Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA176Precedenta

Corecturi

Rudolf Steiner
ADEVĂRURI ALE EVOLUȚIEI OMULUI ȘI OMENIRII

GA 176

NOTE

Suportul textului: Majoritatea acestor conferințe susținute în filiala din Berlin a Societății Antroposofice în timpul Primului Război Mondial au fost stenografiate de Hedda Hummel; unele dintre ultimele conferințe, în schimb, de Walter Vegelahn, Berlin. Textul tipărit se bazează pe propriile lor transcrieri în text clar. Stenogramele originale nu mai există.

Titlul volumului și titlul conferințelor au fost date de Marie Steiner pentru prima ediție.

Cuprinsul detaliat a fost adăugat de editor la ediția din 1982.

Note referitoare la text

Lucrările lui Rudolf Steiner în ediția Operelor complete (GA) sunt indicate în note cu numărul bibliografic.


CONFERINȚA I

  1. Șirul gândurilor din această conferinţă revine într-o serie de conferinţe din anii 1917 şi 1918, ca de exemplu în conferinţa din 13 mai 1917 din Fundalurile spirituale ale primului Război Mondial, GA 174b; în conferinţa din 19 mai 1917 din Europa Centrală între Est şi Vest, GA 174a; în conferinţa din 10 iunie 1917, publicată ca o conferinţă individuală «Aspecte specifice pentru caracterizarea prezentului: înstrăinarea de realitate», Dornach 1939; în conferinţa din 30 iunie 1918 din Moartea ca transformare a vieţii, GA 182; în conferinţa din 16 ianuarie 1920 din Transformări spirituale şi sociale în evoluția omenirii, GA 196. În cadrul acestora sunt menţionate drept personalităţi tipice: Woodrow Wilson, preşedinte al Statelor Unite ale Americii de Nord; Lloyd George, prim-ministru britanic între 1916 şi 1922; Georges Clemenceau, preşedinte ale Consiliului de miniştri francez între 1917 şi 1920; Matthias Erzberger (1875-1921), politician de centru german cu rol determinant în timpul războiului.
  2. celebra zicală a eroilor greci: Homer, «Odiseea», Cântul 11, versurile 489-491, cuvintele lui Ahile.
  3. Franz Brentano, 1838-1917, profesor la Viena între 1874 şi 1880, apoi savant fără funcţie publică. «Psychologie vom empirischen Standpunkte» («Psihologia din puncte de vedere empirice»), vol. I, 1874.
  4. Wodrow Wilson, 1856-1924, preşedinte al SUA între 1913 şi 1921, profesor de filozofie.

CONFERINȚA a II-a

  1. Goethe: vezi «Lucrările de ştiinţele naturii ale lui Goethe», introduse, comentate şi editate de Rudolf Steiner în «Literatura naţională germană» a lui Kürschner, 1883-1897. Reeditare în cinci volume, GA 1a-e, Dornach 1975. „Aşa ne apar ultimele experienţe (unice) ale lui Goethe, niciodată drept scop în sine, ele trebuie mereu făcute pentru confirmarea unui mare gând, al acelei descoperiri centrale”. (Rudolf Steiner în introducerea la lucrările de ştiinţele naturii ale lui Goethe, vol. I, pag. XVIII).
  2. ateismul este din punctul de vedere al ştiinţei spirituale o boală: aceeaşi temă este tratată amănunţit în conferinţa din 16 octombrie 1918 «Cum îl găsesc eu pe Christos» din Moartea ca transformare a vieţii, GA 182.
  3. concepte mobile: despre dezvoltarea conceptului până la conceptul mobil vezi conferinţa din 15 ianuarie 1916 din Unirea spirituală a omenirii prin impulsul lui Christos, GA 165.
  4. Robert Scheu, 1873-1964, vezi «Kulturpolitik» («Politică culturală»), Viena 1901.
  5. cum ceea ce dă ştiinţa spirituală, poate interveni fertilizând: vezi Acţiunea fertilizatoare a antroposofiei asupra ştiinţelor de specialitate, GA 76.
  6. dr. Johann Plenge, 1874-1963. Vezi «1789 und 1914. Die symbolischen Jahre in der Geschichte des politischen Geistes» («1789 şi 1914. Anii simbolici în istoria spiritului politic»), Berlin 1916.

CONFERINȚA a III-a

  1. Friedrich Rittelmeyer, 1872-1938; preot evanghelic. Între 1902 şi 1916 cunoscut predicator la Nürnberg, apoi la «Biserica Nouă» din Berlin. Începând din 1911 ia legătura cu Rudolf Steiner. Editor al lucrării «Despre opera de o viaţă a lui Rudolf Steiner», 1921. Co-fondator şi primul conducător al «Comunităţii Creştine», întemeiată în 1922, Mişcarea pentru înnoire religioasă. Autobiografie «Din viaţa mea», 1937. Rudolf Steiner referitor la el: „…Mişcarea antroposofică a trebuit să vadă în Rittelmeyer modelul unei personalităţi care a unit creştinismul cu antroposofia în armonia interioară a inimii şi în armonia exterioară a acţiunii”, la discutarea Cursului despre Apocalipsă, 1924, tipărit în: Raportul lumii stelare cu omul şi al omului cu lumea stelară. Comuniunea spirituală a omenirii, GA 219.
  2. Ludwig Deinhard, 1847-1917, autor al cărţii «Das Mysterium des Menschen im Lichte der psychischen Forschung. Eine Einführung in den Okkultismus» («Misteriul omului în lumina cercetării psihice. O introducere în ocultism»), Berlin 1910.
  3. Arthur Drews, 1865-1935. Vezi: «Este Iisus o personalitate istorică?», conferinţă ţinută la convorbirile religioase de la Berlin ale Uniunii Moniştilor Germani pe 31 ianuarie 1910, publicată sub titlul «A trăit Iisus?», discursuri despre mitul lui Christos de A. Drews şi alţii, Berlin şi Leipzig 1910. «Mitul lui Christos», două volume, Jena 1910 şi 1911.
  4. Profesorul Dewar, 1842-1923, chimist, docent la Institutul Regal din Londra.
  5. Rudolf Kjellen, 1864-1922, geopolitician suedez, istoric şi om de stat. «Statul ca formă de viaţă». Rudolf Steiner a vorbit adesea despre această carte, ca de exemplu în conferinţa din 20 mai 1917, din Europa Centrală între Est şi Vest, GA 174a, în conferinţa din 13 mai 1917 din Fundalurile spirituale ale primului Război Mondial, GA 174b; în conferinţa din 13 octombrie 1917 Fundalurile spirituale ale lumii exterioare. Prăbuşirea spiritelor întunericului, GA 177.
  6. Unul dintre prietenii noştri: Boris Bugajeff (Andrei Bjelyi), 1880-1934. «Rudolf Steiner şi Goethe în concepţia despre lume a prezentului». Vezi Assja Turghenieff (1890-1966), «Amintiri despre Rudolf Steiner şi despre munca la primul Goetheanum», pag. 72 ş.u. Necrolog de Marie Steiner în «Foaie de ştiri pentru membri», 1934, pag. 7.
  7. ceea ce am conferenţiat eu o dată aici despre gândul uman şi gândul cosmic: vezi Gând uman şi gând cosmic, GA 151.
  8. Petru al III-lea, ţar al Rusiei, 1728-1762. Vezi Georg Andreas Will «Merkwürdige Lebensgeschichte Peter des Dritten, Kaisers und Selbsthalters aller Reußen» («Ciudata istorie a vieţii lui Petru al III-lea, ţar al tuturor ruşilor»), Frankfurt şi Leipzig 1762.
  9. «Templul invizibil», revistă lunară pentru reunirea spiritelor, München 1916-20, volumele 1-5, editate de fraţii dr. Ernst şi dr. August Horneffer.
  10. Ernst Horneffer, 1871-1954. Urmaş al lui dr. Fritz Koegel ca editor la Arhivele Nietzsche. Profesor la Gießen. Vezi «Nietzsches letztes Schaffen» («Ultima creaţie a lui Nietzsche»), Jena 1907.
  11. Robert Scheu: vezi Nota 4 de la conferinţa a II-a.
  12. Franz Brentano: vezi Nota 3 de la Conferinţa I. «Psihologia din punct de vedere empiric», 1874. Rudolf Steiner s-a preocupat mult de Franz Brentano. Vezi Enigmele filosofiei, GA 18; «Franz Brentano (Un necrolog)» în Despre enigmele sufletului, GA 21; în special în conferinţa din 7 iulie 1922 din Întrebări ale oamenilor şi răspunsuri ale Universului, GA 213.
  13. Franz Xaver Benedikt Baader, 1765-1841, filosof. Vezi Enigmele filosofiei, GA 18.
  14. Franz Brentano, «Geniul», conferinţă ţinută în sala Uniunii inginerilor şi arhitecţilor de la Viena. Leipzig 1892.

CONFERINȚA a IV-a

  1. Moritz Benedikt, 19835-1920, antropolog criminalist.
  2. vezi Moritz Bernedikt, «Ruten- und Pendellehre» («Teoria pendulului din nuiele de alun»), Viena şi Leipzig 1917.
  3. cea mai de jos aură fizică: vezi conferinţa din 18 august 1924 din Conştienţa iniţiaţilor. Căile adevărate şi căile false ale cercetării spirituale, GA 243.
  4. Karl, baron von Reichenbach, 1788-1869, industriaş şi filosof al naturii. El a numit forţa iradiantă de la om „Od”.
  5. Teosofie. Introducere în cunoaşterea suprasensibilă a lumii şi a determinării omului, GA 9
  6. Amintiţi-vă… când am citat eu renumita formulare a lui Schelling, Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling, 1775-1854. Vezi «Von der Weltseele» («Despre sufletul Universului»), 1798: „Este foarte adevărat că un corp acţionează numai acolo unde se află, dar este la fel de adevărat că el este numai acolo unde acţionează.” La ce conferinţă ţinută la Berlin se referă aici Rudolf Steiner nu a putut fi stabilit.
  7. Max Dessoir, 1867-1947; filosof şi psiholog. Rudolf Steiner tratează cartea acestuia «Despre transcendenţa sufletului», Stuttgart 1917, detaliat şi în lucrarea sa Despre enigmele sufletului (1917), GA 21.
  8. Ştiinţa ocultă în schiţă (1910), GA 13.
  9. Conducerea spirituală a omului şi a omenirii (1911), GA 15.
  10. Enigmele filosofiei (1914), GA 18.
  11. «Sângele este o sevă cu totul deosebită»: în Cunoaşterea suprasensibilului în timpul nostru, conferinţa a II-a, pag. 35 ş.u., GA 55. Şi ca ediţie separată, în mai multe ediţii.
  12. Filosofia libertăţii (1894), GA 4.
  13. Prima mea carte: Lucrările de ştiinţe ale naturii ale lui Goethe! Editată de Rudolf Steiner cu introducere, note de subsol şi explicaţii în text (1893-97). Vezi şi Nota 1 de la conferinţa a II-a.
  14. Sângele preia…: «Sângele este o sevă cu totul deosebită», vezi Nota 11.
  15. Ferdinand August Louvier, «Sphinx locuta est. ‹Faust›-ul lui Goethe şi rezultatele unei metode raţionale de cercetare», două volume, Berlin 1887.
  16. Edwin Bormann, 1851-1912. «Der historische Beweis der Bacon-Shakespeare-Theorie» («Dovada istorică a teoriei Bacon-Shakespeare»), 1897.
  17. Stefan George: 1868-1933. El a exprimat un sentiment aristocratic fundamental. Din cercul lui George făceau parte, printre alţii, Hugo von Hofmannsthal, Klages, Gundolf.
  18. Franz Werfel, 1890-1945. Despre trilogia sa «Spiegelmensch» («Omul reflectat»), vezi articolul lui Rudolf Steiner din revista «Das Goetheanum» din 30 iulie 1922 în Ideea Goetheanumului în mijlocul crizei culturale a prezentului, GA 36, şi conferinţa din 21 iulie 1922 din Întrebări ale omului şi răspunsuri ale Universului, GA 213.
  19. Reiner Maria Rilke, 1875-1926.
  20. Guido von List, 1848-1919. «Carnuntum», roman istoric din secolul IV d.Ch., două volume, Berlin 1889.
  21. «Lucifer Gnosis»: revistă editată de Rudolf Steiner între 1903 şi 1908. Articolele scrise de el acolo sunt conţinute în volumul Luzifer-Gnosis, 1903-1908, GA 34 şi în volumul Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile superioare? (1904-05), GA 10.
  22. „Christian Science…”: întemeiată de Mary Eddy (1821-1910); ea era convinsă că orice boală se poate vindeca pornind din spirit.

CONFERINȚA a V-a

  1. Franz Brentano: vezi Nota 3 de la conferinţa I.
  2. vezi «Psihologia lui Aristotel» a lui Franz Brentano, în special învăţătura sa despre Nus poietikos, împreună cu un adaos despre acţiunea Dumnezeului lui Aristotel. Mainz 1867, pag. 172: „Nus poietikos este lumina care luminează fantasmele şi face vizibil pentru ochiul nostru spiritual, spiritualul în sensibil”.
  3. Johann Friedrich Herbart, 1776-1841, filosof.
  4. Immanuel Kant, 1724-1804, «Critica raţiunii pure», 1781; «Critica raţiunii practice», 1788; «Critica forţei de judecată», 1790.
    «Critica raţiunii practice»: Partea I, capitolul 7: Imperativul categoric: „Acţionează în aşa fel încât maxima voinţei tale să poată fi oricând valabilă totodată ca principiu al unei legităţi generale”. (Vezi şi «Întemeierea metafizicii morale», paragraful 2).
  5. Franz Brentano: conferinţă ţinută pe 23 ianuarie 1889 la Societatea Juridică din Viena; apărută sub tiotlul «Despre originea cunoaşterii morale», Leipzig 1889.
  6. Rudolf von Ihering, 1818-1893. El şi-a reprezentat concepţia în discursul «Despre formarea sentimentului juridic», ţinut cu câţiva ani înainte de conferinţa lui Brentano (vezi Nota precedentă) la Societatea Juridică din Viena.
  7. Wilhelm Windelband, 1848-1915.
  8. Filosofia libertăţii (1894), GA 4.
  9. Educaţia copilului din punctul de vedere al ştiinţei spirituale, apărută în cadrul Operelor Complete în volumul Luzifer-Gnosis, 1903-1908, GA 34; există şi ca ediţie separată.
  10. Plotin, 204-270, filosof neoplatonic.

CONFERINȚA a VI-a

  1. Ralph Waldo Trine, 1866-1958. «În armonie cu infinitul», 1897, răspândită în multe limbi, în sute de mii de exemplare.
  2. Ernst Mach: 1838-1916. «Beiträge zur Analyse der Empfindungen» («Contribuţii la analiza sentimentelor»), Jena 1886.
  3. Johann Fercher von Steinwand (de fapt Johann Kleinfercher), 1828-1902. «Ţigani. Întâlniri şi observaţii, 1859». Conferinţa din 4 aprilie 1859 a fost ţinută la Uniunea de Antichităţi din Dresda, vezi ediţia completă a operelor sale, Viena 1903, vol. 3.
  4. Despre enigmele sufletului, (1916), GA 21.
  5. Jean Jacques Rousseau, 1712-1778. Lucrarea premiată de Academia din Dijon are titlul: «Discours sur les arts et les sciences», 1750.
  6. Eduard Bernstein: 1850-1932. «Erinnerungen eines Sozialisten» («Amintiri ale unui socialist»), partea 1: Din anii exilului meu, Berlin 1918.
  7. Theodor Ziehen, 1863-1950, filosof şi psiholog. Rudolf Steiner se referă la conferinţa din 8 februarie 1916 din Necesitate şi libertate în evenimentele lumii şi acţiunea omenească, GA 166.
  8. Franz Brentano, vezi Nota 3 de la Conferinţa I.
  9. Caietul din aprilie 1916, primul caiet din «Reich», revista lui Bernus: întemeiată de Alexander, baron von Bernus (1880-1963), revistă cu apariţie trimestrială, editată în München şi Heidelberg de baronul Alexander von Bernus. Primul an de apariţie: Cartea I (aprilie 1916) paginile 106-123 şi Cartea a III-a (octombrie 1916) paginile 420-432. Despre viaţa sa şi scrisorile lui Rudolf Steiner către el, vezi «Worte der Freundschaft für Alexander von Bernus» («Cuvinte de prietenie pentru Alexander von Bernus»), Nürnberg 1950.
  10. Teosofie. Introducere în cunoaşterea suprasensibilă a lumii şi a determinării omului, GA 9.
  11. Ştiinţa ocultă în schiţă (1910), GA 13.

CONFERINȚA a VII-a

  1. Blaise Pascal, 1623-1662. «Pensées», traduse şi editate de Ewald Wahmuth, Heidelberg 1954, pag. 240/41: „Nu numai pe Dumnezeu îl cunoaştem doar prin Iisus Christos, ci şi pe noi înşine ne cunoaştem doar prin Iisus Christos, viaţa şi moartea le cunoaştem doar prin Iisus Christos. Fără Iisus Christos nu ştim nici ce este viaţa noastră, nici ce este moartea noastră, nici ce este Dumnezeu, nici ceea ce suntem noi înşine”.
  2. Gotthold Ephraim Lessing, 1729-1781. Citatul sună textual: „Dacă Dumnezeu ar ţine în palma sa dreaptă închis întreg adevărul, iar în cea stângă impulsul mereu activ după adevăr, chiar şi cu posibilitatea de a greşi veşnic, şi mi-ar spune: Alege!, aş cădea cu smerenie la stânga Sa, şi aş spune: Tată, dă-mi-o pe aceasta!, căci adevărul pur este numai pentru Tine!”. O Ripostă (1778). Operele complete ale lui G. E. Lessing, Leipzig 1897.
  3. David Lloyd George, 1863-1945, om de stat englez, prim-ministru între 1916-1922.
  4. Sir Edward Grey, 1862-1933, om de stat englez. Între 1905-1916 ministru de externe britanic.
  5. Herbert Henry Asquith, 1852-1928, om de stat englez
  6. Herbert Henry Asquith: vezi conferinţa din 7 ianuarie 1917 din Consideraţii istorice contemporane, partea a doua; GA 174.
  7. cum va cădea cândva Lloyd George: ministru în diverse cabinete engleze între 1909-1916. Începând din decembrie 1916 şi până în 1922, prim-ministru. A căzut din funcție în anul 1922 în legătură cu problema irlandeză. Partidul Liberal condus de Lloyd George şi-a pierdut apoi importanţa şi nu a mai ajuns niciodată la influenţa sa anterioară. Rolul lui Lloyd George ca politician proeminent s-a încheiat în 1922.

CONFERINȚA a VIII-a

  1. Eduard von Hartmann, 1842-1906. «Filosofia inconştientului». Ediţia 12, Leipzig 1923.
  2. pesimism: vezi Rudolf Steiner Enigmele filosofiei, GA 18.
  3. Trine: vezi Nota 1 de la conferinţa a VI-a.
  4. Johannes Müller, 1864-1949, Doctor în filozofie, Doctor în teologie, scriitor, editor al «Grünen Blätter» (Foile verzi). Întemeietor şi conducător al unui renumit cămin de refacere în Elmau, Oberbayern. Vezi conferinţa din 28 august 1917 din Karma materialismului, GA 176 .
  5. Ştiinţa ocultă în schiţă (1910), GA 13.
  6. Pierre Joseph Proudhon, 1809-1865, socialist francez. Configurarea proudhonică a lumii.
  7. Edward Bellamy, 1850-1898, scriitor american. Configurarea lumii după Bellamy
  8. utopii: vezi conferinţa din 2 mai 1916 în Prezent şi trecut în spiritul omenesc, GA 167
  9. Vicontele Alfred Charles William Northcliffe (de fapt Harmsworth), 1865-1922, editor englez de ziar.
  10. Olga Novikoff: «The M. P. For Russia», Reminiscenses and correspondence of Mme. Olga Novikoff (Amintiri şi corespondenţe ale dnei Olga Novikoff) editate de W. T. Stead, volumul 1, 1841-1878, vol 2, 1871-1908, Londra 1909.
  11. Vicontele Richard Burdon Haldane, 1856-1928, om de stat englez. «Educaţie şi stat» («Education and Empire», 1902). «O cale spre realitate» («The Pathway to reality», 1903-04). .
  12. Rudolf Hermann Lotze, 1817-1881, medic şi filosof la Leipzig, Göttingen, Berlin. Opera principală: «Metafizica» vol. 1, 1841-79. «Metafizica» Sistem de filozofie, partea a 2-a, Leipzig 1879.
  13. „V”-Vischer, Friedrich Theodor Vischer, 1807-1887, denumit în general „V”-Vischer. Vezi scrisoarea lui Rudolf Steiner către el din 20 iunie 1882 în «Rudolf Steiner, Briefe I» («Rudolf Steiner, scrisori I»), Dornach 1948.
  14. Friedrich Nietzsche, un luptător împotriva timpului său (1895), GA 5.
  15. David Friedrich Strauß, 1808-1874.
  16. Nietzsche a făcut următoarea frumoasă remarcă: Friedrich Nietzsche, în «Ecce homo»: «Cazul Wagner. Problema unui muzician», Opere în 3 volume, volumul 3, München 1955.
  17. Johann Christian Friedrich Hölderlin: , 1770-1843. «Hyperion, sau eremitul în Grecia», două părţi, Stuttgart 1797-99, în «Opere complete», editura Insel-Verlag, Leipzig o.J


AcasăLucrări OnlineIndex GA176Precedenta