Datele cronologice de mai jos oferă o imagine despre geneza dramei Faust a lui Goethe. Și la baza acestei lucrări se află ediția dramei Faust scrisă de Karl Julius Schröer; de asemenea, ediția completă a lui Faust, apărută la Editura Insel, Leipzig. S-a mai apelat și la „Cronica vieții lui Goethe”, apărută în 1949, la aceeași editură.
| Între 1753 și 1759 |
Figura lui Faust intră în orizontul lui Goethe prin spectacolul de marionete pe această temă. |
| 1768 | Probabil că primele încercări de a scrie o dramă despre Faust trebuie căutate deja în perioadele petrecute de el la Leipzig. |
| 1771 |
Strasbourg – Goethe e animat de planurile pentru scrierea dramelor Götz și Faust. |
| 1775 | E gata prima versiune, din Faust. |
| 1787 | 20 ianuarie, Roma – „Am speranța că voi termina pe Egmont, Tasso, Faust. |
| 1788 | Roma – Două scene pentru Faust: „Bucătăria vrăjitoarelor” și „Pădure și Grotă”. |
| 1790 | 10 ianuarie – Faust, un fragment, vol. 7 din scrierile lui Goethe, trimis editării G.J. Göschen, Leipzig. |
| 1794 | 29 noiembrie – Schiller către Goethe: „Dar nu cu mai mică dorință aș citi fragmentele din Faust al dumneavoastră, dar n-au fost încă tipărite; fiindcă vă mărturisesc că ceea ce
am citit din această dramă e torsoul lui Hercule. În aceste scene domnește o forță și o plenitudine a geniului care-l arată, fără putință de ignorare, pe cel mai bun maestru și eu aș dori
să urmăresc cât mai departe natura îndrăzneață care respiră în ele.” 2 decembrie – Goethe către Schiller: „Despre Faust nu pot comunica acum nimic, nu îndrăznesc să desfac pachetul în care e închis. N-aș putea să copiez fără să fac schimbări și simt că nu am curajul. Dacă în viitor voi fi în stare de ceva voi satisface, fără îndoială, interesul dumneavoastră.” |
| 1797 | 22 iunie – Goethe către Schiller: „Fiindcă, în starea mea neliniștită de acum, e cum nu se poate mai necesar să mă apuc de ceva am hotărât să-l reiau pe Faust al meu și, chiar
dacă nu-l voi termina, măcar să-l duc mai departe, cât mai mult, topind iar ceea ce a fost deja tipărit și să dispun în mase mari ceea ce este gata sau a fost conceput deja, pregătind
astfel realizarea planului, care, de fapt, e doar o idee. Acum am reluat această idee și munca de redare a ei și sunt destul de mulțumit cu mine însumi. De acum aș dori ca dumneavoastră să
aveți bunătatea de a reflecta încă o dată, într-o noapte fără somn, la toată povestea, de a-mi supune atenției toate propunerile dumneavoastră și de a-mi povesti, astfel, propriile mele
vise și a mi le tălmăci ca un adevărat profet.” 23 iunie – Schiller către Goethe: „Hotărârea dumneavoastră de а-l relua pe Faust mă surprinde, într-adevăr, mai ales acum, când vă
pregătiți să plecați în Italia. Dar eu am renunțat, o dată pentru totdeauna, să mă măsor cu logica obișnuită și sunt, deci, dinainte convins că geniul dumneavoastră o va scoate la capăt în
modul cel mai strălucit. Dacă vă apucați de Faust, nu mă mai îndoiesc nici eu de faptul că îl veți termina, ceea ce mă bucură foarte!” 23 iunie – Schemă pentru continuarea lui Faust. 24 iunie – Dedicație. |
| 1798 | „Prolog în teatru”. „Prolog în Cer”. „Visul din Noaptea Walpurgiei”. |
| 1800 | 27 septembrie – A început lucrul la „Helena”, care va fi apoi actul III din Faust II. |
| 1801 | Continuarea muncii la Faust. „În fața porții. Noaptea romantică a Walpurgiei”. |
| 1806 | 13 aprilie – Termină Faust I. |
| 1816 | 16 decembrie – Dictează o schiță la Faust II pentru „Poezie și adevăr”, Cartea 18. |
| 1825 | Goethe reia munca la Faust. „Din Faust am mai redactat finalul.” 16 martie – Termină episodul cu „Helena”. |
| 1826 | 11 februarie – Notiță din jurnal, „Problemă principală” pentru lucrul la Faust. 24 iunie – Termină definitiv episodul cu „Helena”. |
| 1827 | Hotărârea de a realiza „Noaptea clasică a Walpurgiei”. Primăvara – începe lucrul la actul IV din Faust II. 18 mai – „Am abordat problema principală și am pus-o la locul potrivit.” 1 octombrie – Goethe îi citește lui Echermann prima scenă din actul II, Faust II. |
| 1830 | 10 ianuarie – Goethe și citește lui Echermann scena cu mumele din Faust II. Lucrează mai departe la „Noaptea clasică a Walpurgiei”. 22 februarie – Lectură: „Despre zeitățile din Samothrace” de Schelling. 25 iulie – La Geneva, Echermann primește vestea că a fost terminată „Noaptea clasică a Walpurgiei”. |
| 1831 | 4 ianuarie – Goethe către Zelter: „Primele două acte din Faust sunt gata.” 11 februarie – A început actul IV din Faust II. 2 mai – Echermann realizează că Goethe a reușit „aproape să termine...” începutul actului V din Faust II. „Intuiția de a scrie aceste scene este și ea veche de peste 30 de ani.” 1 iunie – Goethe către Zelter: „Nu e o bagatelă să înfățișezi în afara ta, la 82 de ani, ceea ce ai început la 20 de ani.” 6 iunie – Goethe îi comunică lui Echermann actul V din Faust II. 22 iulie – „Ultima trăsătură de condei la Faust. Tot ce am scris a fost dat la legat.” Mijlocul lui august – Manuscrisul la Faust II e sigilat. |
| 1832 | 8 ianuarie – Manuscrisul sigilat al lui Faust II e redeschis. Goethe citește din el cu Ottilie von Goethe până la 2 februarie. Partea a II-a a fost tipărită după moartea lui Goethe. Primăvara 1769/1770 – Faust. Cea mai veche variantă – Urfaust, tipărit 1887. |
| 1788 | „Faust, un fragment”, tipărit 1790. |
| 1797 – 1806 | Faust I, tipărit 1808. |
| 1773 – 1832 | Faust II, tipărit 1832. |
