Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner

CONVORBIRI DESPRE NATURA ALBINELOR

GA 351

NOTE

  1. Această conferinţă urmează unei expuneri făcute de Dl.Müller, apicultor.

  2. Auguste-Henri Forel (1848-1931) psihiatru şi naturalist elveţian. Autor, între altele, a lucrărilor: «Facultăţile psihice ale furnicilor» (Die psychischen Fahigkeiten der Ameisen), 1901 şi «Viaţa senzorială a insectelor» (Das Sinnesleben der Insekten), 1910.

  3. Alfred Kuhn (1885-1968), zoolog german, autor al lucrării «Manual de zoologie generală» (Grundriss der allgemeinen Zoologie), 1922, care a devenit clasic.

  4. Dionaea muscipula, plantă carnivoră aparţinând speciei Rossalis (Droseracee) (Roua cerului) şi crescând în smârcurile temperate din America de Nord.

  5. Se referă la Von Leben des Menschen und der Erde (Din viața omului și a Pământului), GA 349, conferinţa din 14 aprilie 1923.

  6. Gustav von Bunge (1849-1920), fiziolog german de origine rusă, profesor la Bâle cu începere din 1885. A fost reprezentantul neovitalismului. Lucrări principale: «Manual de chimie fiziologică şi patologică» (Lehrbuch der physiologischen und pathologischen Chemie), 1887 şi «Manual de fiziologie umană» (Lehrbuch der Physiologie des Menschen), 1901, două volume.

  7. Heinrich Heine (1797-1856). Până în prezent nu a fost găsită referinţa exactă a acestei fraze a lui, „dacă eşti sărac, aceasta rezultă din faptul că nu eşti bogat”.

  8. Calul calculator al D-lui Osten: A cerceta pentru acest subiect studiul lui Oscar Pfungst, «Calul Domnului von Osten – Hans, calul inteligent. – Contribuţie la psihologia animală şi umană experimentală » (Das Pferd des Hern von Osten – der Kluge Hans. Ein Betrag zur experimentellen Tier und Menschen-Psychologie), Leipzig, 1907.

  9. Ph.T.Baldensberger: Apicultor foarte cunoscut, în «Buletin al apiculturii din Alpii maritimi».

  10. În legătură cu acest remediu vezi Joseph Werr: «Creştere animală şi medicină animală în cadrul agriculturii biodinamice» (Tierzucht und Tiermedizin in Rahmen biologisch-dynamischer Landwirtschaft), Stutgart, 1953.

  11. Conferinţa anunţată n-a putut fi ţinută decât luni, 10 decembrie 1923.

  12. Foarte probabil că este vorba aici despre Hugo Hitschmann (1838-1904), exploatator agricol şi fondator, în Austria, al presei agricole şi forestiere moderne.

  13. Viespea stejarului Cynips quercusfolii (Cynipida).

  14. A se vedea în legătură cu acest subiect următoarea descriere, extrasă din «Viaţa animalelor, ilustrată, de Brehm, adaptată pentru marele public şi pentru şcoli, de Driedrich Schoedler», vol.3, Leipzig, 1875, pag.511, la care Dr.Steiner se referă (volumul respectiv se află în biblioteca sa):
    „Se ştie că cei din vechime utilizau deja o viespe Cynips, Cynips Psenes a lui Linne (denumită astăzi Blasophaga psenes), pentru a obţine smochine mai zemoase şi mai gustoase; încă în zilele noastre în Grecia se urmăreşte cu multă atenţie să se provoace, prin intermediul acestei insecte, altoirea smochinilor pe pomii amelioraţii. Insecta respectivă trăieşte în smochinele sălbatice. În perioada în care acestea sunt încă verzi, sfârşit de iunie, ea este pe deplin adultă şi ar mai rămâne încă în smochină dacă n-ar fi deranjată. Dar aceste smochine sunt culese, sunt legate câte două cu ajutorul unui capăt de rafie, şi sunt atârnate în ramurile smochinilor amelioraţi, repartizându-le cât mai regulat posibil între fructe. Smochinele sălbatice se deshidratează şi se chircesc; datorită acestui fapt insectele sunt forţate să le părăsească, şi ieşind să dea o a doua generaţie (contrar celor ce s-ar întâmpla în mod normal) şi să aleagă smochinele ameliorate ca adăpost pentru depunerea ouălor. Mai înainte ca acestea să fi ajuns la maturitate, smochinele sunt recoltate; ele pier, după ce au ridicat, prin prezenţa lor, calitatea fructului”.

  15. Aristida oligantha

  16. În legătură cu aceste furnici, Brehm, citindu-l pe Darwin  (op.cit.pag.501) spune: „Specia pe care  o numesc cultivatoare este o furnică mare brună. Ea locuieşte în ceea ce am putea numi oraşe pavate, şi în maniera unui cultivator harnic şi prevăzător, ea ia la timpul potrivit hotărârile potrivite fiecărui anotimp. După ce a ales un loc în care să rămână, ea sapă, dacă este vorba despre un sol obişnuit sau uscat, o gaură în jurul căreia ea înalţă pământul de 3-6 degete, construind un meterez circular. Dacă, în schimb, este vorba despre un loc pe teren plat ce riscă să fie inundat, ea înalţă meterezul dându-i forma unui con destul de alungit, de 15-20 de degete sau chiar mai mult, şi amenajează intrarea aproape de vârf, chiar dacă în momentul construirii solul este perfect uscat. În ambele cazuri furnica debarasează terenul din jurul meterezului de tot ce deranjează şi netezeşte suprafaţa solului pe o distanţă de 3-4 picioare în faţa intrării vilei sale, dând acestui loc aspectul unui pavaj frumos, ceea ce şi este afectiv. În interiorul acestei curţi, furnica nu tolerează prezenţa nici unei plante, cu excepţia unei singure specii de graminee. După ce a semănat aceste graminee în jur, pe un cerc având o rază de 2-3 picioare, având ca centru meterezul, insecta acordă  plantaţiei sale o îngrijire constantă, tăind cu mandibulele celelalte ierburi şi plante ce ar putea creşte în plantaţie, sau chiar la exteriorul  perimetrului cultivat pe o distanţă de 1-2 picioare; specia astfel cultivată este luxuriantă şi furnizează o recoltă abundentă de mici grăunţe albe, tari ca piatra, care, văzute la microscop, seamănă bine cu orezul obişnuit. Când grăunţele sunt coapte, ele sunt recoltate cu grijă şi transportate de lucrătoare împreună cu pleava în depozitul de grăunţe. Acolo grăunţele sunt dezghiocate de pleavă şi stocate. Pleava este apoi aruncată în afara hotarului curţii pavate”.

  17. Charles Darwin (1809-1882).

  18. ihneumonide, viespi parazite din familia Ichneumonidae

  19. A te raporta la «Boală şi sănătate» (Uber Gesundheit und Krankheit), G.A.348, conferinţa din 5 ianuarie 1923.

  20. Alfred Edmund Brehm (1829-1884), zoolog şi explorator german.

  21. Jean-Henri Fabre (1823-1915), entomolog francez. Principala lucrare: «Amintiri entomologice. Studii asupra instinctului şi comportamentului insectelor», 10 volume 1879-1907.

  22. În timpul jocurilor de Crăciun din Oberufer. Vezi: «Jocuri de Crăciun din vechiul folclor. Jocurile din Oberufer. Comunicate de Karl Julius Schroeder. Aranjament scenic de Rudolf Steiner». (Weihnachtspiele aus altem Volkstum. Die Oberuferer Spiele. Mitgeteilt von Karl Julius Schroeder, szenisch eingerichtet von Rudolf Steiner), Dornach, precum şi Rudolf Steiner Alocuţiuni cu ocazia reprezentaţiei jocurilor de Crăciun din vechiul folclor (Ansprachen zu den Weihnachtspielen aus altem Volkstum), GA 274.