FIZIOLOGIE ŞI TERAPIE ÎN
CONCEPŢIA ŞTIINŢEI SPIRITUALE
GA 314
NOTE
Dr. Roman Boos,
1889-1925, doctor în ştiinţe sociale, scriitor şi conferenţiar,
director al Secţiei de Ştiinţe Sociale, Goetheanum.
Karl Marx,
1818-1883.
Opera principală: “Capitalul. Critică a economiei practice” – Publicată
de Fr. Engels în 1885 – 1894. Franz
Oppenheimer 1864-1944. Specialist în domeniul economiei
politice. Vroia să sfărâme monopolul marilor proprietari
creând nişte cooperative de locuire.
Rudolf Steiner,
Ştiinţă
spirituală şi medicină (“Geisteswissenschaft und Medizin”),
Douăzeci de conferinţe pentru un grup de medici şi studenţi în
medicină, Dornach, 21 martie – 9 aprilie 1920 (Primul Curs), GA 312,
vezi traducerea în limba română apărută la Editura Mirton,
Timişoara, 2003.
Prima şcoala primară şi secundară care a pus
în practică pedagogia lui Rudolf Steiner, întemeiată la
Stuttgart de Emil Molt, consilier comercial, pentru copiii personalului
de la fabrica de ţigări Waldorf – Astoria S.A.
Rudolf Steiner,
Antropologia generală
ca bază a pedagogiei (“Allgemeine Menschenkunde als
Grundlage der Pädagogik”) (I), Paisprezece conferinţe, Stuttgart,
21 august – 4 septembrie 1919, GA 293, vezi traducerea în limba
română apărută la Editura Triade, Cluj-Napoca, 1998; Învăţământ
şi educaţie (“Erziehungs- und Unterrichitsmethoden auf
anthroposophischer Grundlage”), Nouă conferinţe publice, prezentate
în diferite oraşe, 1921 şi 1921, GA 304.
Rudolf Steiner,
Punctele
centrale ale problemei sociale (“Die Kernpunkte der sozialen
Frage”, 1919, GA 23;, vezi traducerea în limba română
apărută la Editura Omniscop, Craiova, 1998.
Primul
Goetheanum, incendiat de noaptea de Anul Nou 1922-1923;
Moritz Benedikt,
1835-1920. Profesor de patologie a nervilor şi electroterapie la
Universitatea din Viena. A întemeiat împreună cu Lombroso
patologia animală. Opere principale: “Psihofizică şi morală”, 1874;
“Antropologie a criminalului”, 1875.
Dr. Carl Lauge,
1834-1900. Profesor de patologie la Copenhaga. Studiul medical:
“Mişcările sufletului, natura şi influenţa lor asupra trupului,
în principal asupra manifestărilor patologice”.
Rudolf Steiner:
Vezi Viaţa mea
(“Mein Lebensgang”), GA 28, vol. II.
Ludwig
Büchner,
1893-1899, vezi Rudolf Steiner Viaţa mea (“Mein
Lebensgang”), GA 28. Dr. Eugen Kolisko,
1893-1939: “Chimie fără ipoteze”;
Friedrich
Wilhelm Joseph Schelling, 1775-1854, editează o revistă:
“Jahrbücher des Medizin als Wissenschaft”, 1806-1808.
Cuvintele exacte ale maximei sunt: “A filosofa
asupra naturii înseamnă a o crea”, Schelling, “Prima schiţă a unei
filosofii a naturii”, 1799.
Wilhelm
Griesinger, 1814-1868.
Goethe:
“Metamorfoza plantei” (I).
Claudius
Galenus, născut în 131 la Pergam; mort în anul 200.
Rudolf Steiner:Cum dobândim
cunoştinţe despre lumile superioare? (“Wie erlangt man
Erkenntnisse höhere Welten?”), 1905/1904, GA 10, vezi traducerea
în limba română apărută la Editura Triade, Cluj-Napoca,
1997; sau Ştiinţa ocultă
(“Die Geisteswissenschaft im Umriβ”), 1910, GA 13.
Theodore Ziehen,
1863-1950: “Leitfaden des physiologischen Psychologie”, Jena 1891.
Theodore
Meynert, 1833-1892, psihiatru şi anatomist al creierului, din
Viena.
Rudolf Steiner:
Istoria lumii
în lumina antroposofiei, (“Die Weltgeschichte in
anthroposophischer Beleuchtung und als Grundlage der Erkenntnis der
Menschengeistes”), Nouă conferinţe, Dornach între 24 decembrie
1923 – 1 ianuarie 1924, GA 233, conferinţa a şaptea.
Iosef Hyrtl,
1810-1894: profesor de anatomie din Viena.
Rudolf Steiner:
Terapeutică şi ştiinţă
spirituală (“Geisteswissenschaftliche Gesichtspunkt zur
Therapie”), Nouă conferinţe pentru un grup de medici şi studenţi
în medicină, Dornach, 11-18 aprilie 1921, GA 313 (Al douilea
Curs), vezi traducerea în limba română apărută la Editura
Triade, Cluj-Napoca, 2005; Ştiinţă spirituală şi
medicină, GA 312 (vezi nota 3).
Dr. Haakenson,
1881 – 1933, medic la Oslo, membru al Societăţii Antroposofice.
Arsenic:
conform stenogramei.
Dr. Otto Palmer,
1867-1945, cofondator şi director al Institutului Clinic-Terapeutic din
Stuttgart.
Hypericum
perforatum: ce se spune aici este valabil pentru întreaga
familie şi trebuie înţeles în acest sens.
Rudolf Steiner:
Din Cronica Akasha
(“Aus der Akasha-Chronik”), 1904-1908, GA 11, vezi traducerea în
limba română apărută la Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti,
1997, capitolul “Ieşirea Lunii”.
Organizarea
Eului: conform stenogramei.
Per os:
conform stenogramei.
“Das
Goetheanum”: revistă hebdomadară pentru antroposofie.
Wilhelm Fliess,
1858 – 1928: “Cursul vieţii”, 1923. (Este vorba, desigur, de o greşeală
de stenogramă, s-a înţeles Friess în loc de Fliess.)
Dr. Friedrich
Husemann, 1887-1957, fondator şi director al aşezământului
psihiatric Wieseneck, lângă Freiburg i/Br aşezământ care-i
poartă astăzi numele.
Dr. Max Asch,
medic mort în martie 1911; vezi Rudolf Steiner: Consideraţii esoterice
asupra legăturilor karmice (“Esoterische Betrachtungen
karmischer Zusammenhänge”), IV, GA 238, vezi traducerea în
limba română (volumele I-VI) la Edtura Triade, Cluj-Napoca,
2002-2003.
Karl Ludwig
Schleich, vezi “Despre comutatorul gândurilor”, Berlin,
1916 şi Rudolf Steiner: Ştiinţă spirituală şi
medicină (vezi nota 3).
La indicarea în procente care este
incertă, editorul a înlocuit: “în diluţie înaltă”. Şi
în alte împrejurări, se pare că stenograful, care era un
participant, n-a auzit bine (cf. “Curs de pedagogie curativă”).
Dr. Ita Wegman:
1876-1943, fondatoare şi directoare a Institutului Clinic-Terapeutic
din Arlesheim, care îi poartă în prezent numele. Elemente de bază pentru
o extindere a artei vindecării (“Grundlegendes für eine
Erweiterung der Heilkunst nach geisteswissenschaftlichen
Erkenntnissen”), 1925, GA 27, scrisă împreună cu Rudolf Steiner
(I).