Rudolf Steiner
EDUCAŢIA COPILULUI
DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ŞTIINŢEI SPIRITUALE
GA 34
NOTE
Am prezentat aceste consideraţii sub
formă de conferinţe în
diferite localităţi din Germania. Deoarece din multe direcţii a fost
exprimată dorinţa de a tipări acest material, el apare aici ca o
disertaţie prelucrată.
Se vor avea în vedere notele
adăugate la sfârşit (pag.
49 la pag. 51) la care se face trimitere prin numerele corespunzătoare,
de pe parcursul consideraţiilor.
Dr. Rudolf Steiner
(1907)
Câteva remarci pentru
întregirea acestor consideraţii.
- Să nu se înţeleagă această frază în
sensul că ştiinţa spirituală ar vrea să aibă de a face doar cu
problemele cele mai cuprinzătoare ale vieţii. Pe cât este de
adevărat că, în sensul celor prezentate mai sus, ea este chemată
să fundamenteze încercările de rezolvare a acestor probleme, la fel de
adevărat este şi că ea poate constitui pentru fiecare individ în parte,
oriunde s-ar situa el în viaţă, izvorul din care îşi poate
plăsmui răspunsuri pentru cele mai obişnuite întrebări ale
vieţii, dar şi mângâiere, forţă, încredere faţă de
existenţă şi muncă. Ea poate constitui sprijinul în faţa marilor
enigme ale vieţii, dar şi pentru cele mai directe nevoi ale momentului,
chiar şi în situaţiile – aparent – cele mai minore ale vieţii.
- Aceste articole se găsesc în cartea Cum se dobândesc
cunoştinţe despre lumile superioare?
- Trebuie să ne referim la cele spuse aici cu
deosebită precizie, deoarece tocmai în timpul nostru există o
mare neclaritate în această direcţie. Mulţi trec în ziua de
azi peste deosebirea ce există între plantă şi fiinţă senzitivă,
pentru că nu le este clar caracterul propriu-zis al senzaţiei. Dacă o fiinţă (sau un
lucru) manifestă la exterior vreun efect al unei impresii venite din
afară, nu suntem cu nimic îndreptăţiţi să spunem: “aceasta simte impresia”. Putem spune
aceasta doar dacă impresia este trăită
în sine, doar dacă este prezentă un fel de oglindire a
stimulului exterior. Marile progrese ale ştiinţelor naturii de acum, pe
care desigur că cercetătorul spiritual le admiră, au provocat
neclaritate referitor la noţiunile superioare. Anumiţi biologi nu ştiu
ce anume este senzaţia; de aceea îi subscriu şi o asemenea fiinţă
lipsită de senzaţii. Ceea ce biologii înţeleg prin senzaţie au
dreptul să subscrie şi fiinţelor lipsite de senzaţii. Cu totul altceva
este însă ceea ce înţelege ştiinţa spirituală prin senzaţie.
- Trebuie făcută deosebirea între a trăi în sine trupul
senzaţiei şi a-l percepe prin
clar vedere educată. Aici ne referim la ceea ce poate fi perceput de
ochiul spiritual deschis.
- Să nu ne împiedicăm de expresia “trup-eu”.
Prin aceasta nu se înţelege, fireşte, nimic brut, material.
Însă, doar în ştiinţa spirituală este posibil să folosim
cuvintele limbii uzuale. Şi fiindcă aceste cuvinte sunt folosite pentru
ceva material, la utilizarea lor ştiinţa spirituală, va trebui să le
traducem întâi în înţelesul lor spiritual.
- Nu vom înţelege cu toată precizia cele de
mai sus dacă vom obiecta că pruncul ar avea memorie etc. şi
înainte de schimbarea dentiţiei şi de asemenea, tânărul,
înainte de maturizarea sexuală ar prezenta facultăţi ce sunt
legate de trupul astral. Trebuie totuşi să ne lămurim că atât
trupul eteric cât şi trupul astral sunt de la început
prezente, dar sub învelişul protector mai sus discutat. Tocmai
acest înveliş protector permite, de exemplu trupului eteric,
să-şi scoată în mod cu totul deosebit în evidenţă
însuşirile memoriei, până la schimbarea dentiţiei. Dar şi
la embrionul uman ochii sunt deja prezenţi, însă sub
învelişul fizic protector al mamei. Exact în sensul
în care lumina soarelui fizic exterior nu poate acţiona formativ
asupra acestor ochi protejaţi, tot astfel nici educarea exterioară nu
poate acţiona asupra formării memoriei, în perioada până la
schimbarea dentiţiei. Se va observa mai mult felul în care,
în această perioadă, memoria se dezvoltă liberă, prin sine
însăşi, dacă i se dă hrană şi dacă nu se acţionează din afară
asupra evoluţiei sale. Tot aşa stau lucrurile şi cu însuşirile
ale căror purtător este trupul astral, în timpul dinaintea
maturizării sexuale. Trebuie să le dăm hrană, dar fiind tot mereu
conştienţi la cele mai sus menţionate, anume că trupul astral se află
încă sub un înveliş protector. Este cu totul altceva să
îngrijim germenii evoluţiei aflaţi deja în trupul astral,
înainte de maturizarea sexuală, iar trupul astral devenit
independent, după maturizarea sexuală, să-l expunem la acele aspecte
din lumea exterioară pe care le poate prelucra fără a avea un
înveliş protector. Aceasta este, desigur, o diferenţiere subtilă;
fără însă a o accepta şi pătrunde, nu putem înţelege esenţa
educaţiei.