“De ce vă oţărâţi? - Ei bine,
aflaţi că tocmai
Unde conceptele se-ntâmplă să lipsească
Se-nfiinţează, la dorinţă, un cuvânt.”
(traducerea lui Lucian Blaga, EPLA, bpt, vol. I-II,
Bucureşti, 1968)
Hegel:
Introducere la Fenomenologia
spiritului (1806).
Rudolf Steiner: Despre
enigmele sufletului (Von Seelenrätseln), 1917, GA 21.
Kaspar
Appenzeller: Referitor la oglinda de antimoniu: dacă ceea ce
este expus aici ar fi luat în sensul exact al chimiei, nu este
just să spunem că nu se poate obţine o depunere de oglindă pe bază de
oxid de antimoniu. Iată despre ce este vorba din punct de vedere
chimic. Adăugând antimoniului metalic sau minereului de
antimoniu, antimonitul, de exemplu, un acid tare, cum este acidul
clorhidric, obţinem hidratul de antimoniu, care arde în prezenţa
oxigenului şi degajă un fum alb. Acesta este compus din trioxid de
antimoniu, care se poate depune pe nişte pereţi reci sub formă de
“flori de antimoniu”. Este o depunere alb-pală, care prezintă reflexe
cristaline, fără a realiza, totuşi o oglindă. - Oglinda de antimoniu se
formează în absenţa oxigenului. Aşa cum am spus, ea nu rezultă
din fumul alb de oxid de antimoniu, ci din antimoniul metalic, neoxidat
şi sub formă de fum alb. Pentru a realiza o oglindă pe baza de oxid de
antimoniu ar trebui să scoatem oxigenul, adică să reducem oxidul.
În textul respectiv nu se menţionează acest proces. Ei bine,
putem capta fumul alb de antimoniu, încă neoxidat, apropiind
cât mai mult posibil o retortă răcită din sticlă de flacăra
amestecată cu fum alb. Pe retortă se formează imediat o oglindă cu
strălucire metalică şi constituită din antimoniu pur. (A se vedea
experienţa lui Marsh pentru a decela arsenicul.) Antimoniul se separă
în mod impecabil din fum, aderă de retortă şi devine oglindă.
Obţinem astfel un fum alb, pornind de la “ceea ce se poate aplica pe
perete şi care ia aspectul unei oglinzi”.
Se pare că acesta este un proces pe care Rudolf Steiner îl
menţionează aici. Aşa cum corpul uman constituie un mediu tulbure, care
permite astfel naşterea gândirii lucide, tot aşa, fumul alb este
condiţia necesară pentru formarea unei oglinzi cu strălucire metalică.
Şi, tot astfel cum gândirea ia naştere din biruirea forţelor
fizice, mai ales a gravitaţiei, tot aşa oglinda rezultă din respingerea
opacităţii. Oglinda se formează dacă reuşim să împiedicăm
formarea fumului. Este vorba despre un fel de voinţă de exprimare
chimică, de fapt, care creează oglinda pornind de la minereu. Vedem
aici apărând antimoniul, la un nivel vecin cu vegetalul. Astăzi,
oglinda de antimoniu este preparată cel mai adesea prin distilare
în vid. Înainte se practica o metodă de separare pe bază de
hidrură de antimoniu. În ambele sensuri, este vorba de a elimina
oxigenul, de unde absenţa fumului. Dacă s-ar forma fumul, nu am putea
controla acest fenomen.
Kaspar Appelzeller
Alte observaţii ale lui Rudolf Steiner despre antimoniu se găsesc
în următoarele volume de opere complete (GA):
GA 27 - Rudolf Steiner, Ita Wegman: Elemente de bază pentru
o extindere a artei vindecării conform cunoaşterii ştiinţei spirituale
(Grundlegendes für eine
Erweiterung der Heilkunst nach geisteswissenschaftlichen Erkenntnissen),
1925, tradusă în limba română la Editura Aldomar,
Bucureşti, 1996;
GA 232 - Rudolf Steiner: Centre iniţiatice
(Mysteriengestaltungen),
Paisprezece conferinţe, Dornach, 23 noiembrie - 23 decembrie 1923;
GA 312 - Rudolf Steiner: Ştiinţă spirituală şi
Medicină (Geisteswissenschaft
und Medizin), Douăzeci de conferinţe pentru un grup de medici şi
studenţi în medicină, 21 martie - 9 aprilie 1920 (Primul Curs),
vezi traducerea în limba română la Editura Mirton,
Timişoara, 2003;
GA 314 - Rudolf Steiner: Fiziologie şi terapie
în concepţia ştiinţei spirituale (Phisiologisch-therapeutisches auf
Grundlage des Geisteswissenschaft), Treisprezece conferinţe,
dintre care una publică, prezentate la Dornach, în 1920, 1923,
1924, la Stuttgart în 1922, Convorbiri cu medicii în 1924,
vezi traducerea în limba română la Editura Triade,
Cluj-Napoca, 2005;
GA 316 - Rudolf Steiner: Arta de a vindeca
aprofundată prin meditaţie (Meditative
Betrachtungen und Anleitungen zur Vertiefung der Heilkunst),
vezi traducerea în limba română la Editura Triade,
Cluj-Napoca, 2005.
Rudolf Steiner: Cunoaşterea iniţiatică
(Initiations-Erkenntnis),
Treisprezece conferinţe, Penmaenmawr, 19-31 august 1923, GA 227, vezi
traducerea în limba română la Editura Arhetip, Bucureşti,
1995
Institutul
Clinic şi Terapeutic din Arlesheim a fost întemeiat după
Paştile din 1920 şi a fost condus de Doamna Dr. Ita Wegman (1876 -
1943), al cărei nume îl poartă în prezent.
Weleda S.A.:
În Elveţia la Arlesheim, în Franţa la Huningue, în
Germania la Schwäbisch Gmünd.
Rudolf Steiner: Viaţă spirituală
actuală şi educaţie (Gegenwärtiges
Geistresleben und Erziehung), Paisprezece conferinţe,
Ilkley/Anglia, 5-17 august 1923, GA 307.
L. Kolisko:
Milzfunktion und
Plättchenfrage (Funcţia
splinei şi problema plăcuţelor), Stuttgart 1922; Physiologischer
und physikalischer Nachweis der Wirksamkeit kleinster Entitäten (Dovada fiziologică şi fizică a acţiunii
entităţilor foarte mici).
Dr. F. W.
Zeylmans von Emmichoven: 1893-1961; medic în Olanda, unde
a condus propria sa clinică.
Rudolf Steiner: Ştiinţă spirituală şi
Medicină (Geisteswissenschaft
und Medizin), Douăzeci de conferinţe pentru un grup de medici şi
studenţi în medicină, 21 martie - 9 aprilie 1920 (Primul Curs),
GA 312, vezi traducerea în limba română la Editura Mirton,
Timişoara, 2003.
Rudolf Steiner: Valoarea pedagogică a
cunoaşterii omului şi valoarea culturală a pedagogiei (Der pädagogische Wert der
Menchenerkenntnis und der Kulturwert der Pädagogik), Zece
conferinţe publice, Arnheim/Olanda, 17-24 iulie 1924, GA 310.
Şcoala Waldorf:
întemeiată la Stuttgart de Emil Molt şi condusă de Rudolf
Steiner, a fost prima şcoală de acest fel. În zilele noastre
există peste 450 de astfel de şcoli în lume.
Rudolf Steiner: Crăciun 1923 - crearea
Universităţii Libere de Ştiinţă Spirituală aflată sub conducerea
Societăţii Antroposofice Generale. Vezi: Congresul de Crăciun
pentru întemeierea Societăţii Antroposofice Generale în
1923/24 (Die Weihnachtstagung
zur Begründung der Allgemeinen Anthroposophischen Gesellschaft
1923/24), GA 260.
Rudolf Steiner, Ita Wegman: Elemente de bază pentru
o extindere a artei vindecării conform cunoaşterii ştiinţei spirituale
(Grundlegendes für eine
Erweiterung der Heilkunst nach geisteswissenschaftlichen Erkenntnissen),
1925, GA 27, tradusă în limba română la Editura Aldomar,
Bucureşti, 1996.
