Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

FORŢELE SPIRITUAL-SUFLETEŞTI FUNDAMENTALE
ALE ARTEI EDUCATIVE

GA 305


NOTE LA PREZENTA EDIŢIE

Congresul “Spiritual Values in Education and Social Life”, ţinut la Oxford între 15-29 august 1922, la care a fost invitat să vorbească Rudolf Steiner, s-a aflat sub patronatul Dr. H. A. Fisher, ministrul englez al învaţământului, director la Manchester College al Universităţii din Oxford, al directorului L. P. Jacks şi al altor personalităţi din viaţa culturală a Angliei, dintre care mulţi au ţinut conferinţe şi cuvântări în timpul congresului. Iniţiativa şi invitaţia făcută Dr. Steiner de a ţine acest curs i se datorează D-nei M. Mackenzie, cunoscută pedagogă şi profesoară la catedra pentru ştiinţele educaţiei de la University College, Cardiff. Pe lângă numeroşi participanţi din Anglia, dintre care vreo 200 studenţi, au luat parte la congres şi persoane care erau legate de mişcarea antroposofică şi veniseră împreună cu Rudolf Steiner în Anglia. Au fost de faţă apartenenţi a douăzeci de naţiuni.

Rudolf Steiner a vorbit în limba germană. Expunerile sale, împărţite de obicei în câte trei secţiuni, au fost traduse direct de către Dl. George Adams-Kaufmann. Întreruperile sunt marcate prin rândurile libere lăsate în text.

  1. Emil Molt: dr. h. c. Emil Molt, 1876- 1936, consilier comercial, industriaş (Fabrica de ţigări Waldorf-Astoria din Satuttgart), întemeietorul Şcolii Libere Waldorf din Stuttgart (1919).

  2. Şcoala Waldorf, şcoală integrativă unitară, elementară şi superioară, întemeiată în 1919 în legătură cu Mişcarea pentru tripartiţia organismului social. Rudolf Steiner a deţinut funcţia de conducător al şcolii până la moartea sa (1925).

  3. Thomas Henry Huxley, 1825-1895, naturalist englez, medic, biolog şi filosof.

  4. Există o descoperire în domeniul ştiinţelor naturii: medicul şi filosoful francez Paul Broca (1824-1880) a constatat în 1861 “că instrumentul vorbirii se află în cea de a treia circumvoluţiune frontală (în stânga) şi că acest instrument trebuie să fie în ordine, dacă omul vrea să înţeleagă sunetele vorbirii, şi, tot aşa, o altă parte, dacă e ca el să le rostească...” (Rudolf Steiner, München, 27 august 1911).

  5. Jean Paul, 1763-1825, în “Levana sau teoria educaţiei”, fragmentul VI, cap. 4, § 123.

  6. deşi mă ocupasem mult şi înainte de educare şi predare: Vezi Rudolf Steiner, Viaţa mea, GA 28, Dornach 1968.

  7. Despre enigmele sufletului, GA 21, Dornach 1960.,

  8. Educarea copilului din punctul de vedere al ştiinţei spirituale: reprodusă în “Luzifer-Gnosis” 1903-1918; GA 34, Dornach 1960. Retipărită Dornach 1969.

  9. Conferinţa a patra şi primele două pagini din conferinţa a cincea au fost prelucrate de Rudolf Steiner în vederea tipăririi. Ele sunt reproduse aici după corecturile făcute de propria sa mână. În conferinţa a patra el a însemnat diferite pasaje la care voia să scrie nişte note la subsol. Ele lipsesc. A existat intenţia de a se tipări cursul imediat după congres. Din cauza unor împrejurări exterioare, lui Rudolf Steiner nu i-a putut fi înmânată spre prelucrare decât conferinţa amintită. Mai târziu, din cauza avalanşei mereu crescânde de treburi, el n-a putut să le mai prelucreze în continuare pentru tipar.

  10. Clifford Allbutt: sir Thomas Clifford Allbutt, n. 1836, a scris, printre altele: Deseases of the Arteries and Angina Pectoris, 1915; Science in the School, 1917; Notes on Composition of Scientific Papers, ed. a treia, 1923. Nu s-a putut afla până acum la ce lucrare publicată se referă aici Rudolf Steiner. 

  11. Invitaţiei atât de amabile de a vorbi astăzi aici...: organizatorii acestor “Oxford Holiday Coferences” l-au invitat pe Rudolf Steiner să vorbească într-o conferinţă specială despre “metoda de a pătrunde, cercetând, în lumile suprasensibile”.

  12. în cuvântul introductiv la reprezentaţia de euritmie: Vezi Rudolf Steiner Euritmia ‒ revelare a sufletului care vorbeşte, GA 277, Dornach 1972; Cuvântarea din 18 august 1922.

  13. un exemplu personal: Vezi Rudolf Steiner, Viaţa mea (vezi nota 6) şi “Scrisori I”, Dornach 1955.

  14. o asemenea şcoală mică şi la Dornach: legea cantonului Solothurn nu permitea pe atunci existenţa unor şcoli elementare particulare. Ea a fost transformată apoi într-o şcoală-internat pentru copii între paisprezece şi optsprezece ani şi a luat numele de “Şcoala Friedwart”.

  15. şcoală liberă şi la Basel: ea a putut fi deschisă în anul 1926.

  16. Dr. Karl Schubert, 1889-1949; în februarie 1920 a fost chemat la “Şcoala Liberă Waldorf din Stuttgart” pentru a prelua conducerea clasei ajutătoare. Devine astfel primul pedagog curativ antroposofic.

  17. de la figurile: Figurile euritmice sunt confecţionate după indicaţiile date de Rudolf Steiner şi ele pot fi cumpărate.