Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndexPrecedentaUrmătoarea

Corecturi

Rudolf Steiner
KARMĂ ȘI REÎNCARNARE


Note


  1. Cel de al optulea conciliu ecumenic, Conciliul de la Constantinopol, 869. La acest conciliu s-a hotărât că omul trebuie privit ca fiind format dintr-un corp şi un suflet şi că sufletul are doar unele însuşiri spirituale.
  2. Friedrich Albert Lange (1828-1875). Istoria materialismului şi critica importanţei sale în epoca prezentă, 1866.
  3. „Ştiinţa despre natură la răscruce”, Berlin, 24.10.1907; în GA 56.
  4. Wilhelm Wundt (1832-1920), psiholog şi filosof german, a întemeiat în 1879 primul Institut de psihologie experimentală.
  5. Din Schiţă la o teorie a culorilor (1830), Scrierile de ştiinţe naturale ale lui Goethe, editate de Rudolf Steiner în seria „Literatura Naţională Germană a lui Kürschner”, Operele lui Goethe, vol. 35, p. 88.
  6. „Misiunea ştiinţei oculte în epoca noastră,” Berlin, 10.10.1907; în GA 56.
  7. Johann Wolfgang Goethe, Maxime în proză, vol. 36/2, p. 417.
  8. Johann Gottlieb Fichte (1762-1814), citat din Fundamentul întregii doctrine a ştiinţei (1795), notă la § 4.
  9. „Sufletul animalelor în lumina ştiinţei spirituale”, Berlin, 23.01.1908, în GA 56.
  10. Friedrich Schiller, Idealul şi viaţa, strofa a treia.
  11. Johannes Kepler (1571-1630), citat din Harmonica mundi (1818), Cartea a 5-a.
  12. Vezi Rudolf Steiner, Știința ocultă (1910), cap. „Evoluţia lumii şi omului”, GA13.
  13. Conferinţă ţinută la Paris, 11.6.1906; în Cosmogonie, GA 94.
  14. „Entitatea umană”, Berlin, 13.10.1904; în GA 53. O descriere corespunzătoare făcută de Rudolf Steiner se găseşte în prima conferinţă reprodusă aici.
  15. Este evident că aici stenograma redă textul în mod greşit.
  16. „Teosofia şi Darwin”, Berlin, 27.10.1904; în GA 53.
  17. Carl von Linné (1701-1778), naturalist suedez; opera principală Sistemul naturii (1735).
  18. Prin aceasta se face trimitere la metodele educaţiei interioare, meditative, prin care cel ce face exerciţii îşi formează organele de cunoaştere pentru trăirea lumii spirituale şi a celei sufleteşti. Vezi Rudolf Steiner, Teosofie, cap. „Calea cunoaşterii” (1904), GA 9; Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile superioare? (1904-1905), GA 10.
  19. Paul Rée (1849-1901), Naşterea conştiinţei, Berlin, 1885.
  20. Faust, partea I, „Noaptea”.
  21. Rudolf Steiner, Știinţa spirituală şi problema socială (trei articole, 1905, 1906); în „Luzifer-Gnosis”, GA 34
  22. Nikolaus Kopernikus (1475-1543), De revolutionibus orbium coelesticumlibri VI, dedicată lui Paul III, tipărită în 1543 la Nürnberg, între 1615-1822, la Indexul emis de Sacrum Officium.
  23. Fizicianul Léo Foucault (1819-1868) a demonstrat în anul 1851, în Panteonul de la Paris, rotaţia Pământului, folosind un pendul oscilator.
  24. Un cuvânt creat de Herbert Spencer (1820-1903).
  25. Vezi, de exemplu, conferinţa din 28.5.1910; în Manifestările karmei, GA 120.
  26. Poezii-proverb: „Eu, egoist! — Dacă n-aş şti-o mai bine!/ Invidia, ea este egoistul;/ Și orice aş fi făcut în lume/, Pe a invidiei cale niciodată n-am umblat.”
  27. Benvenuto Cellini (1500-1573), aurar şi sculptor. Autobiografia (1758), tradusă de Goethe,Tübingen,1803. Aici Cellini subliniază în repetate rânduri iubirea sa pentru adevăr, de exemplu în Cartea a III-a, cap. 8, şi în Cartea a IV-a, cap. 7. Acolo vorbeşte despre el însuşi ca despre un statornic prieten al adevărului şi duşman al minciunii.
  28. Vezi Rudolf Steiner, Știința ocultă, cap. „Evoluţia lumii şi omului”.
  29. În conferinţa paralelă (cu aceasta), prezentată la Nürnberg la 12.11.1910, de la care a rămas numai o copie fragmentară, se spune, în acest context: „E altceva când un om vrea să treacă printr-o dezvoltare ocultă. Atunci i se poate da sfat în legătură cu felul în care îşi poate duce destinul în modul cel mai bun.”
  30. Ioan 2, 19-21.
  31. Rudolf Steiner, Veşnicia sufletească a omului din punct de vedere al antroposofiei şi Evoluţia şi educarea omului din punct de vedere al antroposofiei, Oslo, 14 şi 15.5.1923.
  32. Max Dessoir, Despre transcendentul sufletului, Stuttgart, 1917, p. 260. Comp. Rudolf Steiner, Despre enigmele sufletului (1917), GA 21.
  33. Vezi în special conferinţa din 20.5.1923, din ciclul Ființa umană, destinul uman și evoluția lumii, GA 226, unde Rudolf Steiner vorbeşte despre „Fapta lui Christos şi enigma morţii în evoluţia omenirii”.
  34. Sir Josef Oliver Lodge, fizician englez (1851-1940), Lucrări asupra electricităţii, Comp. Eterul cosmic, Braunsdweig, 1911.
  35. Cursul vieţii mele, GA 28. Această biografie a apărut la cererea lui Rudolf Steiner în 70 de articole succesive, pentru prima dată în săptămânalul „Das Goetheanum”, anii 1923-1925.
  36. Sărim aici peste conferinţa din 17.02.1924, din ciclul GA 235, care studiază destinul uman în legătură cu esenţa ierarhiilor spirituale şi preluăm pentru volumul de faţă descrierile concrete din conferinţele a 3-a şi a 4-a (23 şi 24.02.1924).
  37. Immanuel Kant, Critica raţiunii practice, partea I, A treia secţiune principală; Rudolf Steiner, Filosofia libertăţii, capitolul IX.
  38. Friedrich Schiller, Xenie, „Scrupule de conştiinţă”.
  39. Rudolf Steiner, Introducere la ediţia operei lui Jean Paul, în opt volume, în Ediţia operelor complete: Biografii şi schiţe biografice, 1894-1905, GA 33.

AcasăLucrări OnlineIndexPrecedentaUrmătoarea