Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

ARTA EDUCAŢIEI. DISCUŢII DE SEMINAR ŞI
CONFERINŢE ASUPRA PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

GA 295


ţinute în Stuttgart de le 21 august la 6 septembrie 1919

Curs de pregătire pentru învăţători şi profesori
cu ocazia întemeierii Scolii Libere Waldorf din Stuttgart

Partea a III-a


Traducere după:
Rudolf Steiner
ERZIEHUNGSKUNST. SEMINARBESPRECHUNGEN UND LEHRPLANVORTRÄGE
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1990
GA 295



Traducător: Diana Sălăjanu
Lectori: Liliana Dumitriu, Sorin Ţigăreanu, Adriana Onofrei
Redactor: Ligia Sălăjanu

Imaginea de pe copertă:  „Planta originara” de Rudolf Steiner


Ediţia a II-a, 2001


©1994 Editura TRIADE Cluj-Napoca
ISBN 973-9196-81-0


EDITURA TRIADE
Str. Cetăţii Nr. 9
400166 Cluj Napoca

Tel/Fax: 021.240.13.17
Mobil: 0740.216.020;  0745.086.007
edituratriade@yahoo.com
coperta cartii



Despre publicaţiile din opera sub formă de conferinţe
a lui Rudolf Steiner

Baza ştiinţei spirituale orientată antroposofic este constituită din lucrările scrise de Rudolf Steiner (1861-1925). Alături de acestea el a ţinut, între anii 1900 şi 1924, numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, iar mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial el voia ca aceste conferinţe, ţinute totdeauna liber, să nu fie fixate în scris, ele fiind concepute „drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s-a simţit răspunzător de a le ordona. Această sarcină i-a încredinţat-o Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, administrarea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într-un număr foarte mic de cazuri, trebuie ţinut cont de rezerva sa faţă de toate scrierile de acest gen: „Totuşi, trebuie luat în considerare faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”.

În lucrarea sa autobiografică Cursul vieţii mele (cap. 35) el se exprimă asupra raportului conferinţelor pentru membrii, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscris tipărit, faţă de scrierile sale publice. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, în acelaşi fel, şi pentru cursurile referitoare le diverse specialităţi, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform liniilor directoare date de ea, editarea operelor complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie. Date mai amănunţite referitoare la text se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului „Indicaţii”.




CUPRINS

PRIMA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 21 august 1919 — Cele patru temperamente şi componentele fiinţiale ale copilului. Gruparea copiilor în clasă după temperamente. Tratarea pedagogică a temperamentelor. Schema temperamentelor. Educarea reciprocă a temperamentelor copiilor. O oră şi jumătate de învăţământ principal, apoi o jumătate de oră de povestit. Planul materialului de povestit pentru clasele I-VIII. Răspuns la întrebări: despre copiii melancolici. Manuale, examene, profesori de specialitate.

A DOUA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 22 august 1919 — Observaţii intercalate ale lui Rudolf Steiner referitoare la felul în care au prezentat cursanţii temperamentele. Desenul. Interacţiunea temperamentelor. Temperamentele şi instrumentele muzicale. Flegmaticii. Alimentaţia. Melancolicii. Forma corporală. Colericii. Temperamente, vârstă şi organism social.

A TREIA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 23 august 1919 — Observaţii intercalate cu privire la modul de tratare a temperamentelor. Povestitul basmelor. Motive la desen. Povestiri despre animale.

A PATRA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 25 august 1919 — Poziţia verticală a omului şi activitatea de reprezentare în spaţiu. Începuturile predării socotitului şi temperamentele. Geometrie şi stereometrie. Motive la desen. Povestitul basmelor. Povestiri despre animale. Extremele temperamentelor. Cele trei „cenuşărese” ale clasei.

A CINCEA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 26 august 1919 — Exerciţii de vorbire. Individualizare şi grupe de temperamente în clasă. Melancolicii. Temperamentul, reîncarnarea, ereditatea. Temperamentul poporului şi limba. Temperamentele copiilor şi învăţarea limbii. Instigarea unor purtări rele într-o clasă.

A ŞASEA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 27 august 1919 — Exerciţii de vorbire. Exemplu de predare: Discutarea unei bucăţi de lectură (fabulă) şi a unei poezii. Tratarea pedagogică a „cuminţeilor”.

A ŞAPTEA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 28 august 1919 — Exerciţii de vorbire. Exemplu de predare pentru vârsta de 12-15 ani, istoria. Elemente subiective în studierea istoriei: Tacitus, Treitschke, Herman Grimm, Macaulay, prezentarea lui Luther de pe diferite poziţii confesionale. Cruciadele: cauze, scopuri, piedici şi eşecuri, Ranke, Lamprecht, Treitschke, Tacitus, Rottek. Exaltarea unor elevi faţă de dascăl.

A OPTA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 29 august 1919 — Exerciţii de vorbire. Măsuri pentru a-i ajuta pe elevii mai slab înzestraţi. Alimentaţia. Socotitul. Geografia. Ambiţia. Înţelegerea obiectelor din natură. Copii neînzestraţi şi copii înzestraţi. Euritmia. Muzica.

A NOUA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 30 august 1919 — Exerciţii de vorbire. Botanica: Observaţii intercalate referitoare la unele propuneri ale cursanţilor. Frunza, floarea, fructul, în raport cu aerul şi căldura. Fecundarea. Planta ca „negativ” al omului; plantele şi lumea sufletească umană.

A ZECEA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 1 septembrie 1919 — Exerciţii de vorbire. Plantele ca lume sufletească a Pământului devenită vizibilă. Piciorul-cocoşului, copacul, compozitele, ciuperca; vara şi iarna. Teorema lui Pythagora.

A UNSPREZECEA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 2 septembrie 1919 — Exerciţii de vorbire. Frenologie. Simţurile umane. „Signaturi”. Părţile plantelor. Plantele şi viaţa sufletească a copilului până la vârsta de 14 (16, 17) ani.

A DOUĂSPREZECEA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 3 septembrie 1919 — Exerciţii de vorbire. Educaţia sexuală şi creşterea plantelor. Elemente de geografie: Regiuni industriale. Elemente de geometrie.

A TREISPREZECEA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 4 septembrie 1919 — Exerciţii de vorbire. Suprafaţa geometrică; trecerea la socotitul cu litere. Fantezia în cazul inventării unor exerciţii de algebră. Socotitul „din cap”: Gauß. Calcule greşite: Copernic.

A PAISPREZECEA DISCUŢIE DE SEMINARStuttgart, 5 septembrie 1919 — Începuturile predării muzicii; instrumente. Trecerea de la socotitul cu cifre (calculul dobânzilor), la socotitul cu litere. Numere negative şi numere imaginare. Adunarea, înmulţirea, ridicarea la putere; scăderea, împărţirea, extragerea rădăcinii. Folosirea formulelor. Istoria: Heinrich I, maghiarii, întemeierea de oraşe. Concretizarea timpului; generaţiile. Consideraţii de istoria culturii. Geografia matematică; mişcarea Soarelui. Civilizaţia şi cultura antică egipteană.

PRIMA CONFERINŢĂ DESPRE PLANUL DIDACTICStuttgart, 6 septembrie 1919 — Obiectivele didactice pentru diferitele trepte, clasele I-VIII; predarea limbii germane (ca limbă maternă ‒ n. t.), clasele I-VIII. Desenul. Limba latină, clasele IV-VIII, limba greacă, clasele VI-VIII. Cunoştinţe despre obiecte, clasa a III-a. Istoria şi geografia la clasele IV-VIII.

A DOUA CONFERINŢĂ DESPRE PLANUL DIDACTICStuttgart, 6 septembrie 1919 — Cunoştinţe despre natură, clasele III-VIII. Despre câştig, întreprinderi, circulaţie. Fizica şi chimia la clasele VI-VIII. Socotitul, matematica, geometria la clasele I-VIII. Desenul la clasele I-VIII. Muzica.

A CINCISPREZECEA DISCUŢIE DE SEMINAR ŞI
A TREIA CONFERINŢĂ DESPRE PLANUL DIDACTIC — Stuttgart, 6 septembrie 1919 — Exerciţii de vorbire. Predarea muzicii. Euritmie, gimnastică. Continuarea discuţiilor de seminar: Curba lui Cassini. Glanda pineală, inima. Migraţia popoarelor: cauzele economice. Rămăşiţe celtice; menţinerea şi dispariţia triburilor germanice. Apariţia statului. Creştinizarea germanilor, Bonifaciu. Predarea muzicii. Elevi care rămân în urmă. Limbile engleză şi franceză, latină şi greacă; pronunţia în limba latină. Modelajul. Certificatele individuale pentru elevi. Lucrul manual pentru fete.

CUVINTE DE ÎNCHEIERE

OBSERVAŢII LA PRIMA EDIŢIE A CĂRŢII, DIN ANUL 1959, A DISCUŢIILOR DE SEMINAR (de E. Gabert)

INDICAŢII LA TEXT

ÎN LEGĂTURĂ CU NOTAREA CONFERINŢELOR

RUDOLF STEINER – VIAŢA ŞI OPERA

EDIŢIA OPERELOR COMPLETE ALE LUI RUDOLF STEINER