Rudolf Steiner
LUCIFER ȘI AHRIMAN

NOTE

1. Vezi Rudolf Steiner, Simptomatologie istorică, 9 conferinţe, Dornach, 18 octombrie – 3 noiembrie 1918 (GA 185) şi Impulsuri ale trecutului şi viitorului în evoluţia socială, 12 conferinţe, Dornach, 21 martie – 14 aprilie 1919 (GA 190).
2. Vezi Rudolf Steiner, Articole asupre organizarii tripartite, GA 24.
3. Galileo Galilei (1564-1642), ilustru matematician, fizician şi astronom italian. El a trebuit să renege ca erezie doctrina heliocentrică a lui Kepler în faţa tribunalului Inchiziţiei în 1632 la Roma.
   Johannes Kepler (1473-1543), astronom german, descoperitorul legilor heliocentrice ale Universului.
4. Goethe, Faust I, prima scenă, „Noaptea”.
5. Karl Marx (1818-1883),împreună cu Engels, întemeietorul socialismului ştiinţific; Capitalul.
6. cea de-a doua conferinţă publică: Rudolf Steiner, Viitorul social, 6 conferinţe, Zürich, 24-30 octombrie 1919 (GA 332a).
   
   „simboluri pentru bunurile autentice”: referire la bani: „Cu bani facem activități economice. Banii ne eliberează de soliditatea procesul productiv în sine. Abstractizăm banii într-un fel în procesul economic, la fel cum abstractizăm gândurile în procesul gândirii. Dar la fel de puțin cât poate face să apară ca prin vrajă idei și senzații reale din gândurile abstracte, se poate face și să apară ceva real din bani, dacă se trece cu vederea faptul că banii sunt doar un simbol pentru bunurile care se produc, că banii sunt oarecum doar un fel contabilitate, o contabilitate fluidă, că fiecare simbol de bani trebuie să reprezinte un bun.” (GA 322a - Conferința a II-a)
7. Cardinalul Newmann (1801-1890): Dezvoltarea doctrinei creştine.
8. Lux mundi: culegere eseuri de diferiţi autori, dintre care C. Gore: The Holy Spirit and Inspiration!.
9. Rudolf Steiner, Apocalipsa lui Ioan,13 conferinţe, dintre care o conferinţă publică, Nürnberg, 17-30 iunie 1908 (GA 104).
10. Primul Război Mondial (1914-1918).
11. Robert Wilbrandt, Socialism, Jena, 1919.
12. Entităţile luciferice şi ahrimanice: privitor la ierarhii (Angeloi, Arhangheli, Arhai, Exusiai, Dynamis, Kyriotetes, Tronuri, Heruvimi, Serafimi), vezi Rudolf Steiner, Ierarhiile spirituale oglindirea for în lumea fizică. Zodiac, Planete, Cosmos, GA 110. Privitor la forţele active in evoluţia omenirii, vezi Rudolf Steiner, Ştiinţa ocultă (1910), GA 13; vezi şi Rudolf Steiner, Luciferic şi ahrimanic în relaţia for cu omul, în Filosofie şi antroposofie, GA 35 etc.
13. Rudolf Steiner, Legături karmice. Consideraţii esoterice, vol. I-VI (GA 235-240), Reîncarnare şi karma, 5 conferinţe, Berlin şi Stuttgart, 23 ianuarie – 5 martie 1912 (GA 135) şi Manifestările karmei, 11 conferințe, Hamburg, 16 – 28 mai 1910 (GA 120).
14. Vezi Rudolf Steiner, conferinţa din 6 ianuarie 1921, în Responsabilitatea omului pentru evoluția lumii, GA 203.
15. Rudolf Steiner: Știinţa ocultă (GA 13); Din cronica akasha (GA 11).
16. Nirvana („stingerea"): este denumirea indiană pentru scopul suprem al năzuinţei şi strădaniei omului şi cel mai malt lăcaş care poate fi atins numai de aleşi, prin obţinerea cunoaşterii supreme şi prin desprinderea de orice dorinţă pământeană.
17. Rudolf Steiner: conferinţa din 23 ianuarie 1921, în Responsabilitatea omului pentru evoluția lumii, GA 203..
18. Războiul care a avut loc între China şi Japonia: războiul, izbucnit în 1894, s-a terminat în 1895 prin pacea de la Schimonseki. China s-a obligat să plătească Japoniei o despăgubire de război de 200 taeli (600 milioane de mărci), în şapte rate anuale.
19. „Regula de aur a ştiinţei moderne, a spiritului de orientare antroposofică”: În baza regulii de aur a mecanicii, care exprimă faptul că nu se poate economisi efortul prin niciun mecanism. De exemplu, dacă printr-un scripete se poate reduce forţa, aceasta trebuie să acţioneze, în schimb, timp mai îndelungat.
20. Creierul produce gânduri: Vezi Carl Vogt, Scrisori filosofice pentru oamenii cultivaţi din toate oraşele, Stuttgart şi Tübingen, 1845, p. 206: „Orice cercetător al naturii va ajunge, cred eu, conform unei gândiri consecvente, la părerea că toate capacităţile pe care noi le cuprindem sub numele de activități sufleteşti sunt doar funcţii ale substanţei creierului sau, pentru a mă exprima puţin mai grosolan, că gândurile se află cu creierul în acelaşi raport în care se află fierea cu ficatul sau urina cu rinichii. A admite un suflet care se foloseşte de creier ca de un instrument cu care poate lucra aşa cum îi place este o aberaţie”. În cea de a doua ediţie, augmentată şi îmbunătăţită, Giessen, 1854, p. 323, acest pasaj este repetat, cu adăugarea unui citat din Jacob Moleschott, Circuitul vieţii, Mainz, 1852, p. 402: „Comparaţia este inacceptabilă când se înţelege în ce sens transpune Vogt punctul de comparaţie. Creierul este tot atât de indispensabil pentru elaborarea gândurilor ca şi ficatul pentru secreţia fierii şi rinichiul pentru excreţia urinei”.
21. Despre unele stări nebuloase vechi: Aluzie la teoria Kant–Laplace.
22. Adolf Harnack, Fiinţa creştinismului, Leipzig, 1900.
23. Oswald Spengler, Declinul Occidentului.
24. Dr. Roman Boos (1889-1952), specialist in ştiinţe sociale, scriitor şi orator.
25. Am ţinut o conferinţâ la Hengelo: O broşură, „Gebr. Storck Sc Co. Maschinenfabrick Hengelo/Holland", se află încă in biblioteca lui Rudolf Steiner.
26. O carte care trateazei probleme filosofice: Jurgen Bona Meyer (1829-1897), profesor de filosofie la Bonn, Probleme filosofice ale timpului. Ediţia a doua adăugită şi îmbunătăţită, Bonn, 1874, XVIII, p. 466.
27. Arnold Dodel (1843-1908), profesor de botanică la Universitatea din Zürich şi scriitor. Exemplarul de carte menţionat de Rudolf Steiner există in biblioteca lăsată de acesta. Dodel a prelucrat-o până la pagina 114 şi a făcut observaţii de cele mai multe ori sarcastice pe marginea ei. Întrucât în conferinţă se menţionează caracterul lor simptomatic, să amintim câteva dintre acestea: „Frază frumoasă?” – „Filosofii se refugiază întotdeauna în domeniul de neapropiat al metafizicii, atunci când ajung în conflict cu cel fizic, şiret?” – „Rătăcire?" – „Aici, autorul a trecut fără îndoială peste Darwin” – „Insolent, dragă domnule!” – „Miroase a sofism!” – „Pe noi, materialiştii, cu siguranţă că nu!” – „Aşadar, lumea exterioară totuşi există!” – „Aşadar, niciunul dintre materialişti nu a gândit profund?” – „Flăcăul vorbeşte ca un papă!” – „Eu cred că unii materialişti sunt capete mai clare decât acest profesor de filosofie dogmatizator şi care blesteamă!” – „Autorul sporovăieşte tâmpenii!” – „Totuşi, dragul meu!” – „Inepţie!” – „Sufletele florilor lui Fechner mă îngrozesc!” – „Autorul face previziuni!” – „Profesorul de filosofie vrea să ne dăscălească!” – „Băiatul se smiorcăie!???” – „Ce infailibil este filosoful!” – „Să-l ia dracul pe critic!” – „Aşa! Aici filosoful îşi suflecă mânecile! Ia să vedem!” – „Dragă domnule, la această întrebare eşti incapabil să răspunzi.” –„Aha, palida invidie te-a orbit!” – „Aliluia critic! De mult tu vei fi fost uitat, când opera monumentală a lui Darwin încă va fi admirată!” – Prelucrarea se termină la pagina 114 cu notaţia: „Salut et bénédiction là-dessus! Bucuros am fi renunţat la aceasta. Zürich, 30 septembrie 1874, A.D.”
28. Jan Stuten (1890-1948), muzician, plastician, scenograf şi actor olandez: pe lângă multe alte compoziţii muzicale a scris muzică pentru Faustul lui Goethe, pentru toate reprezentaţiile cu Faust de la Goetheanum, Dornach/ Elveţia.
29. Un om împărțea manifeste: este vorba de un manifest al învăţatului şi adversarului olandez dr. H.K.E. De Jong, de la Haga, partial reprodus în scrierea denigratoare a lui M. Kully, Secretele templului de la Dornach, partea a doua, Basel, 1921, p.4.
30. Prof. dr. med.Hugo Fuchs: director al Institutului de Anatomie din Göttingen. În „Göttinger Tagesblatt", 1920 (26, 27 mai), el a incercat să discrediteze la maximum ştiinţa spiritului de orientare antroposofică şi strădaniile Asociaţiei pentru „tripartiţia organismului social”, folosindu-şi prelegerile pentru a-şi aţâţa în acest sens ascultătorii, ceea ce a făcut necesară pregătirea de urgenţă a unei conferinţe explicative organizate de Societatea Antroposofică şi de asociaţia mai sus-amintită. La 25 februarie 1921 avusese loc la Göttingen, în legătură cu aţâţările prof. Fuchs în problema Sileziei Superioare, o adunare de protest împotriva Asociaţiei. Adunarea de răspuns prevăzută de Asociaţie a fost interzisă – în mod sigur sub influenţa exercitată de cei din Göttingen (vezi revista săptămânală „Tripartiţia organismului social”, Stuttgart, 1920, nr. 4, 1921, nr. 36 şi 40).
31. Grupul statuar din punctul central al clâdirii noastre: Grupul sculptural realizat în lemn de Rudolf Steiner, înfăţişând pe Reprezentantul Omenirii între Lucifer şi Ahriman, care a supravieţuit incendierii primului Goetheanum şi este amplasat în prezent în cel de al doilea Goetheanum, Dornach, Elveţia.
32. Elohim: în textul ebraic al Genezei; Luther a folosit în locul acestui cuvânt expresia „Dumnezeu în general”. Cuvântul ebraic Elohim trezea în vechii înţelepţi ebraici reprezentarea unui grup de entităţi spirituale care îşi uneau activităţile în vederea unui scop comun, omul Pământului actual.
33. Eterul caloric: trebuie deosebite eterurile caloric, luminos, sonar (chimic) şi al vieţii. Vezi Rudolf Steiner, Misterul bibilic al Genezei, GA 122.
34. Nephesch: Vezi Misterul bibilic al Genezei, GA 122 şi Antropologie spiritual-ştiinţifică, GA 107.
35. Helmholz a citit cuvânt cu cuvânt un text: La Adunarea generală de la Weimar din 1892 a Societăţii Goethe, el a citit „Presimţirile lui Goethe cu privire la ideile ştiinţei naturii”. Textul conferinţei a fost tipărit in caietul de pe luna iulie al revistei „Deutsche Rundschau", Berlin, şi a apărut apoi ca broşură, Berlin, 1892. – Vezi şi Rudolf Steiner, Cursul vieţii mele, GA 28.
36. Vezi Rudolf Steiner, Taina Sfintei Treimi, 11 conf., Dornach 23 iulie – 9 august 1922, Oxford, 20, 22, 27 august 1922, Londra, 30 august 1922 (GA 214).
37. Vezi Rudolf Steiner: conferinţa din 17 noiembrie 1922, în Corelații spirituale în configurarea organismului uman, GA 218.
38. Vezi nota 36.
39. Vezi nota 37.
40. Rudolf Steiner, Trezirea sufletelor, scena 6 dintr-a patra Dramă-misteriu, cuvintele Păzitorului Pragului.
41. Rudolf Steiner, Misiunea lui Michael, 12 conferinţe, Dornach, 21 noiembrie – 15 decembrie 1919 (GA 194).
42. Evanghelia după Ioan, 18, 36.

AcasăLucrări OnlineIndexPrecedenta