Rudolf Steiner

OBSERVAREA NATURII.
MATEMATICA.
EXPERIMENTUL ȘTIINȚIFIC ȘI REZULTATELE CUNOAȘTERII
DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ANTROPOSOFIEI

GA 324

Traducere după:
Rudolf Steiner
Naturbeobachtung. Mathematik. Wissenschaftliches Experiment,
Beobachtung und Erkenntnisergebnisse vom Gesichtspunkt der Anthroposophie
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elveţia 1972
GA 318

Traducător: Diana Sălăjanu
Lector: Adriana Onofrei

©2001 Editura TRIADE Cluj-Napoca

ISBN 973-9196-56-X

EDITURA TRIADE
Str. Cetății Nr. 9, 400166 Cluj Napoca

Despre publicarea conferințelor lui Rudolf Steiner

Ansamblul operelor lui Rudolf Steiner (1861 – 1925) se împarte în trei mari secțiuni: lucrări scrise – conferințe – opere de artă (vezi privirea generală de la sfârșitul volumului).

Între anii 1900 și 1924, Rudolf Steiner a ținut numeroase conferințe și cursuri, atât publice cât și pentru membrii Societății Teosofice, mai târziu, ai Societății Antroposofice. Inițial, el nu voia ca aceste conferințe, prezentate întotdeauna liber, să fie fixate în scris, ele fiind concepute „drept comunicări orale, nedestinate tipăririi”. Dar când textele acestor conferințe au început să fie răspândite sub diverse forme incomplete și cu greșeli, fiind redactate de unii dintre auditorii săi, el s a simțit răspunzător să pună în ordine aceste notițe. I a încredințat această sarcină Mariei Steiner von Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, revizuirea textelor și corectarea lor în vederea editării. Deoarece, din lipsă de timp, Rudolf Steiner nu a putut să corecteze el însuși textele decât într un număr foarte mic de cazuri, trebuie să se țină seama de rezerva sa față de toate conferințele tipărite în acest fel: „Trebuie totuși să se țină seama de faptul că în stenogramele nerevizuite de mine există greșeli”.

În lucrarea sa autobiografică Cursul vieții mele (cap. 35) el face referiri la raportul dintre conferințele pentru membri, care la început nu au fost accesibile decât sub formă de manuscrise tipărite având un caracter particular, și scrierile sale cu caracter public. Pasajul respectiv este redat la sfârșitul acestui volum. Ceea ce este spus acolo este valabil, și pentru cursurile referitoare le diferite domenii particulare, cursuri care se adresau unui număr mic de participanți, familiarizați cu bazele științei spirituale.

După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform îndrumărilor date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din această ediție. Informații mai precise referitoare la documentele care stau la baza textului de față se găsesc, atât cât este necesar, la începutul capitolului „Note”.

CUPRINS

CONFERINȚA I — Stuttgart, 16 martie 1921

Cele trei forme ale științei. Observarea naturii. Experimentul și pătrunderea matematică a naturii. Esența experimentului. Certitudinea cunoașterii matematice. Psihologia odinioară și acum. Legea creșterii la băieți și la fete. Cunoașterea obișnuită a naturii. Filosofia lui David Hume. Cunoașterea matematică – activitate construită lăuntric. Cunoașterea spiritului – activitate interioară care îmbrățișează realitatea.

CONFERINȚA a II-a — Stuttgart, 17 martie 1921

Împărțirea omului în sistem neuro-senzorial, sistem afectiv-ritmic și sistem al metabolismului și voinței, pe baza descrierii făcute în cartea mea Despre enigmele sufletului. Natura lăuntrică a văzului, a mișcării brațului și a mersului, în raport cu cele trei dimensiuni spațiale.

CONFERINȚA a III-a — Stuttgart, 18 martie 1921

Posibilitatea de a explica natura din ea însăși și lumea suprasensibilă. Cunoașterea obișnuită a naturii și cunoașterea ei prin matematică. Aplicabilitatea cunoașterii matematice la lumea minerală, moartă; obținerea unui mod de a privi vegetalul prin cunoaștere imaginativă. Cele două feluri de clarvedere. Teoria despre caracterul subiectiv al percepției senzoriale. Dualitatea ochiului ca aparat fizic și ca organ străbătut de curentul vieții. Aplicarea acestui mod de a privi la omul întreg. Dorul după o extindere și aprofundare a activității noastre de cunoaștere.

CONFERINȚA a IV-a — Stuttgart, 19 martie 1921

Activitatea de reprezentare imaginativă drept cunoașterea a lumii vii în ansamblul ei. Gustav Theodor Fechner. Elaborarea metodei imaginative. Despre intelect. Organizarea nervoasă ca organ de simț sintetizator. Reprezentările-amintiri și activitatea de reprezentare imaginativă. Iubirea ca ajutor pentru fortificarea puterii de a uita. Autoeducația ca mijloc de a ridica pe o treaptă superioară forța cunoașterii. Caracterul de imagine al reprezentării. Revărsarea realității în reprezentare prin inspirație. Sistemul respirației yoga.

CONFERINȚA a V-a — Stuttgart, 21 martie 1921

Teoria modernă despre fiziologia organelor de simț și teoria despre cele 12 simțuri. Meynert – cercetător al creierului. Controversa din cadrul asociației Giordano Bruno în legătură cu esența activității de reprezentare. Psihologia lui Theodor Ziehen. Geometria analitică și geometria sintetică. Moritz Benedikt și matematica. Cunoașterea imaginativă a sistemului ritmic. Sistemul disciplinei yoga. Esența simbolului. Originea psihologică a actului cultic. Intelectul modern. Actul cultic al epocilor trecute și experimentul științific.

CONFERINȚA a VI-a — Stuttgart, 22 martie 1921

Reprezentarea-amintire și transformarea ei în imaginație și inspirație. Intelectul în științele moderne ale naturii și la Goethe. Aspectele fenomenale și fenomenul originar. Activitatea intensificată a uitării ca viețuire a libertății interioare. De la esența amintiriii la cunoașterea ființei interne a omului: ficat, rinichi. Sfânta Theresa, Mechthild von Magdeburg. Formarea sistemului nervos. Conferințele pe tema „Antroposofie” prezentate în anul 1909 și cartea Antroposofie. Un fragment. Corespondența dintre un organ superior și un organ inferior al omului. Psihologie spirituală și terapie spirituală.

CONFERINȚA a VII-a — Stuttgart, 23 martie 1921

Esența intuiției. Formarea tumorilor și vindecarea acestora. Intuiția – inversare a percepției senzoriale. Opoziția dintre percepția senzorială nedefinită și credința oarbă. Viața dinainte de naștere și viața de după moarte, viețile pământești repetate. Adormirea și trezirea. Despre metodica istoriografiei. Dante, Luther, Constantin cel Mare, Iulian Apostatul. Despre viețuirea forțelor care nu ajung să se manifeste în istorie. Verificarea faptelor suprasensibile. Experimentul și consecințele sale pentru trăirea uman-științifică în epoca modernă. Cunoașterea spiritual-științifică drept mijloc de fecundare a celorlalte științe.

CONFERINȚA a VIII-a — Stuttgart, 23 martie 1921

Imaginea antroposofiei drept lumina ce intră într-o încăpere. Caracterul științific al antroposofiei și problema socială. Școala Waldorf și alte instituții provenite din antroposofie. Necesitatea unității întregii cunoașteri. Examinarea datelor furnizate de cunoașterea antroposofică. Problema adversarilor. Încrederea în tineretul studios. Un îndemn adresat tinerilor: „Deschideți obloanele!”

ANEXĂ. DISCUȚII ÎN PLEN — Stuttgart, 23 martie 1921

În cadrul seminarului de istorie: Dante

NOTE

EDIȚIA OPERELOR COMPLETE ALE LUI RUDOLF STEINER

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea