Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner
LECȚII ESOTERICE II: 1910–1912

GA 266/2

ZICERI CARE SE REPETĂ MEREU ÎN ORELE ESOTERICE DIN ANII 1910-1912


Zicerile către Spiritul zilei*


* A se vedea, privitor la aceasta, și Din conținutul Școlii esoterice. Orele esoterice, volumul I, GA 266/1, p. 63-78.
Este transmis faptul că majoritatea orelor erau începute cu adresarea către spiritul zilei, dar acest lucru nu a fost consemnat întotdeauna în însemnări.


MEDITAȚII CARE CUPRIND FIINȚA TEMPORALĂ A IERARHIILOR

Mare Spirit atotcuprinzător,
Tu, Cel care umpleai spațiul nesfârșit,
atunci pe când dintre membrele trupului meu
încă niciunul nu era prezent:
Tu erai.
Eu îmi ridic sufletul către Tine.
Eu eram în Tine.
Eu eram o parte a forțelor Tale.
Tu ți-ai trimis forțele Tale,
iar în începutul primordial al Pământului s-a oglindit
a formei trupului meu primă imagine primordială.
În forțele Tale trimise
eram eu însumi.
Tu erai.
Imaginea mea primordială Te privea.
Ea mă privea pe mine însumi.
cel care eram o parte din Tine.
Tu erai.


Mare Spirit atotcuprinzător,
multe imagini primordiale lăstăreau din viața Ta,
atunci, pe când forțele mele de viață
încă nu erau prezente.
Tu erai.
Eu îmi ridic sufletul către Tine.
Eu eram în Tine.
Eu eram o parte a forțelor Tale.
Tu Te-ai unit
cu începutul primordial al Pământului
devenind soarele vieții
și mi-ai dat forța vieții.
În forțele Tale de viață strălucitoare
eram eu însumi.
Tu erai.
Forța mea de viață strălucea în a Ta
în spațiu.
trupul meu și-a început devenirea
în timp.
Tu erai.


Mare Spirit atotcuprinzător,
în formele Tale de viață lucea simțire,
pe când simțirea mea
încă nu exista.
Tu erai.
Eu îmi ridic sufletul către Tine.
Eu eram în Tine.
Eu eram o parte a simțirilor Tale.
Tu Te-ai unit
cu începutul primordial al Pământului
iar în trupul meu a început
lucirea simțirii proprii.
În simțămintele tale
mă simțeam pe mine însumi.
Tu erai.
Simțămirile mele simțeau ființa Ta în ele.
Sufletul meu începea să fie în sine,
pentru că tu erai în mine.
Tu erai.


Mare Spirit atotcuprinzător,
în simțirile Tale trăia cunoaștere,
pe când mie încă nu-mi era dată cunoaștere.
Tu erai.
Eu îmi ridic sufletul către Tine.
Eu am intrat în trupul meu.
În simțirile mele îmi trăiam eu mie însumi.
Tu erai în soarele vieții.
În simțirea mea
trăia ființa Ta drept ființa mea.
A sufletului meu viață
Era în afara vieții Tale.
Tu erai.
Sufletul meu își simțea propria ființă în sine.
În el luă naștere dorul.
Dorul după Tine,
din care el a devenit.
Tu erai.


Mare Spirit atotcuprinzător,
în a ființei Tale cunoaștere este cunoașterea lumii,
care trebuie să-mi devină mie.
Tu ești.
Eu vreau să îmi unesc sufletul cu Tine.
Al Tău cunoscător conducător
să lumineze calea mea.
Simțind conducătorul Tău
eu pășesc prin calea vieții.
Conducătorul Tău este în soarele vieții.
El trăia în dorul meu.
Să preiau vreau ființa sa
În a mea.
Tu ești.
Forța mea să preia
a conducătorului forță în sine.
Beatitudinea pătrunde în mine.
Beatitudinea în care sufletul
găsește spiritul.
Tu ești.


Mare Spirit atotcuprinzător,
în lumina Ta strălucește a Pământului viață
viața mea este în a Ta.
Tu ești.
Sufletul meu acționează în al Tău.
Cu conducătorul Tău merg pe calea mea.
Eu trăiesc cu El.
Ființa sa este imagine
a propriei mele ființe.
Tu ești.
A conducătorului ființă în sufletul meu
Te găsește, spirit atotcuprinzător.
Beatitudine îmi este*
din a ființei Tale suflare.
Tu ești.

* Într-o altă redactare, rândul antepenultim este: „Beatitudine îmi devine mie”.



Mare Spirit atotcuprinzător,
în viața Ta trăiesc eu cu a Pământului viață.
În Tine sunt eu.
Tu ești.
Eu sunt în Tine.
Conducătorul m-a adus la Tine.
Eu trăiesc în Tine.
Spiritul tău este
a propriei mele ființe imagine.
Tu ești.
Găsit-a Spiritul
atotcuprinzătorul Spirit,
Beatitudinea dumnezeiască pășește
către o nouă creație a lumii.
Tu ești. Eu sunt. Tu ești.


[După cele dinainte, în fiecare zi.*]

Mare Spirit cuprinzător,
Eul meu să se ridice de jos în sus,
Fie să Te presimtă în atotcuprindere.
Spiritul ființei mele să se strălumineze
cu lumina solilor Tăi,
Sufletul ființei mele să se aprindă
de la flăcările de foc ale slujitorilor Tăi
Voința Eului meu să cuprindă
a cuvântului tău creator forță.
Tu ești.
Lumina Ta să strălucească în spiritul meu,
Viața Ta să încălzească sufletul meu,
Ființa Ta să străbată voința mea,
astfel ca înțelegere să cuprindă Eul meu
pentru a luminii Tale lucire,
a vieții Tale căldură a iubirii,
a ființei Tale cuvinte creatoare.
Tu ești.

* Această mențiune care lipsește în original a fost făcută de Marie Steiner pentru prima ediție din Aus den Inhalten der Esoterischen Schule (Din conținuturile Școlii esoterice), caietul III, Dornach, 1951.



Zicerea pentru meditație

„ÎN SPIRIT SE AFLA GERMENELE TRUPULUI MEU …”*

* De la un moment dat, cu aceasta erau încheiate orele esoterice

În Spirit se afla germenele trupului meu.
Iar spiritul i-a încorporat trupului meu
Ochii senzoriali,
Pentru ca prin ei să privesc
Lumina corpurilor.
Iar Spiritul i-a impregnat trupului meu
Simțire și gândire
Și simțământ și voință
Pentru ca prin ele să percep corpurile
Și să acționez asupra lor.
În Spirit se afla germenele trupului meu.

În trupul meu se află al spiritului germene.
Iar eu vreau să-i încorporez spiritului meu
Ochii suprasensibili,
Pentru ca prin ei să privesc lumina spiritelor.
Iar eu vreau să-i impregnez spiritului meu
Înțelepciune și forță și iubire,
Pentru ca prin mine să acționeze spiritele
Iar eu să devin unealta conștientă de sine
A faptelor lor.
În trupul meu se află al spiritului germene.

În razele curate ale luminii
Strălucește Dumnezeirea lumii
În iubirea curată față de toate ființele
Strălucește Dumnezeirea sufletului meu
Eu mă odihnesc în Dumnezeirea lumii
Eu mă voi găsi pe mine însumi
În Dumnezeirea lumii