Biblioteca antroposofică

Cele trei forme ale ştiinţei. Observarea naturii. Experimentul şi pătrunderea matematică a naturii. Esenţa experimentului. Certitudinea cunoaşterii matematice. Psihologia odinioară şi acum. Legea creşterii la băieţi şi la fete. Cunoaşterea obişnuită a naturii. Filosofia lui David Hume. Cunoaşterea matematică – activitate construită lăuntric. Cunoaşterea spiritului – activitate interioară care îmbrăţişează realitatea.

Împărţirea omului în sistem neuro-senzorial, sistem afectiv-ritmic şi sistem al metabolismului şi voinţei, pe baza descrierii făcute în cartea mea Despre enigmele sufletului. Natura lăuntrică a văzului, a mişcării braţului şi a mersului, în raport cu cele trei dimensiuni spaţiale.

Posibilitatea de a explica natura din ea însăşi şi lumea suprasensibilă. Cunoaşterea obişnuită a naturii şi cunoaşterea ei prin matematică. Aplicabilitatea cunoaşterii matematice la lumea minerală, moartă; obţinerea unui mod de a privi vegetalul prin cunoaştere imaginativă. Cele două feluri de clarvedere. Teoria despre caracterul subiectiv al percepţiei senzoriale. Dualitatea ochiului ca aparat fizic şi ca organ străbătut de curentul vieţii. Aplicarea acestui mod de a privi la omul întreg. Dorul după o extindere şi aprofundare a activităţii noastre de cunoaştere.

Activitatea de reprezentare imaginativă drept cunoaşterea a lumii vii în ansamblul ei. Gustav Theodor Fechner. Elaborarea metodei imaginative. Despre intelect. Organizarea nervoasă ca organ de simţ sintetizator. Reprezentările-amintiri şi activitatea de reprezentare imaginativă. Iubirea ca ajutor pentru fortificarea puterii de a uita. Autoeducaţia ca mijloc de a ridica pe o treaptă superioară forţa cunoaşterii. Caracterul de imagine al reprezentării. Revărsarea realităţii în reprezentare prin inspiraţie. Sistemul respiraţiei yoga.

Teoria modernă despre fiziologia organelor de simţ şi teoria despre cele 12 simţuri. Meynert – cercetător al creierului. Controversa din cadrul asociaţiei Giordano Bruno în legătură cu esenţa activităţii de reprezentare. Psihologia lui Theodor Ziehen. Geometria analitică şi geometria sintetică. Moritz Benedikt şi matematica. Cunoaşterea imaginativă a sistemului ritmic. Sistemul disciplinei yoga. Esenţa simbolului. Originea psihologică a actului cultic. Intelectul modern. Actul cultic al epocilor trecute şi experimentul ştiinţific.

Reprezentarea-amintire şi transformarea ei în imaginaţie şi inspiraţie. Intelectul în ştiinţele moderne ale naturii şi la Goethe. Aspectele fenomenale şi fenomenul originar. Activitatea intensificată a uitării ca vieţuire a libertăţii interioare. De la esenţa amintiriii la cunoaşterea fiinţei interne a omului: ficat, rinichi. Sfânta Theresa, Mechthild von Magdeburg. Formarea sistemului nervos. Conferinţele pe tema “Antroposofie” prezentate în anul 1909 şi cartea Antroposofie. Un fragment. Corespondenţa dintre un organ superior şi un organ inferior al omului. Psihologie spirituală şi terapie spirituală.

Esenţa intuiţiei. Formarea tumorilor şi vindecarea acestora. Intuiţia – inversare a percepţiei senzoriale. Opoziţia dintre percepţia senzorială nedefinită şi credinţa oarbă. Viaţa dinainte de naştere şi viaţa de după moarte, vieţile pământeşti repetate. Adormirea şi trezirea. Despre metodica istoriografiei. Dante, Luther, Constantin cel Mare, Iulian Apostatul. Despre vieţuirea forţelor care nu ajung să se manifeste în istorie. Verificarea faptelor suprasensibile. Experimentul şi consecinţele sale pentru trăirea uman-ştiinţifică în epoca modernă. Cunoaşterea spiritual-ştiinţifică drept mijloc de fecundare a celorlalte ştiinţe.

Imaginea antroposofiei drept lumina ce intră într-o încăpere. Caracterul ştiinţific al antroposofiei şi problema socială. Şcoala Waldorf şi alte instituţii provenite din antroposofie. Necesitatea unităţii întregii cunoaşteri. Examinarea datelor furnizate de cunoaşterea antroposofică. Problema adversarilor. Încrederea în tineretul studios. Un îndemn adresat tinerilor: “Deschideţi obloanele!”

În cadrul seminarului de istorie: Dante