Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

FIZIOLOGIE ŞI TERAPIE ÎN CONCEPŢIA ŞTIINŢEI SPIRITUALE

GA 314


NOTE


  1. Dr. Roman Boos, 1889-1925, doctor în ştiinţe sociale, scriitor şi conferenţiar, director al Secţiei de Ştiinţe Sociale, Goetheanum.

  2. Karl Marx, 1818-1883. Opera principală: “Capitalul. Critică a economiei practice” – Publicată de Fr. Engels în 1885 – 1894.
    Franz Oppenheimer 1864-1944. Specialist în domeniul economiei politice. Vroia să sfărâme monopolul marilor proprietari creând nişte cooperative de locuire.

  3. Rudolf Steiner, Ştiinţă spirituală şi medicină (“Geisteswissenschaft und Medizin”), Douăzeci de conferinţe pentru un grup de medici şi studenţi în medicină, Dornach, 21 martie – 9 aprilie 1920 (Primul Curs), GA 312, vezi traducerea în limba română apărută la Editura Mirton, Timişoara, 2003.

  4. Prima şcoala primară şi secundară care a pus în practică pedagogia lui Rudolf Steiner, întemeiată la Stuttgart de Emil Molt, consilier comercial, pentru copiii personalului de la fabrica de ţigări Waldorf – Astoria S.A.

  5. Rudolf Steiner, Antropologia generală ca bază a pedagogiei (“Allgemeine Menschenkunde als Grundlage der Pädagogik”) (I), Paisprezece conferinţe, Stuttgart, 21 august – 4 septembrie 1919, GA 293, vezi traducerea în limba română apărută la Editura Triade, Cluj-Napoca, 1998; Învăţământ şi educaţie (“Erziehungs- und Unterrichitsmethoden auf anthroposophischer Grundlage”), Nouă conferinţe publice, prezentate în diferite oraşe, 1921 şi 1921, GA 304.

  6. Rudolf Steiner, Punctele centrale ale problemei sociale (“Die Kernpunkte der sozialen Frage”, 1919, GA 23;, vezi traducerea în limba română apărută la Editura Omniscop, Craiova, 1998.

  7. Primul Goetheanum, incendiat de noaptea de Anul Nou 1922-1923;

  8. Moritz Benedikt, 1835-1920. Profesor de patologie a nervilor şi electroterapie la Universitatea din Viena. A întemeiat împreună cu Lombroso patologia animală. Opere principale: “Psihofizică şi morală”, 1874; “Antropologie a criminalului”, 1875.

  9. Dr. Carl Lauge, 1834-1900. Profesor de patologie la Copenhaga. Studiul medical: “Mişcările sufletului, natura şi influenţa lor asupra trupului, în principal asupra manifestărilor patologice”.

  10. Rudolf Steiner: Vezi Viaţa mea (“Mein Lebensgang”), GA 28, vol. II.

  11. Rudolf Steiner: Despre enigmele sufletului (“Von Seelenrätseln”), 1917, GA 21.

  12. Ludwig Büchner, 1824-1899, vezi Rudolf Steiner Viaţa mea (“Mein Lebensgang”), GA 28.
    Dr. Eugen Kolisko, 1893-1939: “Chimie fără ipoteze”;

  13. Friedrich Wilhelm Joseph Schelling, 1775-1854, editează o revistă: “Jahrbücher des Medizin als Wissenschaft”, 1806-1808.

  14. Cuvintele exacte ale maximei sunt: “A filosofa asupra naturii înseamnă a o crea”, Schelling, “Prima schiţă a unei filosofii a naturii”, 1799.

  15. Wilhelm Griesinger, 1814-1868.

  16. Goethe: “Metamorfoza plantei” (I).

  17. Claudius Galenus, născut în 131 la Pergam; mort în anul 200.

  18. Rudolf Steiner: Cum dobândim cunoştinţe despre lumile superioare? (“Wie erlangt man Erkenntnisse höhere Welten?”), 1905/1904, GA 10, vezi traducerea în limba română apărută la Editura Triade, Cluj-Napoca, 1997; sau Ştiinţa ocultă (“Die Geisteswissenschaft im Umriβ”), 1910, GA 13.

  19. Theodore Ziehen, 1863-1950: “Leitfaden des physiologischen Psychologie”, Jena 1891.

  20. Theodore Meynert, 1833-1892, psihiatru şi anatomist al creierului, din Viena.

  21. Rudolf Steiner: Istoria lumii în lumina antroposofiei, (“Die Weltgeschichte in anthroposophischer Beleuchtung und als Grundlage der Erkenntnis der Menschengeistes”), Nouă conferinţe, Dornach între 24 decembrie 1923 – 1 ianuarie 1924, GA 233, conferinţa a şaptea.

  22. Iosef Hyrtl, 1810-1894: profesor de anatomie din Viena.

  23. Rudolf Steiner: Terapeutică şi ştiinţă spirituală (“Geisteswissenschaftliche Gesichtspunkt zur Therapie”), Nouă conferinţe pentru un grup de medici şi studenţi în medicină, Dornach, 11-18 aprilie 1921, GA 313 (Al douilea Curs), vezi traducerea în limba română apărută la Editura Triade, Cluj-Napoca, 2005; Ştiinţă spirituală şi medicină, GA 312 (vezi nota 3).

  24. Dr. Haakenson, 1881 – 1933, medic la Oslo, membru al Societăţii Antroposofice.

  25. Arsenic: conform stenogramei.

  26. Dr. Otto Palmer, 1867-1945, cofondator şi director al Institutului Clinic-Terapeutic din Stuttgart.

  27. Hypericum perforatum: ce se spune aici este valabil pentru întreaga familie şi trebuie înţeles în acest sens.

  28. Rudolf Steiner: Din Cronica Akasha (“Aus der Akasha-Chronik”), 1904-1908, GA 11, vezi traducerea în limba română apărută la Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997, capitolul “Ieşirea Lunii”.

  29. Organizarea Eului: conform stenogramei.

  30. Per os: conform stenogramei.

  31. “Das Goetheanum”: revistă hebdomadară pentru antroposofie.

  32. Wilhelm Fliess, 1858 – 1928: “Cursul vieţii”, 1923. (Este vorba, desigur, de o greşeală de stenogramă, s-a înţeles Friess în loc de Fliess.)

  33. Dr. Friedrich Husemann, 1887-1957, fondator şi director al aşezământului psihiatric Wieseneck, lângă Freiburg i/Br aşezământ care-i poartă astăzi numele.

  34. Dr. Max Asch, medic mort în martie 1911; vezi Rudolf Steiner: Consideraţii esoterice asupra legăturilor karmice (“Esoterische Betrachtungen karmischer Zusammenhänge”), IV, GA 238, vezi traducerea în limba română (volumele I-VI) la Edtura Triade, Cluj-Napoca, 2002-2003.

  35. Karl Ludwig Schleich, vezi “Despre comutatorul gândurilor”, Berlin, 1916 şi Rudolf Steiner: Ştiinţă spirituală şi medicină (vezi nota 3).

  36. La indicarea în procente care este incertă, editorul a înlocuit: “în diluţie înaltă”. Şi în alte împrejurări, se pare că stenograful, care era un participant, n-a auzit bine (cf. “Curs de pedagogie curativă”).

  37. Dr. Ita Wegman: 1876-1943, fondatoare şi directoare a Institutului Clinic-Terapeutic din Arlesheim, care îi poartă în prezent numele. Elemente de bază pentru o extindere a artei vindecării (“Grundlegendes für eine Erweiterung der Heilkunst nach geisteswissenschaftlichen Erkenntnissen”), 1925, GA 27, scrisă împreună cu Rudolf Steiner (I).