Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

METODICA PREDĂRII ŞI CONDIŢIILE DE VIAŢĂ
ALE EDUCĂRII

GA 308


TRIMITERI


Conferinţele despre “Metodica predării şi condiţiile de viaţă ale educării” au fost ţinute în cadrul unui simpozion privind arta educaţiei, organizat de Şcoala liberă Waldorf din Stuttgart în aprilie 1924. Acestea au fost ultimele conferinţe publice pe care Rudolf Steiner le-a ţinut la Stuttgart şi care au fost audiate de 1700 de persoane.

Documente pentru text: Conferinţele au fost stenografiate de Karl Lehofer şi Karl Schubert. Stenogramele originale luate de Lehofer nu mai există; din cele luate de Schubert au rămas doar fragmente. Textul publicat în ediţia de faşă se bazează pe textul ediţiilor precedente (ediţia întâia, 1926,  E. A. Stockmeyer; ediţia a 2-a, 1940, Marie Steiner; ediţia a 4-a, lărgită, în Ediţia Completă, Johann Waeger), la baza căreia stă prelucrarea stenogramelor luate de Lehofer. Datele privind conţinutul şi notele explicative au fost adăogate le ediţia a 5-a (redactor: Walter Kugler).

  1. acest simpozion pe teme de educaţie: Aceste cinci conferinţe au fost prezentate de Rudolf Steiner în aprilie 1924, în cadrul unui simpozion pe teme de educaţie al Şcolii Waldorf din Stuttgart. Au fost ultimele conferinţe publice ţinute de Rudolf Steiner în Germania. L-au ascultat atunci 1.700 de oameni.
    Şcoala Liberă Waldorf din Stuttgart a fost întemeiată în 1919 de fabricantul Emil Molt, iniţial pentru copiii muncitorilor, şi ea a fost condusă de Rudolf Steiner până la moartea sa, în 1925.

  2. data oriental: În sanscrită: cel ce dă, cel ce dăruieşte plin de abnegaţie.

  3. Maurice Maeterlinck, 1862-1949, autor dramatic, poet liric şi eseist belgian de limbă franceză; “La grande énigme” (“Marea enigmă”) a apărut în 1924.

  4. “Wilhelm Meister”: Marele roman care descrie evoluţia şi formarea unui om, scris de Goethe între 1775-1829 şi constând din “Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister” (4 vol., 1795/96) şi “Anii de călătorie ai lui Wilhelm Meister sau Cei ce renunţă” (1821 şi 1829); varianta cea mai timpurie, “Misiunea în teatru a lui Wilhelm Meister”, scrisă între 1775/85, a fost găsită şi tipărită în 1910.

  5. fraţii boemieni-moravi: Fraţii boemieni, numiţi şi fraţii moravi, este o comunitate religioasă întemeiată în 1467 în Boemia, care se numea “Unitas fratrum” (“Uniunea fraţilor”) şi tindea spre o fraternitate veritabilă, ducea o viaţă simplă, retrasă, refuza serviciul militar, jurământul şi ocuparea de funcţii oficiale în stat; mai târziu, ei s-au unit în “Comunitatea fraţilor”.

  6. John Wiclif, 1324-1384, precursor al Reformei în Anglia.
    Jan Hus, 1370-1415, precursor al Reformei în Cehia.

  7. Goethe ... a urmărit formele vegetale în curs de dezvoltare, în diferitele lor metamorfoze: Vezi scrierea sa “Metamorfoza plantelor” (“Die Metamorphose der Pflanzen”), 1791.

  8. Lorenz Oken, 1775-1851, naturalist şi filosof german.

  9. Limba este o sepie: Nu s-a putut dovedi până azi în ce scriere a lui Oken se află această propoziţie.

  10. “Datorie! tu, nume mare şi sublim...”: Immanuel Kant, “Critica raţiunii practice” (“Kritik der praktischen Vernunft”) (1788), Partea 1, Secţiunea principală 3.

  11. “Bucuros prietenii-mi slujesc...”: Friedrich von Schiller în xenia “Scrupule de conştiinţă” (“Gewissensskrupel”).

  12. “Datoria e când iubeşti ceea ce singur îţi porunceşti”: Goethe: Maxime în proză (Sprüche in Prosa), Secţiunea 6: Despre morală (Ethisches).

  13. Relatarea scrisă de Rudolf Steiner despre simpozionul pe teme de educaţie de la Stuttgart a apărut în suplimentul la revista săptămânală “Das Goetheanum”: “Was in der Anthroposophischen Gesellschaft vorgeht. Nachrichten für deren Mitglieder” din 20 aprilie 1924. Vezi şi: Rudolf Steiner, Constituirea Societăţii Antroposofice Generale şi a Şcolii Libere pentru Ştiinţă Spirituală. Reconstruirea Goetheanumului 1924-1925 (“Die Konstitution der Allgemeinen Anthroposofischen Gesellschaft und der Freien Hochschule für Geisteswissenschaft. Der Wiederbau des Goetheanum 1924-1925”, GA 260a, Dornach 1966.