Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner
METODICA PREDĂRII ȘI CONDIȚIILE DE VIAȚĂ ALE EDUCĂRII

GA 308

TRIMITERI


Conferințele despre „Metodica predării și condițiile de viață ale educării” au fost ținute în cadrul unui simpozion privind arta educației, organizat de Școala liberă Waldorf din Stuttgart în aprilie 1924. Acestea au fost ultimele conferințe publice pe care Rudolf Steiner le-a ținut la Stuttgart și care au fost audiate de 1700 de persoane.

Documente pentru text: Conferințele au fost stenografiate de Karl Lehofer și Karl Schubert. Stenogramele originale luate de Lehofer nu mai există; din cele luate de Schubert au rămas doar fragmente. Textul publicat în ediția de fașă se bazează pe textul edițiilor precedente (ediția întâia, 1926,  E. A. Stockmeyer; ediția a 2-a, 1940, Marie Steiner; ediția a 4-a, lărgită, în Ediția Completă, Johann Waeger), la baza căreia stă prelucrarea stenogramelor luate de Lehofer. Datele privind conținutul și notele explicative au fost adăogate le ediția a 5-a (redactor: Walter Kugler).

  1. acest simpozion pe teme de educație: Aceste cinci conferințe au fost prezentate de Rudolf Steiner în aprilie 1924, în cadrul unui simpozion pe teme de educație al Școlii Waldorf din Stuttgart. Au fost ultimele conferințe publice ținute de Rudolf Steiner în Germania. L-au ascultat atunci 1.700 de oameni.
    Școala Liberă Waldorf din Stuttgart a fost întemeiată în 1919 de fabricantul Emil Molt, inițial pentru copiii muncitorilor, și ea a fost condusă de Rudolf Steiner până la moartea sa, în 1925.
  2. data oriental: În sanscrită: cel ce dă, cel ce dăruiește plin de abnegație.
  3. Maurice Maeterlinck, 1862-1949, autor dramatic, poet liric și eseist belgian de limbă franceză; „La grande énigme” („Marea enigmă”) a apărut în 1924.
  4. „Wilhelm Meister”: Marele roman care descrie evoluția și formarea unui om, scris de Goethe între 1775-1829 și constând din „Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister” (4 vol., 1795/96) și „Anii de călătorie ai lui Wilhelm Meister sau Cei ce renunță” (1821 și 1829); varianta cea mai timpurie, „Misiunea în teatru a lui Wilhelm Meister”, scrisă între 1775/85, a fost găsită și tipărită în 1910.
  5. frații boemieni-moravi: Frații boemieni, numiți și frații moravi, este o comunitate religioasă întemeiată în 1467 în Boemia, care se numea „Unitas fratrum” („Uniunea fraților”) și tindea spre o fraternitate veritabilă, ducea o viață simplă, retrasă, refuza serviciul militar, jurământul și ocuparea de funcții oficiale în stat; mai târziu, ei s-au unit în „Comunitatea fraților”.
  6. John Wiclif, 1324-1384, precursor al Reformei în Anglia.
    Jan Hus, 1370-1415, precursor al Reformei în Cehia.
  7. Goethe ... a urmărit formele vegetale în curs de dezvoltare, în diferitele lor metamorfoze: Vezi scrierea sa „Metamorfoza plantelor” („Die Metamorphose der Pflanzen”), 1791.
  8. Lorenz Oken, 1775-1851, naturalist și filosof german.
  9. Limba este o sepie: Nu s-a putut dovedi până azi în ce scriere a lui Oken se află această propoziție.
  10. „Datorie! tu, nume mare și sublim...”: Immanuel Kant, „Critica rațiunii practice” („Kritik der praktischen Vernunft”) (1788), Partea 1, Secțiunea principală 3.
  11. „Bucuros prietenii-mi slujesc...”: Friedrich von Schiller în xenia „Scrupule de conștiință” („Gewissensskrupel”).
  12. „Datoria e când iubești ceea ce singur îți poruncești”: Goethe: Maxime în proză (Sprüche in Prosa), Secțiunea 6: Despre morală (Ethisches).
  13. Relatarea scrisă de Rudolf Steiner despre simpozionul pe teme de educație de la Stuttgart a apărut în suplimentul la revista săptămânală „Das Goetheanum”: „Was in der Anthroposophischen Gesellschaft vorgeht. Nachrichten für deren Mitglieder” din 20 aprilie 1924. Vezi și: Rudolf Steiner, Constituirea Societății Antroposofice Generale și a Școlii Libere pentru Știință Spirituală. Reconstruirea Goetheanumului 1924-1925 („Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposofischen Gesellschaft und der Freien Hochschule für Geisteswissenschaft. Der Wiederbau des Goetheanum 1924-1925”, GA 260a, Dornach 1966.