Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

OBSERVAREA NATURII.
MATEMATICA.
EXPERIMENTUL ŞTIINŢIFIC ŞI REZULTATELE CUNOAŞTERII
DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ANTROPOSOFIEI

GA 324


Opt conferinţe, prezentate la Suttgart între 16-23 martie 1921


Traducere după:
Rudolf Steiner
Naturbeobachtung. Mathematik. Wissenschaftliches Experiment,
Beobachtung und Erkenntnisergebnisse vom Gesichtspunkt der Anthroposophie
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1972
GA 324


Traducător: Diana Sălăjanu
Lector: Adriana Onofrei



©2001 Editura TRIADE Cluj-Napoca
ISBN 973-9196-56-X


EDITURA TRIADE
Str. Cetăţii Nr. 9
400166 Cluj Napoca

Tel/Fax: 021.240.13.17
Mobil: 0740.216.020;  0745.086.007
edituratriade@yahoo.com
coperta cartii



Despre publicarea conferinţelor lui Rudolf Steiner

Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte în trei mari secţiuni: lucrări scrise – conferinţe – opere de artă (vezi privirea generală de la sfârşitul volumului).

Între anii 1900 şi 1924, Rudolf Steiner a ţinut numeroase conferinţe şi cursuri, atât publice cât şi pentru membrii Societăţii Teosofice, mai târziu, ai Societăţii Antroposofice. Iniţial, el nu voia ca aceste conferinţe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute “drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferinţe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete şi cu greşeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s a simţit răspunzător să pună în ordine aceste notiţe. I a încredinţat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor şi corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuşi textele decât într un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se ţină seama de rezerva sa faţă de toate conferinţele tipărite în acest fel: “Trebuie totuşi să se ţină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greşeli”.

În lucrarea sa autobiografică Cursul vieţii mele (cap. 35) el face referiri la raportul dintre conferinţele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, şi scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârşitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, şi pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanţi, familiarizaţi cu bazele ştiinţei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediţie. Informaţii mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de faţă se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului “Note”.




CUPRINS


CONFERINŢA IStuttgart, 16 martie 1921

Cele trei forme ale ştiinţei. Observarea naturii. Experimentul şi pătrunderea matematică a naturii. Esenţa experimentului. Certitudinea cunoaşterii matematice. Psihologia odinioară şi acum. Legea creşterii la băieţi şi la fete. Cunoaşterea obişnuită a naturii. Filosofia lui David Hume. Cunoaşterea matematică – activitate construită lăuntric. Cunoaşterea spiritului – activitate interioară care îmbrăţişează realitatea.

CONFERINŢA a II-aStuttgart, 17 martie 1921

Împărţirea omului în sistem neuro-senzorial, sistem afectiv-ritmic şi sistem al metabolismului şi voinţei, pe baza descrierii făcute în cartea mea Despre enigmele sufletului. Natura lăuntrică a văzului, a mişcării braţului şi a mersului, în raport cu cele trei dimensiuni spaţiale.

CONFERINŢA a III-aStuttgart, 18 martie 1921

Posibilitatea de a explica natura din ea însăşi şi lumea suprasensibilă. Cunoaşterea obişnuită a naturii şi cunoaşterea ei prin matematică. Aplicabilitatea cunoaşterii matematice la lumea minerală, moartă; obţinerea unui mod de a privi vegetalul prin cunoaştere imaginativă. Cele două feluri de clarvedere. Teoria despre caracterul subiectiv al percepţiei senzoriale. Dualitatea ochiului ca aparat fizic şi ca organ străbătut de curentul vieţii. Aplicarea acestui mod de a privi la omul întreg. Dorul după o extindere şi aprofundare a activităţii noastre de cunoaştere.

CONFERINŢA a IV-aStuttgart, 19 martie 1921

Activitatea de reprezentare imaginativă drept cunoaşterea a lumii vii în ansamblul ei. Gustav Theodor Fechner. Elaborarea metodei imaginative. Despre intelect. Organizarea nervoasă ca organ de simţ sintetizator. Reprezentările-amintiri şi activitatea de reprezentare imaginativă. Iubirea ca ajutor pentru fortificarea puterii de a uita. Autoeducaţia ca mijloc de a ridica pe o treaptă superioară forţa cunoaşterii. Caracterul de imagine al reprezentării. Revărsarea realităţii în reprezentare prin inspiraţie. Sistemul respiraţiei yoga.

CONFERINŢA a V-aStuttgart, 21 martie 1921

Teoria modernă despre fiziologia organelor de simţ şi teoria despre cele 12 simţuri. Meynert – cercetător al creierului. Controversa din cadrul asociaţiei Giordano Bruno în legătură cu esenţa activităţii de reprezentare. Psihologia lui Theodor Ziehen. Geometria analitică şi geometria sintetică. Moritz Benedikt şi matematica. Cunoaşterea imaginativă a sistemului ritmic. Sistemul disciplinei yoga. Esenţa simbolului. Originea psihologică a actului cultic. Intelectul modern. Actul cultic al epocilor trecute şi experimentul ştiinţific.

CONFERINŢA a VI-aStuttgart, 22 martie 1921

Reprezentarea-amintire şi transformarea ei în imaginaţie şi inspiraţie. Intelectul în ştiinţele moderne ale naturii şi la Goethe. Aspectele fenomenale şi fenomenul originar. Activitatea intensificată a uitării ca vieţuire a libertăţii interioare. De la esenţa amintiriii la cunoaşterea fiinţei interne a omului: ficat, rinichi. Sfânta Theresa, Mechthild von Magdeburg. Formarea sistemului nervos. Conferinţele pe tema “Antroposofie” prezentate în anul 1909 şi cartea Antroposofie. Un fragment. Corespondenţa dintre un organ superior şi un organ inferior al omului. Psihologie spirituală şi terapie spirituală.

CONFERINŢA a VII-aStuttgart, 23 martie 1921

Esenţa intuiţiei. Formarea tumorilor şi vindecarea acestora. Intuiţia – inversare a percepţiei senzoriale. Opoziţia dintre percepţia senzorială nedefinită şi credinţa oarbă. Viaţa dinainte de naştere şi viaţa de după moarte, vieţile pământeşti repetate. Adormirea şi trezirea. Despre metodica istoriografiei. Dante, Luther, Constantin cel Mare, Iulian Apostatul. Despre vieţuirea forţelor care nu ajung să se manifeste în istorie. Verificarea faptelor suprasensibile. Experimentul şi consecinţele sale pentru trăirea uman-ştiinţifică în epoca modernă. Cunoaşterea spiritual-ştiinţifică drept mijloc de fecundare a celorlalte ştiinţe.

CONFERINŢA a VIII-aStuttgart, 23 martie 1921

Imaginea antroposofiei drept lumina ce intră într-o încăpere. Caracterul ştiinţific al antroposofiei şi problema socială. Şcoala Waldorf şi alte instituţii provenite din antroposofie. Necesitatea unităţii întregii cunoaşteri. Examinarea datelor furnizate de cunoaşterea antroposofică. Problema adversarilor. Încrederea în tineretul studios. Un îndemn adresat tinerilor: “Deschideţi obloanele!”

ANEXĂ.  DISCUŢII ÎN PLEN23 martie 1921

În cadrul seminarului de istorie: Dante

NOTE
EDIŢIA OPERELOR COMPLETE ALE LUI RUDOLF STEINER