Rudolf Steiner

ARTA EDUCAŢIEI. METODICĂ ŞI DIDACTICĂ

GA 294

INDICAŢII LA ACEASTĂ EDIŢIE

La 7 septembrie 1919 a fost deschisă la Stuttgart prima “Şcoală Liberă Waldorf” ca “şcoală unitară elementară şi superioară”. Întemeierea a fost precedată în mod nemijlocit de un curs ţinut de Rudolf Steiner, curs prin care el i-a pregătit pentru viitoarea lor muncă pe dascălii aleşi de el însuşi. Acest curs, care a durat de la 21 august până la 6 septembrie, a avut următoarea structură: zilnic, dimineaţa de la ora 9, conferinţe pe teme de antropologie generală şi pedagogie; în cea de-a doua jumătate a dimineţii au urmat conferinţele pe teme predominant metodic-didactice, iar după-amiaza au fost tratate sub formă de seminar cele mai diferite probleme antropologice şi metodic-didactice. Conferinţele conţinute în volumul de faţă sunt cele prezentate în a doua jumătate a dimineţii. Prima şi cea de-a treia parte a cursului au fost publicate în cadrul Ediţiei Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner sub titlurile: Antropologia generală ca bază a pedagogiei. Paisprezece conferinţe, Stuttgart, 21 august ‒ 5 septembrie 1919, GA 293, precum şi Arta educaţiei. Discuţii de seminar şi conferinţe despre planul didactic. Cincisprezece discuţii de seminar şi trei conferinţe despre planul didactic, Stuttgart, 21 august ‒ 6 septembrie 1919, GA 295.

Cuvântarea de salut pentru participanţi, din ajunul cursului, în care Rudolf Steiner a vorbit despre intenţiile strădaniei de întemeiere a şcolii, dând totodată o scurtă privire de perspectivă asupra muncii care urma să fie desfăşurată aici ‒ sunt amintite şi numele tuturor participanţilor ‒, este conţinută în volumul I din Conferinţe cu dascălii Şcolii Libere Waldorf din Stuttgart, GA 300/1, p. 61 şi urm.

În completarea conferinţelor şi discuţiilor care ţin de acest curs, referitoare în primul rând la conţinut şi în al doilea rând la istoria apariţiei şcolii, există, ca lucrări editate de “Arhiva administrării operei lui Rudolf Steiner”, în cadrul seriei Contribuţii la Ediţia Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner, următoarele: Caietul 31, Mihaeli 1970: Notaţii ale lui Rudolf Steiner în nişte caiete de notiţe luate la cursurile pentru dascăli de la Stuttgart, 1919/21. Caietul 27/28, Mihaeli 1969: 1919 ‒ anul mişcării pentru tripartiţie şi al întemeierii Şcolii Waldorf. O cronică.

Materialele pe baza cărora au fost redactate textele: Textul de faţă se bazează pe copia făcută la maşina de scris a notelor stenografice. (Stenogramele originale nu s-au păstrat). Se presupune că aceste conferinţe au fost stenografiate de doamna Hedda Hummel. A fost consultat şi un text stenografiat al conferinţelor, care a circulat în primii ani şi care conţine unele completări din notiţele participanţilor. Aceste completări nu pot fi însă deosebite întotdeauna în mod clar de nişte modificări redacţionale făcute cu prilejul primei ediţii (Dornach 1934). Prima tipărire s-a făcut prin grija Mariei Steiner, ca şi ediţiile a 2-a şi a 3-a (1940, respectiv 1948). De editarea ei în cadrul Ediţiei Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner s-a ocupat Hans Rudolf Niederhäuser (ediţiile a 4-a şi a 5-a). Ediţia a 6-a a fost revizuită de Martina Sam şi Walter Kugler. Au fost prelucrate şi completate în special trimiterile; a mai fost întocmit şi nu sumar amănunţit pentru fiecare conferinţă, precum şi un indice de nume.

Referitor la desenele de pe tablă: Nu avem desenele originale de pe tablă, pentru că după terminarea fiecărei ore de curs ele au fost şterse. La baza desenelor incluse în ediţia cărţii de faţă au stat ca model schiţele de la transpunerea în text dactilografiat a stenogramelor, precum şi unele copii din caietele de notiţe ale participanţilor.

Titlul volumului a fost dat, probabil, de Marie Steiner şi corespunde primei lui publicări, apărută sub îngrijirea ei. S-a pornit de la indicaţiile lui Rudolf Steiner din cadrul cuvântării sale de salut (vezi mai sus).

INDICAŢII LA TEXT

Lucrările lui Rudolf Steiner care au apărut în cadrul Ediţiei Operelor Complete sunt citate în aceste trimiteri cu numărul bibliografic respectiv. Vezi şi bibliografia de la sfârşitul volumului.