Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

ARTA EDUCAŢIEI. METODICĂ ŞI DIDACTICĂ

GA 294


RUDOLF STEINER – VIAŢA ŞI OPERA

Opera pe care Rudolf Steiner a lăsat-o în urma sa ar putea să stea fără egal, în ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea, în cadrul culturii lumii. Scrierile sale – operele şi eseurile – formează temelia pentru ceea ce, pe parcursul vieţii, a prezentat auditorilor săi, în conferinţe şi cursuri, ca „ştiinţă spirituală orientată antroposofic“ sub aspecte mereu noi. Cea mai mare parte a celor aprope 6 000 de conferinţe s-a păstrat în formă de stenograme. Pe lângă activitatea de conferenţiar, el a desfăşurat o bogată activitate artistică, ce a atins punctul culminant în realizarea construcţiei primului Goetheanum. S-a păstrat un mare număr de eboşe şi schiţe făcute de el, de lucrări plastice, arhitectonice, de pictură, care, prin impulsurile date pentru înnoirea multor domenii ale vieţii, încep să dobândească o tot mai mare consideraţie în prezent.

Din 1956, prin „Administraţia moştenirii Rudolf Steiner“, se lucrează la „Ediţia Completă Rudolf Steiner“ („Rudolf Steiner Gesamtausgabe“) (GA – n. t.) care va conţine aproximativ 350 de volume. În primele două secţiuni apar operele scrise şi cele sub formă de conferinţe; în a treia secţiune este publicată, în formă adecvată, opera artistică.

O privire de ansamblu sistematică asupra operei integrale este dată în lucrarea: „Rudolf Steiner. Opera literară şi artistică. O privire de ansamblu bibliografică“, la care se referă numerotarea volumelor. Catalogul „Editurii Rudolf Steiner“ oferă informaţii asupra situaţiei fiecărui volum publicat.


BIOGRAFIE CRONOLOGICĂ A LUI RUDOLF STEINER

(Împreună cu un sinoptic al lucrărilor scrise)
1861
La 27 februarie se naşte Rudolf Steiner la Kraljevec (pe atunci Austro-Ungaria, în prezent Jugoslavia) ca fiu al unui funcţionar al căilor ferate austrice. Părinţii săi sunt originari din Austria de Jos. Îşi petrece copilăria şi tinereţea în diferite locuri din Austria.
1872
Frecventează Şcoala reală din Wiener-Neustadt până la bacalaureatul din 1879.
1879
Studiază la Şcoala tehnică din Viena: matematică şi ştiinţele naturii, în acelaşi timp literatură, filosofie şi istorie. Studiu fundamental al lui Goethe.
1882
Prima activitate de scriitor.
1882-1897 
Editare a scrierilor de ştiinţele naturii ale lui Goethe în „Deutsche National-Literatur“ a lui Kürschner, cinci volume (GA 1 a-e). O ediţie independentă a „Introducerilor“ a apărut în 1925 sub titlul Scrierile lui Goethe de ştiinţe ale naturii (GA 1)
1884-1890
Profesor particular la o familie vieneză.
1886
Chemat să conlucreze la ediţia marea „Ediţie Sophie“ a operelor lui Goethe. Linii fundamentale ale unei teorii a cunoaşterii în concepţia goetheană despre lume cu privire îndeosebi asupra lui Schiller (GA 2)
1888
Editează „Săptămânalul german“, Viena (eseuri în GA 31).
Prelegere la Uniunea Goethe din Viena: Goethe ca părinte al unei noi estetici. (GA 30)
1890-1897
Weimar. Colaborare la arhiva Schiller şi Goethe. Editor al scrierilor de ştiinţe ale naturii ale lui Goethe.
1891
Numirea ca doctor în filosofie la Universitatea din Rostock. În 1892 apare o altă dizertaţie: Adevăr şi ştiinţă. Prolog al unei „filosofii a libertăţii“ (GA 3)
1894
Filosofia libertăţii. Trăsături fundamentale ale unei concepţii moderne despre lume. Rezultate de observaţie sufletească după metoda ştiinţelor naturii. (GA 4)
1895
Friedrich Nietzsche. Un luptător împotriva timpului său. (GA 5).
1897
Concepţia despre lume a lui Goethe. (GA 6)
Mutarea la Berlin. Editarea „Magazinului pentru literatură“ şi a „Foilor pentru dramaturgie“ împreună cu O. E. Hartleben (eseuri în GA 29 până 32). Activează în „Societatea literară liberă“, „Societatea dramatică liberă“, în Uniunea „Giordano Bruno“, în cercul „Celor ce vin“ ş.a.
1899-1904
Activitate pedagogică la „Şcoala muncitorilor“ din Berlin, fondată de W. Liebknecht.
1900-1901
Concepţii despre lume şi viaţă în secolul al 19-lea extinsă în 1914 la: Enigmele filosofiei (GA 18).
Începutul activităţii de prelegeri antroposofice la invitaţia Societăţii Teosofice din Berlin.
Mistica la începutul noii vremi spirituale (GA 7)
1902-1912
Constituirea antroposofiei. Activitate publică de conferinţe în Berlin şi călătorii lungi pentru prelegeri în întreaga Europă. Marie von Sivers (din 1914 Marie Steiner) devine colaboratoarea sa permanentă.
1902
Creştinismul ca fapt mistic şi misteriile Antichităţii. (GA 8)
1903
Fondarea şi editarea revistei „Luzifer“, mai târziu „Lucifer-Gnosis“ (Art. în GA 34)
1904
Teosofie. Introducere în cunoaşterea suprasensibilă a lumii şi a menirii omului. (GA 9)
1904-1905
Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile superioare? (GA 10) Din cronica Akasha (GA 11). Treptele cunoaşterii superioare (GA 12).
1910
Ştiinţa ocultă în rezumat (GA 13)
1910-1913
În München are loc premiera a Patru drame misterii: Poarta iniţierii, Încercarea sufletului, Păzitorul Pragului, Trezirea sufletelor. (GA 14).
1911
Conducerea spirituală a omului şi a omenirii (GA 15).
1912
Calendar antroposofic al sufletului. Rostiri săptămânale (GA 40 şi ediţii independente). O cale spre autocunoaşterea omului (GA 16).
1913
Separarea de societatea teosofică şi fondarea celei antroposofice. Pragul lumii spirituale (GA 17)
1913-1923
Construirea primului Goetheanum la Dornach/Elveţia, construcţie realizată din lemn, cu dublă cupolă.
1914-1923
Dornach şi Berlin. În prelegeri şi cursuri de-a a lungul Europei, Rudolf Steiner transmite impulsuri pentru înnoire în multe domenii: artă, pedagogie, ştiinţele naturii, viaţă socială, medicină, teologie. Perfecţionare a noii arte a mişcării, „Euritmia“, inaugurată în 1912.
1914
Enigmele filosofiei în istoria lor, prezentate în general (GA 18)
1916-1918
Despre enigma omenească (GA 20). Despre enigme sufleteşti (GA 21). Geniul spiritual lui Goethe în relevarea sa prin „Faust“ şi prin „Basmul despre şarpele verde şi frumosul Crin“ (GA 22).
1919
Rudolf Steiner susţine idea unei „Tripartiţii a organismului social“ în eseuri şi prelegeri, mai ales în spaţiul german de sud. Puncte centrale ale problemei sociale în necesităţile vieţii prezente şi viitoare (GA 23). Eseuri despre tripartiţia organismului social (GA 24). Toamna, este fondată la Stuttgart „Şcoala liberă Waldorf“, pe care Rudolf Steiner o conduce pâna la sfârşitul vieţii sale.
1920
Începând cu primul curs al şcolii superioare antroposofice, au loc de acum în permanenţă activităţi artistice şi prelegeri în Goetheanum-ul încă neterminat.
1921
Fondare a săptămânalului „Das Goetheanum“ cu eseuri regulate şi contribuţii ale lui Rudolf Steiner (în GA 36)
1922
Cosmologie, religie şi filosofie (GA 25). În noaptea de Anul Nou 1922/1923 construcţia Goetheanum-ului este nimicită printr-un incendiu. În anii următori Rudolf Steiner poate face doar un prim model exterior pentru o nouă construcţie concepută din beton.
1923
Activitate neîntreruptă de conferenţiar, combinată cu călătorii. De Crăciun se reînfiinţează „Societatea antroposofică“ sub numele de „Societatea antroposofică generală“ sub conducerea lui Rudolf Steiner.
1923-1925
Rudolf Steiner scrie în foiletoane săptămânale autobiografia sa, Cursul vieţii mele (GA 28), care a rămas neterminată , precum şi Principii antroposofice (GA 26) şi conlucrează cu Ita Wegman la cartea Fundamente pentru o extindere a artei vindecării prin cunoştinţe de ştiinţă spirituală (GA 27).
1924
Intensificare a activităţii de conferenţiar. Pe lângă aceasta, numeroase cursuri profesionale. Ultimele călătorii de prelegeri în Europa. La 28 septembrie ultima adresare făcută membrilor. Începutul şederii, bolnav, la pat.
1925
La 30 martie Rudolf Steiner moare la Dornach.