluse în ediția cărții de față au stat ca model schițele de la transpunerea în text dactilografiat a stenogramelor, precum și unele copii din caietele de notițe ale participanților.

Titlul volumului a fost dat, probabil, de Marie Steiner și corespunde primei lui publicări, apărută sub îngrijirea ei. S-a pornit de la indicațiile lui Rudolf Steiner din cadrul cuvântării sale de salut (vezi mai sus).

INDICAȚII LA TEXT

Lucrările lui Rudolf Steiner care au apărut în cadrul Ediției Operelor Complete sunt citate în aceste trimiteri cu numărul bibliografic respectiv. Vezi și bibliografia de la sfârșitul volumului.

1. va trebui să despărțim: Vezi mai sus „Trimiteri referitoare la această ediție”.
2. în cadrul vieții fizice: În prima transpunere a stenogramei avem: a corpului fizic.
3. fac aici trimitere la cartea mea „Teoria cunoașterii în concepția goetheană despre lume”: Vezi Rudolf Steiner, Linii fundamentale ale unei teorii a cunoașterii în concepția goetheană despre lume, cu referire specială la Schiller (1986), GA 2.
4. Aduceți-vă aminte de conferința în care am încercat să trezesc un sentiment pentru felul cum ia naștere frunza de acant: Vezi Rudolf Steiner, Căi spre un nou stil în arhitectură, GA 286, Conferința din 7 iunie 1914.
5. ceea ce am prezentat în ora precedentă: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, Stuttgart, 14 conferințe, GA 293, Conferința din 29 august 1919.
6. celebra teorie lingvistică „hau-hau”: În legătură cu așa-numitele teorii a lui „hau-hau” și a lui „bing-bang” din lingvistică, vezi și conferința din 7 aprilie 1921, apărută la Dornach în volumul Acțiunea fertilizatoare a antroposofiei asupra științelor de specialitate, GA 76.
7. Romanul nu exprimă forma capului; el spune testa: Acest întreg paragraf provine de la prima traducere a stenogramei acestei conferințe. Exemplul cu „testa” coincide și cu notițele mai multor participanți la curs, care au putut fi verificate. În prima multiplicare avem „caput” și ea se continuă așa: „El exprimă următorul lucru: capul este acela care constată, care atestează.” Și, în mod corespunzător, mai jos: „Luați cuvântul «caput» = venerație. Trebuie să ne exprimăm propria părere, când celălalt afirmă ceva. Această nuanță afectivă apare foarte clar, atunci când caracterul poporului se exprimă în raport cu atestarea, în cuvântul cap”.
8. într-un anumit mod: Text conform cu prima transpunere a stenogramei. În primele ediții stătea scris: într-un mod remarcabil.
9. Inspirația și expirația noastră, care are loc de 72 de ori în 4 minute: Text conform cu prima transpunere a stenogramei.
10. în anul cosmic planetar: În prima transpunere a stenogramei în acest loc și în cele următoare stă scris „planetar”; în varianta multiplicată aici stă scris „planetar”, iar în cele ce urmează, întotdeauna „platonic”.
11. de la vechea evoluție saturniană... până la Vulcan: În legătură cu treptele de evoluție ale Pământului, vezi Rudolf Steiner, Știința ocultă pe scurt (1910), GA 13.
12. Johann Friedrich Herbart, 1776-1841. „Pedagogie generală” 1806, ed. nouă 1910; „Compendiu de prelegeri pedagogice” 1835, ed. nouă 1910.
13. copiilor de la Școala Waldorf: Școala Waldorf a fost întemeiată inițial pentru copiii muncitorilor și funcționarilor de la fabrica de țigări Waldorf-Astoria din Stuttgart.
14. ceea ce am încercat noi în cadrul discuțiilor de seminar: Vezi Rudolf Steiner, Arta educației. Discuții de seminar, GA 295, discuția din 21 august.
15. Prin ceea ce am încercat să facem la seminar: S-a vorbit despre tratarea temperamentelor copiilor. Vezi mai sus.
16. Am atras atenția deja ieri asupra faptului că...: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, Conferința din 22 august 1919.
17. Nu trebuie decât să vă aduceți aminte de anumite expuneri ale lui Heinrich Heine: Heinrich Heine (1797-1856) distinge în prima carte a scrierii sale memoriale „Ludwing Borne” între oameni „nazareni” și „elenici”. La cei dintâi e vorba de „oameni cu porniri ascetice, care nutresc dușmănie față de imagine, avide de spiritualizare”, prin cuvântul „elenic” el îi desemnează pe „oamenii voioși, care sunt mândri să se dezvolte, și realiști”. Și în „Gânduri și inspirații” găsim expuneri referitoare la înclinația grecilor către arta plastic-sculpturală (Secțiunea a III-a, Artă și literatură).
18. Dar cum putem caracteriza în mod just ... această tendință?: Text pe baza notițelor participanților. În prima transpunere a stenogramei stă scris: Cum putem caracteriza ... acest talent.
19. tripartiția organismului social: Vezi Rudolf Steiner, Punctele centrale ale problemei sociale în necesitățile de viață ale prezentului și viitorului (1919), GA 23. Apoi conferințele din GA 328-341, ca și seria „Contribuții la Ediția GA ale lui Rudolf Steiner”, Caietele 24/25, 27/28, 88, 93/94, 103.
20. Goethe în partea didactică a teoriei culorilor: Vezi „Schița unei teorii a culorilor”, secțiunea a 6-a: „Acțiunea senzorial-morală a culorilor” în J. W. Goethe, Scrieri de științele naturii, cu introduceri și explicații în text, editate de Rudolf Steiner, 1884-1897 în „Literatura națională germană” a lui Kürschner, 5 volume, reeditat la Dornach, 1975, GA 1 a-e, vol. 3.
21. de felul celor ce pot lua naștere numai printr-o înțelegere spiritual-științifică a lumii culorilor: Vezi Rudolf Steiner, Esența culorilor, Douăsprezece conferințe, 1914-1924, GA 291, apoi Cunoașterea culorilor. Completări la volumul Esența culorilor, editate și comentate de H. Wiesberger și H. O. Proskauer, GA 291a.
22. la cupola mică a construcției din Dornach: Vezi Rudolf Steiner, Căi spre un nou stil în arhitectură; „Și clădirea devine om”, Opt conferințe, Berlin și Dornach 1911-1914, cu o anexă și 22 de reproduceri, GA 286; Rudolf Steiner, Clădirea de la Dornach ca simbol al devenirii istorice și al unor impulsuri transformatoare artistice, Cinci conferințe și o discuție, Dornach, octombrie 1914, cu numeroase reproduceri, GA 287.
23. Tatjana Kisseleff, 1881-1970, conducătoarea grupului de euritmie de la Goetheanum între 1914-1927, apoi euritmistă pe scena de la Goetheanum.
24. într-una din piesele lui Shakespeare: „Neguțătorul din Veneția”, actul V, scena 1.
25. În cele câteva cuvinte pe care le spun uneori înainte de reprezentațiile de euritmie: Vezi Rudolf Steiner, Euritmie. Revelarea sufletului care vorbește, cuvântări la reprezentațiile de euritmie din anii 1918-1924, cu niște însemnări în caietele de notițe și programele respective, GA 277.
26. Luați, de pildă, acel ciclu pe care l-am prezentat la Viena: Vezi Rudolf Steiner, Ființa lăuntrică a omului și viața dintre moarte și o nouă naștere, Opt conferințe, Viena, aprilie 1914, GA 153.
27. Punctele centrale ale problemei sociale: Vezi trimiterea de la p. 37.
28. Poezia lui Schiller „Plimbarea”: poezie din anul 1795.
29. astfel încât versul să treacă în recitare, iar cuvântul-rimă să fie cântat în felul unei arii: Aceste indicații au fost puse în valoare de profesorul de muzică Paul Baumann. Vezi ale sale „Cântece ale Școlii Libere Waldorf”.
30. evoluția ulterioară de pe Jupiter, Venus și Vulcan: Vezi trimiterea de la p. 30
31. la cursul de pedagogie generală: Vezi Rudolf Steiner, Antopologia generală ca bază a pedagogiei, Stuttgart, Paisprezece conferințe, GA 293, Conferința din 25 august 1919.
32. un educator foarte cunoscut al unei personalități și mai cunoscute: Georg Hinzpeter (1827-1907). În anul 1866, educator al prințului Wilhelm de Prusia, l-a însoțit și la Kassel. El a scris: „Împăratul Wilhelm II”, 1888.
33. caracterul mai republican: Textual, după notițele unor participanți. În prima transpunere a stenogramei stă scris: impresia mai republicană.
34. la conferințele mele actuale: Rudolf Steiner se referă aici la niște experiențe de la niște conferințe publice pe teme sociale, pe care le ținuse pe atunci în special la Stuttgart. Vezi Rudolf Steiner, Replăsmuirea organismului social, Paisprezece conferințe, Stuttgart, aprilie-iulie 1919, GA 330 și Consilierii de întreprinderi și socializarea. Seri de discuții cu comitetele muncitorești ale marilor întreprinderi din Stuttgart 1919, GA 331.
35. o oră de euritmie: Vezi trimiterea de la pag. 46. Vezi, de asemenea, Rudolf Steiner, Euritmie. Noua artă a mișcării din epoca prezentă, conferințe și cuvântări 1918-1924, ediție de buzunar, Editura Rudolf Steiner, Dornach, Tb. 642.
36. forța eului prin vorbire: „a eului prin” este completat de editor.
37. că există o serie de litere: această parte a frazei a fost adăugată de editor.
38. care vă pot reprezenta în imagine: această parte a frazei a fost adăugată de editor.
39. Novalis și o ființă feminină: Vezi Novalis, „Imnuri către noapte”. E vorba de Sophie von Kühn, care a murit la 17.3.1797.
40. legi a lui Puttkammer: Prin verdictul ministrului prusac al culturii, Robert Viktor von Puttkammer (1928-1900) din 21.1.1880, în școlile Prusiei a fost introdusă o ortografie simplificată a limbii germane.
41. de pedagogul Meumann: Ernst Meumann, 1862-1915; discipol al lui Wundt, întemeietor al pedagogiei experimentale. „Prelegeri de introducere în pedagogia experimentală”, 1907.
42. educa: Corectură a unei posibile erori de auz. În transpunerea stenogramei stă scris: a obține prin constrângere.
43. își amintește din nou, poate să înțeleagă: Text conform transpunerii stenogramei.
44. dacă, de pildă, lui Schopenhauer i-ar fi stat la dispoziție toate acele mijloace: Arthur Schopenhauer (1788-1860) a studiat la Göttingen și Berlin științele naturii și filosofia, a absolvit la Jena, a trăit apoi la Weimar și Dresda, a predat fără succes la Berlin. În cele din urmă s-a stabilit la Frankfurt, unde a trăit însingurat și înverșunat împotriva restului lumii, pentru că se simțea dat la o parte și neînțeles. De-abia începând din anii ‘40 ai secolului al 19-lea s-a bucurat de mai multă atenție și în anii ‘70 a devenit de-a dreptul un „filosof la modă”. Cu privire la principala sa lucrare, „Lumea ca voință și reprezentare”, vezi și p. 147 și urm. a cărții de față.
45. așa cum am vorbit eu ieri la seminar despre raportarea lumii animale și a lumii vegetale la om: Vezi Rudolf Steiner, Arta educației. Discuții de seminar, GA 295, discuția din 27 august 1919.
46. E bine să-i sugerăm aceste lucruri copilului: Text conform cu transpunerea stenogramei.
47. înțelegerea pentru: adăugat la editor.
48. așa cum se exprimă el în frumoasa scrisoare: Vezi scrisoarea lui Schiller către Goethe din 23 august 1794.
49. Omul e situat pe culmea naturii: Vezi în articolul lui Goethe „Winckelmann”, fragmentele „Antikes”, și „Frumusețea”. Acolo stă scris: „...căci omul fiind situat pe culmea naturii, el se privește la rândul său pe sine însuși ca pe o întreagă natură, care trebuie să mai dea la iveală din sine unei noi culmi...”.
50. apoi Schiller a scris în scrisorile sale despre educația estetică: Aceste scrisori ale lui Schiller, „Despre educația estetică a omului”, adresate ducelui Friederich Christian von Holstein-Augustenburg, au apărut pentru prima dată în anul 1795 în revista „Horele”. Referitor la legătura dintre „Scrisorile estetice” și „Basmul” lui Goethe, mai vezi și expunerile lui Rudolf Steiner din cadrul Conferinței din 24 ianuarie 1919, conținută în volumul Goetheanismul ‒ un impuls transformator și o idee despre înviere, GA 188. Despre „Scrisorile estetice” în legătură cu antroposofia și cu tripartiția, vezi Conferința din 23 octombrie 1920 din volumul Noua spiritualitate și viețuirea lui Christos în secolul 20, GA 200.
51. Bătrânul meu prieten și profesor Schröer: Karl Julius Schröer, 1825-1900, profesor de istoria literaturii, din 1867 profesor la Școala Tehnică Superioară din Viena. A publicat, printre altele, „Jocuri de Crăciun germane din Ungaria” (1858). Vezi Rudolf Steiner, Viața mea, GA 28.
52. cartea despre educație a lui Jean Paul, „Levana”: Jean Paul, 1763-1825, pe numele adevărat Johann Paul Friedrich Richter, a studiat teologia la Leipzig, a activat ca preceptor particular și ca director de școală, înainte să fie numit consilier de legație. Ca povestitor și umorist, a exercitat o puternică influență asupra multor scriitori importanți, dar el a fost un deschizător de drumuri și prin scrisorile sale de estetică și pedagogie. „Levana sau teoria educației” a apărut în anul 1806, ca rod al activității sale de dascăl pe parcursul a aproape zeci ani. În concepția lui educația „nu e altceva ... decât străduința de a-l elibera pe omul ideal, care zace acoperit în fiecare copil, prin ceva care a devenit liber”. Vezi, de asemenea, schița biografică a lui Rudolf Steiner referitoare la Jean Paul în „Biografii și schițe biografice”, 1894-1905, GA 33.
53. V-am explicat, astfel, cu ajutorul unui exemplu, felul cum acționează asemenea forțe istorice: Vezi Rudolf Steiner, Arta educației. Discuții de seminar, GA 295, discuția din 28 august 1919.
54. ce este o întrerupere scurtă sau lungă: Text conform transpunerii stenogramei, precum și conform variantei multiplicate a stenogramei (comp. „Trimiteri referitoare la această ediție”).
55. Comparați acum un fenomen cu celălalt: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, Conferința din 28 august 1919.
56. în Pedagogia generală: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, Conferința din 30 august 1919.
57. care trăiesc, de fapt, numai într-o urzire activă: Cuvântul „trăiesc” a fost adăugat de editor.
58. Franz von Miklosič (Miklosich), 1813-1891, celebru slavist.
59. Franz Brentano, 1838-1917, filosof.
60. Anton Marty, 1847-1914, discipol al lui Franz Brentano.
61. dacă folosiți numai propoziții luate din viață: În transpunerea stenogramei avem „nu” în loc de „numai”.
62. de felul celor pe care le-am discutat ieri, ca exercițiu: Vezi Rudolf Steiner, Arta educației. Discuții de seminar, GA 295, discuția din 29 august 1919 și următoarea.
63. caietul din care: completarea editorului.
64. așa cum îmi veți arăta astăzi după-amiază: Vezi Rudolf Steiner, Arta educației. Discuții de seminar, GA 295, discuțiile din 30 august, 1 și 2 septembrie 1919.
65. Schopenhauer s-a mâniat la culme, în vremea sa, pentru că în școli teorema lui Pythagora nu era predată în acest fel: Vezi în „Lumea ca voință și reprezentare”: „Prima considerație asupra lumii ca voință și reprezentare”, Cartea I, 2 15. Acolo Schopenhauer vorbește despre „percepție” ca „prim izvor a toată evidența”, printre altele aplicat la exemplul teoremei lui Pythagora.
66. geografie și acolada conform transpunerii stenogramei.
67. de-a lungul Rhonului, de la lacul Geneva: completare a editorului.
68. Arlberg ș.a.m.d., apoi linia Drau: Completare din notițele participanților. În transpunerea stenogramei avem „Brenner” în loc de „Arlberg”.
    Enns: Completare a editorului. În notițele participanților stă scris „Rienz”.
69. cu gnais: „cu” e adăugat de editor. În transpunerea stenogramei avem „și”.
70. cu viața: Completarea editorului.
71. înțelegerea a ceea ce este compus: În transpunerea stenogramei avem „structurare”.
72. așa cum am văzut la seminar: Vezi Rudolf Steiner, Arta educației. Discuții de seminar, GA 295, discuțiile din 30 august, 1 și 2 septembrie 1919.
73. Dar legăm descrierea noastră de discuția despre munte: Completarea editorului.
74. Cred că domnul Molt îmi va da dreptate: Emil Molt, 1876-1936, directorul fabricii de țigări Waldorf-Astoria din Stuttgart, consilier comercial. Întemeietorul Școlii Waldorf din Stuttgart în anul 1919 pentru copiii muncitorilor săi. Emil Molt l-a solicitat pe Rudolf Steiner, pentru a pune bazele școlii și a o conduce. Emil Molt și soția lui au luat parte, în calitate de „părinți ai școlii”, la cursul de pregătire a dascălilor din august și septembrie 1919. Doamna Molt a făcut parte din primul colegiu de dascăli ca profesoară de lucru manual. Vezi și Emil Molt, „Schiță pentru descrierea vieții mele”, Stuttgart 1972.
75. Nikolaus Fialkowskiy, arhitect și profesor de geometrie, ca și de desen geometric, la Școala Comunală-Reală din Viena. Se referă la „Manual de geometrie și de desenare a ornamentelor geometrice”, Viena și Leipzig 1882, ed. J. Klinkhardt.
76. atunci odinioară existau manuale și mai bune: Rudolf Steiner a indicat odată cărțile care se foloseau în perioada când era el elev: Münch: „Fizică”, Stondigl: „Geometrie modernă”, Lorscheid: „Chimie”, Mocnitz: „Matematică”, Sonndorfer: „Matematică”.
77. ai școlii elementare, în primii ani ai: completarea editorului.
78. Aceasta va fi, așadar, sarcina noastră cu privire la scris și citit: La începutul predării se pornea de la desenul pictat al scrierilor vechi, se trecea apoi la scrierea latină de tipar și de mână și abia în cel de-al treilea an de școală la scrierea de tipar și de mână germană.
79. Mâine vom pune alături planul didactic ideal și planul didactic așa cum este el acum, de obicei, în... Europa Centrală: Vezi Rudolf Steiner, Arta educației. Discuții de seminar, GA 295, Trei conferințe despre planul didactic, 6 septembrie 1919.
80. Eu am încheiat conferința precedentă tocmai cu aceasta: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, Conferința din 5 septembrie 1919.
81. ceea ce am subliniat în încheierea orei precedente ca fiind atât de necesar: Vezi trimiterea precedentă.
82. așa cum v-am arătat: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, Conferința din 4 septembrie 1919.
83. de felul acelora pe care am încercat să le stabilim în ceea ce privește vegetalul: V. Rudolf Steiner, Arta educației. Discuții de seminar, GA 295, discuțiile din 30 august, 1 și 2 septembrie 1919.
84. încât să ne putem forma apoi, într-adevăr, planul nostru didactic: În ziua următoare (6 septembrie), Rudolf Steiner a ținut trei conferințe despre planul didactic (Vezi Arta educației. Discuții de seminar și conferințe despre planul didactic, GA 295) și a dat o prezentare schițată a scopurilor didactice pentru fiecare materie, pe diferitele trepte de vârstă.
85. Pentru mine însumi, această Școală Waldorf va fi un adevărat copil care îți face griji: În anii următori, până cu puțin timp înainte de moartea sa la 30 martie 1925, Rudolf Steiner a deținut conducerea școlii. Cu prilejul vizitelor sale regulate, el a luat parte și la multe ore și a ținut conferințe pedagogice cu dascălii. Vezi Rudolf Steiner, Conferințe cu dascălii Școlii Libere Waldorf din 1919 până în 1924, trei volume, GA 300 a-c. Apoi: Rudolf Steiner în Școala Waldorf. Conferințe și cuvântări pentru copiii, părinții și dascălii Școlii Waldorf din Stuttgart, 1919-1924, GA 298. Mai vezi și volumele apărute sub numerele GA 296-311 din cadrul Ediției Operelor Complete, conferințele și cursurile pe teme de antropologie, de pedagogie generală, precum și metodic-didactice, prezentate în țară și în străinătate.

AcasăLucrări OnlineIndex GA294PrecedentaUrmătoarea