Rudolf Steiner

COLABORAREA DINTRE MEDICI ŞI PĂSTORII SUFLETEŞTI
CURS DE MEDICINĂ PASTORALĂ

GA 318

NOTE

La această ediţie

Textele care stau la bază: Notele după conferinţe au fost sintetizate într-un text de nişte participanţi, în majoritatea lor, necunoscuţi. Nu există stenograma.

Titlul volumului a fost extins, cu ocazia ediţiei a 3-a din 1984, de către editor, cu acordul reprezentanţilor medicilor antroposofi, aşa cum apare şi pentru volumul de faţă, pentru a indica mai clar domeniul de specialitate al conferinţelor cursului.

Informaţie bibliografică referitoare la ediţiile apărute până în 1993

Ediţia 1, Dornach, f. a.: Sub titlul: “Curs de medicină pastorală” (“Pastoralmedizinischer Kursus”), tipărit ca manuscris, editat de Secţia de Medicină de la Goetheanum.

Ediţia a 2-a, Ediţia Operelor Complete, Dornach, 1973: Prima apariţie sub formă de carte, editată de dr. med. Hans W. Zbinden, completată după notiţele luate la conferinţe.

Ediţia a 3-a, Ediţia Operelor Complete, Dornach, 1984: Sub titlul: “Colaborarea dintre medici şi păstorii sufleteşti. Curs de medicină pastorală” (“Zusammenwirken von Ärzten und Seelensorgern. Pastoral-Medizinischer Kurs”), completată cu 8 reproduceri colorate după desenele făcute la tablă, revăzute de dr. med. Werner Belart.

Ediţia a 4-a, Ediţia Operelor Complete, Dornach, 1993: Extinsă cu “Alocuţiune adresată medicilor”; fără cele 8 reproduceri colorate după desenele făcut la tablă (acestea au apărut, împreună cu alte 6 reproduceri, în volumul XXIII al seriei “Rudolf Steiner, desene la tablă realizate cu ocazia conferinţelor” – “Rudolf Steiner, Wandtafelzeichnungen zum Vortragswerk”), revăzute de dr. med. Werner Belart şi de Paul G. Bellmann.

Despre desenele la tablă: Desenele originale realizate la tablă şi înscrisurile lui Rudolf Steiner care ţin de aceste conferinţe s-au păstrat datorită faptului că la acea vreme pe tablă se lipeau coli de hârtie neagră. Ele apar, drept completări la conferinţe, reproduse la dimensiuni micşorate, în volumul XXIII din seria Rudolf Steiner, desene la tablă realizate cu ocazia conferinţelor (“Rudolf Steiner, Wandtafelzeichnungen zum Vortragswerk”). Desenele inserate în text în ediţiile anterioare au fost păstrate şi în această ediţie. La pasajele respective din text se atrage întotdeauna atenţia, prin observaţii marginale, asupra planşelor originale corespunzătoare.

La această ediţie

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul Ediţiei Operelor Complete (GA) vor fi indicate la note cu numărul bibliografic corespunzător. Vezi, de asemenea, privirea de ansamblu de la sfârşitul volumului.

1. Cesare Lombroso, 1836-1909, antropolog italian. A scris “Geniu şi nebunie” (“Genio e folla”) în 1864 şi “Criminalul din punct de vedere antropologic, medical şi juridic”, în 1887.


2. în cartea mea Ştiinţa ocultă în rezumat (“Geheimwissenschaft im Umriß”) (1910), GA 13.


3. Pythii: prezicătoare ale oracolului din Delphi.
   Sfânta Tereza – Tereza de Iisus de Avila, 1515-1582, carmelită canonizată; din 1535 se găseşte la Mănăstirea Carmelitelor din Avila, iar din 1567 ea începe reformarea ordinului, într-o strânsă legătură cu Ioan al Crucii.


4. Mechthild de Magdeburg, născută circa în 1210, moartă între 1282 şi 1294; beghină la Magdeburg, apoi cisterciană la Mănăstirea Helfra, lângă Eisleben; principala sa operă: “Torentul Luminii divine” (“Das fließende Licht der Gottheit”).


5. kali yuga: “Epoca întunecată”, se întinde din 3101 î.Chr. până în 1899 d.Chr.


6. Ferdinand Raimund, 1790-1836: “Regele Alpilor şi duşmanul oamenilor” (“Der Alpenkönig und der Menschenfeind”), 1828.


7. Wilhelm Preyer, 1811-1897, profesor de psihologie din 1869 la Jena, apoi din 1888 la Berlin. Vezi expunerile sale “Ipotezele despre originea vieţii” (“Die Hypothesen über den Ursprung des Lebens”) (după conferinţele din 1872-1878) în “Fapte şi probleme de ştiinţe ale naturii” (“Naturwissenschaftliche Tatsachen und Problemen”), Berlin, 1880, p. 33 şi urm.


8. Johannes Müller, 1801-1858, fiziolog din Berlin.


9. Paracelsus exprimă aceasta (1493-1542). In mai multe pasaje ale operei sale se găsesc exprimări corespunzătoare, de exemplu, în “Cartea Paragranum” (“Das Buch Paragranum”), cap. “Al treilea fundament al medicinei, care este alchimia” (“Der dritte Grund der Medizin, welcher ist Alchimia”)


10. cel mai bolnav om al epocii … turcul: aluzie la o expresie: “Omul bolnav de la Bosfor”.


11. Hans Driesch, 1867-1941, naturalist şi filosof. Opera principală: “Filosofie a organicului” (“Philosophie des Organischen”), 2 vol., 1909, ediţia a 4-a 1930.


12. prin cartea pe care a elaborat-o doamna dr. Wegman împreună cu mine: Dr. Rudolf Steiner / Dr. Ita Wegman: Elemente de bază pentru o extindere a artei vindecării conform cunoaşterii ştiinţei spirituale (“Grundlegendes für eine Erweiterung der Heilkunst nach geisteswissenschaftlichen Erkenntnissen” (1925), GA 27, tradusă în limba română la Editura Aldomar, Bucureşti, 1996.


13. îşi amintesc de cursul nostru de limbă: Rudolf Steiner / Marie Steiner-von Sivers: Arta modelării vorbirii şi arta dramatică (“Sprachgestaltung und Dramatische Kunst”), 19 conferinţe, Dornach, 5-23 septembrie 1924, GA 282.


14. Referitor la Alocuţiunea adresată medicilor din 18 septembrie 1924: În alocuţiunea lui Rudolf Steiner adresată medicilor Secţiei de Medicină, tipărită pentru prima oară aici, se relatează despre fundamentarea unui mod de lucru în vederea unei înnoiri a Misteriilor medicale pentru epoca actuală. A fost precedată de o căutare intensă şi întrebări în cercul tinerilor medici din preajma lui Rudolf Steiner şi a Itei Wegman (compară GA 316), pe baza cărora Rudolf Steiner a putut oferi un ajutor prin indicarea drumului pentru formarea nucleului în cadrul Secţiei de Medicină. Ita Wegman relatează despre aceasta şi în alocuţiunea ei ţinută cu ocazia întrunirii medicilor din toamna lui 1936, despre care s-au păstrat nişte note înregistrate (compară J. Emanuel Zeylmans von Emmichoven, “Cine era Ita Wegman?” – “Wer war Ita Wegman?” –, volumul 2, p. 215 şi urm., Heidelberg 1992).