Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

CUNOAŞTEREA OMULUI ŞI
STRUCTURAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

GA 302


Opt prelegeri, ţinute între 12 iunie şi 19 iunie 1921
în Stuttgart, pentru cadrele didactice ale Şcolii Libere Waldorf


Traducere după:
Rudolf Steiner
Erziehung und Unterricht aus Menschenerkenntnis
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia, 1983
GA 302


Traducători: Delia Popescu
Lector: Adriana Onofrei


©2005 Editura TRIADE, Cluj-Napoca
ISBN 973-8313-83-X


EDITURA TRIADE
Str. Cetăţii Nr. 9
400166 Cluj Napoca

Tel/Fax: 021.240.13.17
Mobil: 0740.216.020;  0745.086.007
edituratriade@yahoo.com
coperta cartii



Despre publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner

Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte în trei mari secţiuni: lucrări scrise – conferinţe – opere de artă (vezi privirea generală de la sfârşitul volumului).

Între anii 1900 şi 1924, Rudolf Steiner a ţinut numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial, el nu voia ca aceste conferinţe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s­a simţit răspunzător să pună în ordine aceste notiţe. I-a încredinţat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într­un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se ţină seama de rezerva sa faţă de toate conferinţele tipărite în acest fel: “Trebuie totuşi să se ţină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”.

În lucrarea autobiografică Cursul vieţii mele (capitolul 35), el face referiri la raportul dintre conferinţele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, şi scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, şi pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s­a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie. Informaţii mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de faţă se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului “Note”.




CUPRINS

Conţinutul amănunţit al conferinţelor indicat pe larg la pagina 201

PRIMA PRELEGEREStuttgart, 12 iunie 1921 — Cum devin cele elaborate în cursul predării posesiune remanentă? Amintirea. Sentimentele, umorul, aşteptarea, ş.a.m.d. ca ajutoare ale amintirii. Învăţământul contemplativ şi activitatea proprie. Şcoala ca organism unitar. Abordarea elementului corporal şi al celui spiritual. Efectul igienic al predării.

A DOUA PRELEGEREStuttgart, 13 iunie 1921 — Reprezentare, judecată, concluzie; legătura lor cu capul, braţele, picioarele şi labele picioarelor; cu trupul eteric, trupul astral şi Eul. Capul şi membrele; legătura lor cu Cosmosul şi cu Pământul. Ereditatea. legătura dintre corporal-fizic şi sufletesc-spiritual. Copii “cosmici” şi copii “tereştri”. Predarea istoriei. Obiectivitate. Gimnastica. Despre pregătirea profesorului.

A TREIA PRELEGEREStuttgart, 14 iunie 1921 — Adaptarea predării la viaţa copilului. Efectul asupra elementelor componente ale fiinţei în stare de veghe şi în somn. Euritmie. Muzică. Fizică. Istorie. Acordarea materiilor între ele. Configurarea orelor de predare ţinând cont de tripartiţia omului. Activităţi de îndemânare practică şi capacitatea de a judeca. Concepţia spaţială în predarea geografiei. Abordarea elementului temporal în istorie. Prin neluarea în considerare a celor ce se petrec în timpul somnului, se educă automate.

A PATRA PRELEGEREStuttgart, 15 iunie 1921 — Şcoala ca organism. Dependenţa elementului trupesc-fizic de spiritual-sufletesc. Activitatea corporală – activitate de reprezentare. Scrisul, cititul, ascultarea de povestiri. Elementul trupesc este deosebit de solicitat în cazul activităţilor cognitiv-corporale. Depunerea de sare. Efectul interesului şi al plictiselii. Prin euritmie şi cântec, elementul spiritual este eliberat în membre. Copii cu fantezie bogată şi copii cu fantezie săracă. Educaţia, intervenţie în libertatea omului. Despre învăţarea pe de rost. Predarea lucrului manual.

A CINCEA PRELEGEREStuttgart, 16 iunie 1921 — Răscrucea de la paisprezece, cincisprezece ani. Lupta pentru ajungerea la un raport cu fizicul. Diferenţierea elementelor fiinţiale componente la băieţi şi la fete. Manifestarea lor în exterior. Erotismul. Sentimentul frumuseţii. Amplificarea sentimentului religios-moral. Modul diferit de abordare a băieţilor şi fetelor la vârsta pubertăţii. Sentimentul ruşinii. Umorul. Idealurile. Învăţământul să ducă la înţelegerea vieţii. Planul de învăţământ pentru clasa a zecea.

A ŞASEA PRELEGEREStuttgart, 17 iunie 1921 — Educarea copiilor aflaţi la vârsta pubertăţii necesită o întemeiere mai profundă şi o înţelegere extinsă asupra lumii din partea profesorului. Caracteristica unor curente pedagogice contemporane. Interesul pentru curentul prezentului ca premisă pentru educarea copiilor de paisprezece, cincisprezece ani. Mişcarea de tineret. Relaţia şi înţelegerea diferitelor vârste la greci. Eşecul ştiinţelor naturii în a furniza o imagine a omului şi a lumii. Motivul pentru care nu comunicăm cu tinerii. Cele patru elemente la greci.

A ŞAPTEA PRELEGEREStuttgart, 18 iunie 1921 — Raportul dintre oamenii de diferite vârste. Prin neobservarea subtilităţilor se formează prăpăstii între oameni. Exemplu al unei cunoaşteri a naturii care cuprinde viul în plante, animal, om şi Cosmos. Pătrunderea spiritual-ştiinţifică a vieţii de sentiment şi de simţire ca punte pentru înţelegerea tinerilor de paisprezece, cincisprezece ani.

A OPTA PRELEGEREStuttgart, 19 iunie 1921 — Tendinţa spre idealuri la vârsta de paisprezece, cincisprezece ani. Autoritatea aleasă de copil. Formarea de judecăţi. Despre albumină. Ştiinţa modernă şi esenţa şcolilor de învăţământ superior. Procesul de imitare la copil, continuare a activităţii prenatale. Dezvoltarea simţului pentru adevăr. Vârsta de nouă ani. Dezvoltarea simţului pentru frumos. Iubire şi datorie. Transformarea relaţiei de autoritate. Cuvinte de încheiere. Meditaţie pentru profesori.

Indicaţii

Rudolf Steiner – despre stenogramele conferinţelor sale

Ediţia operelor complete ale lui Rudolf Steiner