Rudolf Steiner
CREȘTINISMUL CA FAPT MISTIC ȘI MISTERIILE ANTICHITĂȚII

GA 8

CÂTEVA OBSERVAȚII

1. Cuvintele lui Ingersoll sunt redate în acest loc al cărții nu numai cu referire la oamenii care le citează textual drept convingere a lor. Nu sunt mulți cei care vor face acest lucru, și totuși ei au asemenea reprezentări despre fenomenele din natură și despre om, încât dacă ar fi într-adevăr consecvenți, ar trebui să ajungă la aceste cuvinte. Nu este vorba de ceea ce cineva exprimă teoretic drept convingere a lui, ci de faptul că această convingere decurge într-adevăr din întregul său fel de a gândi. Se prea poate ca cineva chiar să deteste cuvintele de mai sus sau să le găsească ridicole: dacă el, fără să se ridice la substraturile spirituale ale fenomenelor din natură, își elaborează о explicație care ține seamă doar de cele exterioare, atunci el în mod logic, va face din aceasta о filosofie materialistă.
2. Din realitățile cărora li se aplică în prezent lozincile „lupta pentru existență”, „atotputernicia selecției naturale” ș.a.m.d., celui care poate percepe corect îi grăiește cu tărie „spiritul naturii”. Nu însă din opiniile pe care știința și le formează astăzi în aceasta privință. În primul caz se află ca temei faptul că științele naturii vor ține de cercuri tot mai largi. Din cel de-al doilea caz urmează că părerile științei n-ar trebui luate ca și când ele ar ține în mod necesar de cunoașterea faptelor. Posibilitatea de a fi ispitit spre ultimul [caz] este însă, în prezent, nemărginit de mare.
3. Din asemenea observații, cum este cea referitoare la sursele de informație ale lui Luca ș.a.m.d., nu trebuie conchis că cercetarea pur istorică ar fi subapreciată de autorul acestei cărți. Nu acesta este cazul. Ea este pe deplin îndreptățită, doar că n-ar trebui să fie intolerantă față de felul de reprezentare care pleacă de la punctele de vedere spirituale. În această carte nu se dă importanță faptului de a aduce în orice împrejurare citate despre tot ceea ce este posibil; dar cel care vrea poate pe deplin să vadă că о apreciere generală, cu adevărat nepărtinitoare, nu va găsi cele spuse aici niciodată în contradicție cu cele constatate într-adevăr istoric. Desigur, cine nu vrea să fie universal, ci consideră о teorie sau alta drept ceea ce „s-а stabilit ca lucru cert”, poate găsi că afirmațiile acestei cărți „nu se lasă urmărite” din punct de vedere „științific”, ci sunt „fără nici о bază obiectivă”.
4. S-а spus mai sus că aceia, ai căror ochi spirituali s-au deschis pot privi în domeniul lumii spirituale. Din aceasta n-ar trebui să se tragă concluzia că о judecată plină de înțelegere asupra rezultatelor inițiatului poate avea doar cel care are el însuși „ochi spirituali”. Aceștia țin doar de cercetare; dacă cele cercetate sunt comunicate, le poate înțelege oricine lasă să vorbească rațiunea sa și simțul său imparțial pentru adevăr. Un astfel de om poate aplica și în viață aceste rezultate și poate culege satisfacții de pe urma lor, fără ca el însuși să aibă deja „ochi spirituali”.
5. „Cufundarea în mlaștină”, de care vorbește Platon, trebuie interpretată de asemenea în sensul a ceea ce tocmai a fost adăugat ca observație la p. 26 (nota 4).
6. Ceea ce s-а spus despre neputința de a împărtăși învățăturile misteriilor se referă la faptul că, în forma în care le trăiește inițiatul, aceste învățături nu pot fi împărtășite celui nepregătit; dar în acea formă, în care pot fi înțelese de către neinițiat, ele au fost întotdeauna împărtășite. Miturile dau, de pildă, vechea formă de a împărtăși conținutul misteriilor într-un mod general inteligibil.
7. Tot ceea ce se referă la о cunoaștere prin „ochii spiritului” trebuie desemnat, pentru vechea mistică drept „mantică”; în timp ce „telestica” este arătarea drumului care duce la inițiere.
8. „Cabirii”, în sensul vechii mistici, sunt ființe cu о conștiență aflată mult deasupra actualei conștiențe а omului. Prin inițiere – vrea să spună Schelling – omul însuși se ridică deasupra conștienței sale actuale, la о conștiență superioară.
9. Asupra semnificației numărului șapte te poți lămuri din lucrarea mea Geheimwissenschaft (Știința ocultă), Leipzig 1910 (ediția 26, Stuttgart, 1955).
10. Aici, semnificațiile simbolurilor apocaliptice pot fi lămurite doar pe scurt. În toate aceste lucruri am putea, desigur, pătrunde mult mai adânc. Dar nu intră în cadrul acestei cărți.

AcasăLucrări OnlineIndex GA8Precedenta