Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

ARTA EDUCAŢIEI. METODICĂ ŞI DIDACTICĂ

GA 294


INDICAŢII LA ACEASTĂ EDIŢIE

La 7 septembrie 1919 a fost deschisă la Stuttgart prima “Şcoală Liberă Waldorf” ca “şcoală unitară elementară şi superioară”. Întemeierea a fost precedată în mod nemijlocit de un curs ţinut de Rudolf Steiner, curs prin care el i-a pregătit pentru viitoarea lor muncă pe dascălii aleşi de el însuşi. Acest curs, care a durat de la 21 august până la 6 septembrie, a avut următoarea structură: zilnic, dimineaţa de la ora 9, conferinţe pe teme de antropologie generală şi pedagogie; în cea de-a doua jumătate a dimineţii au urmat conferinţele pe teme predominant metodic-didactice, iar după-amiaza au fost tratate sub formă de seminar cele mai diferite probleme antropologice şi metodic-didactice. Conferinţele conţinute în volumul de faţă sunt cele prezentate în a doua jumătate a dimineţii. Prima şi cea de-a treia parte a cursului au fost publicate în cadrul Ediţiei Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner sub titlurile: Antropologia generală ca bază a pedagogiei. Paisprezece conferinţe, Stuttgart, 21 august ‒ 5 septembrie 1919, GA 293, precum şi Arta educaţiei. Discuţii de seminar şi conferinţe despre planul didactic. Cincisprezece discuţii de seminar şi trei conferinţe despre planul didactic, Stuttgart, 21 august ‒ 6 septembrie 1919, GA 295.

Cuvântarea de salut pentru participanţi, din ajunul cursului, în care Rudolf Steiner a vorbit despre intenţiile strădaniei de întemeiere a şcolii, dând totodată o scurtă privire de perspectivă asupra muncii care urma să fie desfăşurată aici ‒ sunt amintite şi numele tuturor participanţilor ‒, este conţinută în volumul I din Conferinţe cu dascălii Şcolii Libere Waldorf din Stuttgart, GA 300/1, p. 61 şi urm.

În completarea conferinţelor şi discuţiilor care ţin de acest curs, referitoare în primul rând la conţinut şi în al doilea rând la istoria apariţiei şcolii, există, ca lucrări editate de “Arhiva administrării operei lui Rudolf Steiner”, în cadrul seriei Contribuţii la Ediţia Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner, următoarele: Caietul 31, Mihaeli 1970: Notaţii ale lui Rudolf Steiner în nişte caiete de notiţe luate la cursurile pentru dascăli de la Stuttgart, 1919/21. Caietul 27/28, Mihaeli 1969: 1919 ‒ anul mişcării pentru tripartiţie şi al întemeierii Şcolii Waldorf. O cronică.

Materialele pe baza cărora au fost redactate textele: Textul de faţă se bazează pe copia făcută la maşina de scris a notelor stenografice. (Stenogramele originale nu s-au păstrat). Se presupune că aceste conferinţe au fost stenografiate de doamna Hedda Hummel. A fost consultat şi un text stenografiat al conferinţelor, care a circulat în primii ani şi care conţine unele completări din notiţele participanţilor. Aceste completări nu pot fi însă deosebite întotdeauna în mod clar de nişte modificări redacţionale făcute cu prilejul primei ediţii (Dornach 1934). Prima tipărire s-a făcut prin grija Mariei Steiner, ca şi ediţiile a 2-a şi a 3-a (1940, respectiv 1948). De editarea ei în cadrul Ediţiei Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner s-a ocupat Hans Rudolf Niederhäuser (ediţiile a 4-a şi a 5-a). Ediţia a 6-a a fost revizuită de Martina Sam şi Walter Kugler. Au fost prelucrate şi completate în special trimiterile; a mai fost întocmit şi nu sumar amănunţit pentru fiecare conferinţă, precum şi un indice de nume.

Referitor la desenele de pe tablă: Nu avem desenele originale de pe tablă, pentru că după terminarea fiecărei ore de curs ele au fost şterse. La baza desenelor incluse în ediţia cărţii de faţă au stat ca model schiţele de la transpunerea în text dactilografiat a stenogramelor, precum şi unele copii din caietele de notiţe ale participanţilor.

Titlul volumului a fost dat, probabil, de Marie Steiner şi corespunde primei lui publicări, apărută sub îngrijirea ei. S-a pornit de la indicaţiile lui Rudolf Steiner din cadrul cuvântării sale de salut (vezi mai sus).


INDICAŢII LA TEXT

Lucrările lui Rudolf Steiner care au apărut în cadrul Ediţiei Operelor Complete sunt citate în aceste trimiteri cu numărul bibliografic respectiv. Vezi şi bibliografia de la sfârşitul volumului.


1
va trebui să despărţim: Vezi mai sus “Trimiteri referitoare la această ediţie”.

2
în cadrul vieţii fizice: În prima transpunere a stenogramei avem: a corpului fizic.

3
fac aici trimitere la cartea mea “Teoria cunoaşterii în concepţia goetheană despre lume”: Vezi Rudolf Steiner, Linii fundamentale ale unei teorii a cunoaşterii în concepţia goetheană despre lume, cu referire specială la Schiller (1986), GA 2.

4
Aduceţi-vă aminte de conferinţa în care am încercat să trezesc un sentiment pentru felul cum ia naştere frunza de acant: Vezi Rudolf Steiner, Căi spre un nou stil în arhitectură, GA 286, Conferinţa din 7 iunie 1914.

5
ceea ce am prezentat în ora precedentă: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, Stuttgart, 14 conferinţe, GA 293, Conferinţa din 29 august 1919.

6
celebra teorie lingvistică “hau-hau”: În legătură cu aşa-numitele teorii a lui “hau-hau” şi a lui “bing-bang” din lingvistică, vezi şi conferinţa din 7 aprilie 1921, apărută la Dornach în volumul Acţiunea fertilizatoare a antroposofiei asupra ştiinţelor de specialitate, GA 76.

7
Romanul nu exprimă forma capului; el spune testa: Acest întreg paragraf provine de la prima traducere a stenogramei acestei conferinţe. Exemplul cu “testa” coincide şi cu notiţele mai multor participanţi la curs, care au putut fi verificate. În prima multiplicare avem “caput” şi ea se continuă aşa: “El exprimă următorul lucru: capul este acela care constată, care atestează.” Şi, în mod corespunzător, mai jos: “Luaţi cuvântul «caput» = veneraţie. Trebuie să ne exprimăm propria părere, când celălalt afirmă ceva. Această nuanţă afectivă apare foarte clar, atunci când caracterul poporului se exprimă în raport cu atestarea, în cuvântul cap”.

8
într-un anumit mod: Text conform cu prima transpunere a stenogramei. În primele ediţii stătea scris: într-un mod remarcabil.

9
Inspiraţia şi expiraţia noastră, care are loc de 72 de ori în 4 minute: Text conform cu prima transpunere a stenogramei.

10
în anul cosmic planetar: În prima transpunere a stenogramei în acest loc şi în cele următoare stă scris “planetar”; în varianta multiplicată aici stă scris “planetar”, iar în cele ce urmează, întotdeauna “platonic”.

11
de la vechea evoluţie saturniană... până la Vulcan: În legătură cu treptele de evoluţie ale Pământului, vezi Rudolf Steiner, Ştiinţa ocultă pe scurt (1910), GA 13.

12
Johann Friedrich Herbart, 1776-1841. “Pedagogie generală” 1806, ed. nouă 1910; “Compendiu de prelegeri pedagogice” 1835, ed. nouă 1910.

13
copiilor de la Şcoala Waldorf: Şcoala Waldorf a fost întemeiată iniţial pentru copiii muncitorilor şi funcţionarilor de la fabrica de ţigări Waldorf-Astoria din Stuttgart.

14
ceea ce am încercat noi în cadrul discuţiilor de seminar: Vezi Rudolf Steiner, Arta educaţiei. Discuţii de seminar, GA 295, discuţia din 21 august.

15
Prin ceea ce am încercat să facem la seminar: S-a vorbit despre tratarea temperamentelor copiilor. Vezi mai sus.

16
Am atras atenţia deja ieri asupra faptului că...: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, Conferinţa din 22 august 1919.

17
Nu trebuie decât să vă aduceţi aminte de anumite expuneri ale lui Heinrich Heine: Heinrich Heine (1797-1856) distinge în prima carte a scrierii sale memoriale “Ludwing Borne” între oameni “nazareni” şi “elenici”. La cei dintâi e vorba de “oameni cu porniri ascetice, care nutresc duşmănie faţă de imagine, avide de spiritualizare”, prin cuvântul “elenic” el îi desemnează pe “oamenii voioşi, care sunt mândri să se dezvolte, şi realişti”. Şi în “Gânduri şi inspiraţii” găsim expuneri referitoare la înclinaţia grecilor către arta plastic-sculpturală (Secţiunea a III-a, Artă şi literatură).

18
Dar cum putem caracteriza în mod just ... această tendinţă?: Text pe baza notiţelor participanţilor. În prima transpunere a stenogramei stă scris: Cum putem caracteriza ... acest talent.

19
tripartiţia organismului social: Vezi Rudolf Steiner, Punctele centrale ale problemei sociale în necesităţile de viaţă ale prezentului şi viitorului (1919), GA 23. Apoi conferinţele din GA 328-341, ca şi seria “Contribuţii la Ediţia GA ale lui Rudolf Steiner”, Caietele 24/25, 27/28, 88, 93/94, 103.

20
Goethe în partea didactică a teoriei culorilor: Vezi “Schiţa unei teorii a culorilor”, secţiunea a 6-a: “Acţiunea senzorial-morală a culorilor” în J. W. Goethe, Scrieri de ştiinţele naturii, cu introduceri şi explicaţii în text, editate de Rudolf Steiner, 1884-1897 în “Literatura naţională germană” a lui Kürschner, 5 volume, reeditat la Dornach, 1975, GA 1 a-e, vol. 3.

21
de felul celor ce pot lua naştere numai printr-o înţelegere spiritual-ştiinţifică a lumii culorilor: Vezi Rudolf Steiner, Esenţa culorilor, Douăsprezece conferinţe, 1914-1924, GA 291, apoi Cunoaşterea culorilor. Completări la volumul Esenţa culorilor, editate şi comentate de H. Wiesberger şi H. O. Proskauer, GA 291a.

22
la cupola mică a construcţiei din Dornach: Vezi Rudolf Steiner, Căi spre un nou stil în arhitectură; “Şi clădirea devine om”, Opt conferinţe, Berlin şi Dornach 1911-1914, cu o anexă şi 22 de reproduceri, GA 286; Rudolf Steiner, Clădirea de la Dornach ca simbol al devenirii istorice şi al unor impulsuri transformatoare artistice, Cinci conferinţe şi o discuţie, Dornach, octombrie 1914, cu numeroase reproduceri, GA 287.

23
Tatjana Kisseleff, 1881-1970, conducătoarea grupului de euritmie de la Goetheanum între 1914-1927, apoi euritmistă pe scena de la Goetheanum.

24
într-una din piesele lui Shakespeare: “Neguţătorul din Veneţia”, actul V, scena 1.

25
În cele câteva cuvinte pe care le spun uneori înainte de reprezentaţiile de euritmie: Vezi Rudolf Steiner, Euritmie. Revelarea sufletului care vorbeşte, cuvântări la reprezentaţiile de euritmie din anii 1918-1924, cu nişte însemnări în caietele de notiţe şi programele respective, GA 277.

26
Luaţi, de pildă, acel ciclu pe care l-am prezentat la Viena: Vezi Rudolf Steiner, Fiinţa lăuntrică a omului şi viaţa dintre moarte şi o nouă naştere, Opt conferinţe, Viena, aprilie 1914, GA 153.

27
Punctele centrale ale problemei sociale: Vezi trimiterea de la p. 37.

28
Poezia lui Schiller “Plimbarea”: poezie din anul 1795.

29
astfel încât versul să treacă în recitare, iar cuvântul-rimă să fie cântat în felul unei arii: Aceste indicaţii au fost puse în valoare de profesorul de muzică Paul Baumann. Vezi ale sale “Cântece ale Şcolii Libere Waldorf”.

30
evoluţia ulterioară de pe Jupiter, Venus şi Vulcan: Vezi trimiterea de la p. 30

31
la cursul de pedagogie generală: Vezi Rudolf Steiner, Antopologia generală ca bază a pedagogiei, Stuttgart, Paisprezece conferinţe, GA 293, Conferinţa din 25 august 1919.

32
un educator foarte cunoscut al unei personalităţi şi mai cunoscute: Georg Hinzpeter (1827-1907). În anul 1866, educator al prinţului Wilhelm de Prusia, l-a însoţit şi la Kassel. El a scris: “Împăratul Wilhelm II”, 1888.

33
caracterul mai republican: Textual, după notiţele unor participanţi. În prima transpunere a stenogramei stă scris: impresia mai republicană.

34
la conferinţele mele actuale: Rudolf Steiner se referă aici la nişte experienţe de la nişte conferinţe publice pe teme sociale, pe care le ţinuse pe atunci în special la Stuttgart. Vezi Rudolf Steiner, Replăsmuirea organismului social, Paisprezece conferinţe, Stuttgart, aprilie-iulie 1919, GA 330 şi Consilierii de întreprinderi şi socializarea. Seri de discuţii cu comitetele muncitoreşti ale marilor întreprinderi din Stuttgart 1919, GA 331.

35
o oră de euritmie: Vezi trimiterea de la pag. 46. Vezi, de asemenea, Rudolf Steiner, Euritmie. Noua artă a mişcării din epoca prezentă, conferinţe şi cuvântări 1918-1924, ediţie de buzunar, Editura Rudolf Steiner, Dornach, Tb. 642.

36
forţa eului prin vorbire: “a eului prin” este completat de editor.

37
că există o serie de litere: această parte a frazei a fost adăugată de editor.

38
care vă pot reprezenta în imagine: această parte a frazei a fost adăugată de editor.

39
Novalis şi o fiinţă feminină: Vezi Novalis, “Imnuri către noapte”. E vorba de Sophie von Kühn, care a murit la 17.3.1797.

40
legi a lui Puttkammer: Prin verdictul ministrului prusac al culturii, Robert Viktor von Puttkammer (1928-1900) din 21.1.1880, în şcolile Prusiei a fost introdusă o ortografie simplificată a limbii germane.

41
de pedagogul Meumann: Ernst Meumann, 1862-1915; discipol al lui Wundt, întemeietor al pedagogiei experimentale. “Prelegeri de introducere în pedagogia experimentală”, 1907.

42
educa: Corectură a unei posibile erori de auz. În transpunerea stenogramei stă scris: a obţine prin constrângere.

43
îşi aminteşte din nou, poate să înţeleagă: Text conform transpunerii stenogramei.

44
dacă, de pildă, lui Schopenhauer i-ar fi stat la dispoziţie toate acele mijloace: Arthur Schopenhauer (1788-1860) a studiat la Göttingen şi Berlin ştiinţele naturii şi filosofia, a absolvit la Jena, a trăit apoi la Weimar şi Dresda, a predat fără succes la Berlin. În cele din urmă s-a stabilit la Frankfurt, unde a trăit însingurat şi înverşunat împotriva restului lumii, pentru că se simţea dat la o parte şi neînţeles. De-abia începând din anii ‘40 ai secolului al 19-lea s-a bucurat de mai multă atenţie şi în anii ‘70 a devenit de-a dreptul un “filosof la modă”. Cu privire la principala sa lucrare, “Lumea ca voinţă şi reprezentare”, vezi şi p. 147 şi urm. a cărţii de faţă.

45
aşa cum am vorbit eu ieri la seminar despre raportarea lumii animale şi a lumii vegetale la om: Vezi Rudolf Steiner, Arta educaţiei. Discuţii de seminar, GA 295, discuţia din 27 august 1919.

46
E bine să-i sugerăm aceste lucruri copilului: Text conform cu transpunerea stenogramei.

47
înţelegerea pentru: adăugat la editor.

48
aşa cum se exprimă el în frumoasa scrisoare: Vezi scrisoarea lui Schiller către Goethe din 23 august 1794.

49
Omul e situat pe culmea naturii: Vezi în articolul lui Goethe “Winckelmann”, fragmentele “Antikes”, şi “Frumuseţea”. Acolo stă scris: “...căci omul fiind situat pe culmea naturii, el se priveşte la rândul său pe sine însuşi ca pe o întreagă natură, care trebuie să mai dea la iveală din sine unei noi culmi...”.

50
apoi Schiller a scris în scrisorile sale despre educaţia estetică: Aceste scrisori ale lui Schiller, “Despre educaţia estetică a omului”, adresate ducelui Friederich Christian von Holstein-Augustenburg, au apărut pentru prima dată în anul 1795 în revista “Horele”. Referitor la legătura dintre “Scrisorile estetice” şi “Basmul” lui Goethe, mai vezi şi expunerile lui Rudolf Steiner din cadrul Conferinţei din 24 ianuarie 1919, conţinută în volumul Goetheanismul ‒ un impuls transformator şi o idee despre înviere, GA 188. Despre “Scrisorile estetice” în legătură cu antoposofia şi cu tripartiţia, vezi Conferinţa din 23 octombrie 1920 din volumul Noua spiritualitate şi vieţuirea lui Christos în secolul 20, GA 200.

51
Bătrânul meu prieten şi profesor Schröer: Karl Julius Schröer, 1825-1900, profesor de istoria literaturii, din 1867 profesor la Şcoala Tehnică Superioară din Viena. A publicat, printre altele, “Jocuri de Crăciun germane din Ungaria” (1858). Vezi Rudolf Steiner, “Viaţa mea”, GA 28.

52
cartea despre educaţie a lui Jean Paul, “Levana”: Jean Paul, 1763-1825, pe numele adevărat Johann Paul Friedrich Richter, a studiat teologia la Leipzig, a activat ca preceptor particular şi ca director de şcoală, înainte să fie numit consilier de legaţie. Ca povestitor şi umorist, a exercitat o puternică influenţă asupra multor scriitori importanţi, dar el a fost un deschizător de drumuri şi prin scrisorile sale de estetică şi pedagogie. “Levana sau teoria educaţiei” a apărut în anul 1806, ca rod al activităţii sale de dascăl pe parcursul a aproape zeci ani. În concepţia lui educaţia “nu e altceva ... decât străduinţa de a-l elibera pe omul ideal, care zace acoperit în fiecare copil, prin ceva care a devenit liber”. Vezi, de asemenea, schiţa biografică a lui Rudolf Steiner referitoare la Jean Paul în “Biografii şi schiţe biografice”, 1894-1905, GA 33.

53
V-am explicat, astfel, cu ajutorul unui exemplu, felul cum acţionează asemenea forţe istorice: Vezi Rudolf Steiner, Arta educaţiei. Discuţii de seminar, GA 295, discuţia din 28 august 1919.

54
ce este o întrerupere scurtă sau lungă: Text conform transpunerii stenogramei, precum şi conform variantei multiplicate a stenogramei (comp. “Trimiteri referitoare la această ediţie”).

55
Comparaţi acum un fenomen cu celălalt: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, Conferinţa din 28 august 1919.

56
în Pedagogia generală: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, Conferinţa din 30 august 1919.

57
care trăiesc, de fapt, numai într-o urzire activă: Cuvântul “trăiesc” a fost adăugat de editor.

58
Franz von Miklosič (Miklosich), 1813-1891, celebru slavist.

59
Franz Brentano, 1838-1917, filosof.

60
Anton Marty, 1847-1914, discipol al lui Franz Brentano.

61
dacă folosiţi numai propoziţii luate din viaţă: În transpunerea stenogramei avem “nu” în loc de “numai”.

62
de felul celor pe care le-am discutat ieri, ca exerciţiu: Vezi Rudolf Steiner, Arta educaţiei. Discuţii de seminar, GA 295, discuţia din 29 august 1919 şi următoarea.

63
caietul din care: completarea editorului.

64
aşa cum îmi veţi arăta astăzi după-amiază: Vezi Rudolf Steiner, Arta educaţiei. Discuţii de seminar, GA 295, discuţiile din 30 august, 1 şi 2 septembrie 1919.

65
Schopenhauer s-a mâniat la culme, în vremea sa, pentru că în şcoli teorema lui Pythagora nu era predată în acest fel: Vezi în “Lumea ca voinţă şi reprezentare”: “Prima consideraţie asupra lumii ca voinţă şi reprezentare”, Cartea I, 2 15. Acolo Schopenhauer vorbeşte despre “percepţie” ca “prim izvor a toată evidenţa”, printre altele aplicat la exemplul teoremei lui Pythagora.

66
geografie şi acolada conform transpunerii stenogramei.

67
de-a lungul Rhonului, de la lacul Geneva: completare a editorului.

68
Arlberg ş.a.m.d., apoi linia Drau: Completare din notiţele participanţilor. În transpunerea stenogramei avem “Brenner” în loc de “Arlberg”.

Enns: Completare a editorului. În notiţele participanţilor stă scris “Rienz”.

69
cu gnais: “cu” e adăugat de editor. În transpunerea stenogramei avem “şi”.

70
cu viaţa: Completarea editorului.

71
înţelegerea a ceea ce este compus: În transpunerea stenogramei avem “structurare”.

72
aşa cum am văzut la seminar: Vezi Rudolf Steiner, Arta educaţiei. Discuţii de seminar, GA 295, discuţiile din 30 august, 1 şi 2 septembrie 1919.

73
Dar legăm descrierea noastră de discuţia despre munte: Completarea editorului.

74
Cred că domnul Molt îmi va da dreptate: Emil Molt, 1876-1936, directorul fabricii de ţigări Waldorf-Astoria din Stuttgart, consilier comercial. Întemeietorul Şcolii Waldorf din Stuttgart în anul 1919 pentru copiii muncitorilor săi. Emil Molt l-a solicitat pe Rudolf Steiner, pentru a pune bazele şcolii şi a o conduce. Emil Molt şi soţia lui au luat parte, în calitate de “părinţi ai şcolii”, la cursul de pregătire a dascălilor din august şi septembrie 1919. Doamna Molt a făcut parte din primul colegiu de dascăli ca profesoară de lucru manual. Vezi şi Emil Molt, “Schiţă pentru descrierea vieţii mele”, Stuttgart 1972.

75
Nikolaus Fialkowskiy, arhitect şi profesor de geometrie, ca şi de desen geometric, la Şcoala Comunală-Reală din Viena. Se referă la “Manual de geometrie şi de desenare a ornamentelor geometrice”, Viena şi Leipzig 1882, ed. J. Klinkhardt.

76
atunci odinioară existau manuale şi mai bune: Rudolf Steiner a indicat odată cărţile care se foloseau în perioada când era el elev: Münch: “Fizică”, Stondigl: “Geometrie modernă”, Lorscheid: “Chimie”, Mocnitz: “Matematică”, Sonndorfer: “Matematică”.

77
ai şcolii elementare, în primii ani ai: completarea editorului.

78
Aceasta va fi, aşadar, sarcina noastră cu privire la scris şi citit: La începutul predării se pornea de la desenul pictat al scrierilor vechi, se trecea apoi la scrierea latină de tipar şi de mână şi abia în cel de-al treilea an de şcoală la scrierea de tipar şi de mână germană.

79
Mâine vom pune alături planul didactic ideal şi planul didactic aşa cum este el acum, de obicei, în... Europa Centrală: Vezi Rudolf Steiner, Arta educaţiei. Discuţii de seminar, GA 295, Trei conferinţe despre planul didactic, 6 septembrie 1919.

80
Eu am încheiat conferinţa precedentă tocmai cu aceasta: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, Conferinţa din 5 septembrie 1919.

81
ceea ce am subliniat în încheierea orei precedente ca fiind atât de necesar: Vezi trimiterea precedentă.

82
aşa cum v-am arătat: Vezi Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei, GA 293, Conferinţa din 4 septembrie 1919.

83
de felul acelora pe care am încercat să le stabilim în ceea ce priveşte vegetalul: V. Rudolf Steiner, Arta educaţiei. Discuţii de seminar, GA 295, discuţiile din 30 august, 1 şi 2 septembrie 1919.

84
încât să ne putem forma apoi, într-adevăr, planul nostru didactic: În ziua următoare (6 septembrie), Rudolf Steiner a ţinut trei conferinţe despre planul didactic (Vezi Arta educaţiei. Discuţii de seminar şi conferinţe despre planul didactic, GA 295) şi a dat o prezentare schiţată a scopurilor didactice pentru fiecare materie, pe diferitele trepte de vârstă.

85
Pentru mine însumi, această Şcoală Waldorf va fi un adevărat copil care îţi face griji: În anii următori, până cu puţin timp înainte de moartea sa la 30 martie 1925, Rudolf Steiner a deţinut conducerea şcolii. Cu prilejul vizitelor sale regulate, el a luat parte şi la multe ore şi a ţinut conferinţe pedagogice cu dascălii. Vezi Rudolf Steiner, Conferinţe cu dascălii Şcolii Libere Waldorf din 1919 până în 1924, trei volume, GA 300 a-c. Apoi: Rudolf Steiner în Şcoala Waldorf. Conferinţe şi cuvântări pentru copiii, părinţii şi dascălii Şcolii Waldorf din Stuttgart, 1919-1924, GA 298. Mai vezi şi volumele apărute sub numerele GA 296-311 din cadrul Ediţiei Operelor Complete, conferinţele şi cursurile pe teme de antropologie, de pedagogie generală, precum şi metodic-didactice, prezentate în ţară şi în străinătate.