.

.

coperta cărții

„În epoca noastră această funcție trece – faptul are o importanță deosebită – de la Moise la Christos Iisus, în viitor omul având a-L întâlni din ce în ce mai mult pe Christos Iisus ca judecător la său, ca judecătorul său karmic. Iată evenimentul suprasensibil. Aşa cum pe plan fizic, la începutul erei noastre, s-a petrecut Evenimentul din Palestina, în epoca noastră, în lumea imediat superioară nouă, are loc această preluare a funcției de judecător karmic de către Christos Iisus. Acest lucru are drept consecință în lumea fizică faptul că omul va dezvolta tot mai mult în viitor sentimentul că, prin tot ceea ce face, el inițiază ceva pentru care trebuie să dea socoteală lui Christos. Şi acest sentiment, care apare de aici înainte cu totul natural în cursul evoluției omenirii, se va metamorfoza, astfel încât sufletul se umple cu o lumină, care treptat începe să iradieze din omul însuşi, iar aceasta va ilumina entitatea lui Christos în lumea eterică. Cu cât acest sentiment, care va avea o importanță mult mai mare decât conştiința abstractă, se va dezvolta mai mult, cu atât făptura eterică a lui Christos va deveni mai vizibilă în secolele viitoare.”

DE LA IISUS LA CHRISTOS: Conferința a III-a


„Pentru cei care voiau să ajungă la Christos, împărtăşania sau cuminecarea era echivalentul căii esoterice, atunci când ei nu puteau urma această cale, astfel încât în comuniune, în cuminecare, puteau găsi o adevărată unire cu Christos. Pentru cei care voiau să ajungă la Christos, împărtăşania sau cuminecarea era echivalentul căii esoterice, atunci când ei nu puteau urma această cale, astfel încât în comuniune, în cuminecare, puteau găsi o adevărată unire cu Christos. Dar orice lucru îşi are timpul său. Sigur, pe cât este de adevărat că în ce priveşte viaţa spirituală începe o eră cu totul nouă, la fel de adevărat este şi că drumul care timp de mai multe secole a fost mersul corect către Christos va rămâne încă multe secole de aici înainte. Puţin câte puţin se face trecerea de la un lucru la altul, însă ceea ce era just altădată se va transforma încet, încet, în altceva, atunci când oamenii vor fi devenit maturi pentru aceasta. Şi în acest sens vrea să acţioneze teosofia: să sesizeze ceva concret, ceva real, chiar în spirit. De exemplu, chiar prin meditaţii, prin concentrări şi prin tot ceea ce noi învățăm drept cunoştinţe despre lumile superioare, oamenii devin maturi să vieţuiască în interiorul lor nu numai nişte lumi abstracte de idei, sentimente şi impresii, ci şi să se pătrundă lăuntric cu elementul spiritului, prin aceasta putând să vieţuiască comuniunea în spirit; prin aceasta gândurile – ca gânduri meditative – pot trăi în om, pot deveni acelaşi lucru, numai că dinspre interior, aşa cum a fost semnul exterior al comuniunii, cu pâinea sfinţită. Şi aşa cum creştinul neevoluat putea să-şi caute prin Euharistie drumul său către Christos, tot aşa creştinul evoluat, care învață să cunoască chipul lui Christos prin ştiinţa avansată a spiritului, se poate înălța în spirit către ceea ce va deveni de asemenea în viitor un drum exoteric pentru oameni. Aceasta va curge ca o forţă, care va aduce o extindere tot mai mare impulsului christic. Dar atunci înseşi ritualurile se vor schimba, iar ceea ce altădată se petrecea prin intermediul atributelor pâinii şi vinului se va petrece printr-o împărtăşanie, printr-o comuniune spirituală. Ideea împărtăşaniei, a comuniunii, va rămâne însă. Trebuie doar ca o dată să se ofere posibilitatea ca anumite gânduri, care ne parvin prin comunicările din cadrul mişcării de ştiinţă a spiritului, ca anumite gânduri şi simţiri interioare să pătrundă şi să spiritualizeze interiorul la fel de solemn cum, în sensul cel mai înalt al evoluţiei interioare creştine, împărtăşania a spiritualizat şi a christificat sufletul omenesc. Când devine posibil acest lucru – şi el va deveni posibil – vom fi avansat cu încă o etapă în evoluţie.”

DE LA IISUS LA CHRISTOS: Conferința a IX-a





coperta cărții

„Dacă acţionezi în aşa fel încât să conduci spiritele elementare înapoi spre lumină, spre zi, spre Luna în creştere, spre perioada verii din ciclul anual, eliberezi aceste spirite elementare care îți sunt atât de necesare; ele se înalță, odată cu moartea ta, în lumea spirituală. Dacă te uneşti cu fumul, dacă doar priveşti la obiectul solid, dacă te uneşti cu noaptea şi cu lenea, dacă te uneşti prin mâhnirea ta cu spiritul Lunii în descreştere, dacă prin faptul că eşti lipsit de Dumnezeu sau lipsit de spirit te uneşti cu spiritele care sunt încătuşate în perioada Soarelui de iarnă, condamni aceste spirite elementare să se nască din nou odată cu tine.”

„Enigma omului devine importantă pentru noi abia atunci când ne dăm seama că tot ceea ce facem, chiar dispoziţia noastră, se răsfrânge asupra întregului Cosmos, că această mică lume a noastră are o importanţă cu efecte infinit de vaste asupra întregii evoluţii din macrocosmos. Creşterea simţului responsabilităţii este lucrul cel mai frumos şi cel mai important pe care îl putem cuceri cu ajutorul ştiinţei spiritului. El ne învață să înțelegem cu adevărat viaţa, să dăm deplină valoare aceastei vieţi, cu care trebuie să ne integrăm în curentul evolutiv într-un mod plin de sens.”

FIINȚELE SPIRITUALE DIN NATURĂ: Eliberarea ființelor elementare prin om


„Minciunile şi calomniile sunt elemente care acţionează asupra corpului fizic în aşa fel încât îl fac să desprindă fantome. Există şi alte elemente, care acţionează într-un mod asemănător asupra corpului eteric. Să nu vă surprindă asemenea fenomene ale vieţii sufleteşti; trebuie să puteţi sesiza cu tot calmul ceea ce se petrece în viaţa sufletească. Asemenea lucruri, care au un efect dăunător asupra corpului eteric, sunt, de exemplu, nişte legi proaste sau nişte instituţii sociale necorespunzătoare din cadrul unei anumite comunităţi. Tot ceea ce duce la disensiuni, tot ceea ce se manifestă, în principiu, ca proastă funcţionare a relaţiilor interumane acţionează, pe baza dispoziţiei care ia naştere prin convieţuirea oamenilor, în aşa fel încât efectul lor se propagă până în corpul eteric. Şi ceea ce se acumulează în corpul eteric prin efectul unor asemenea realităţi sufleteşti duce, la rândul său, la desprinderea unor entităţi care intervin din punct de vedere spiritual, entităţi care se găsesc şi în ambianţa noastră. Le numim „spectre”, în germană le-am putea spune stafii. Noi vedem apărând, la rândul lor, aceste entităţi, desprinse din viaţa oamenilor, care sunt prezente în lumea eterică, în lumea vieţii. Astfel, un om poate umbla printre noi şi, pentru cel care este capabil să recunoască pe cale spirituală aceste lucruri, corpul fizic al omului respectiv să fie ticsit cu fantome, iar corpul său eteric să fie ticsit cu spectre sau stafii; şi toate acestea zboară, de regulă, în toate părţile şi populează lumea după moartea omului sau la puţin timp după aceea.

Astfel, vedem în ce mod subtil se propagă evenimentele spirituale ale vieţii noastre, cum sunt minciunile, calomniile, instituţiile sociale proaste, şi cum îşi instalează din punct de vedere spiritual printre noi, aici, pe globul nostru pământesc, creaturile lor.”

„Gândiţi-vă că sufletul actual vrea, în cea mai mare parte, să domine sufletul semenului său, el nu poate suferi când celălalt suflet gândeşte altceva sau iubeşte altceva, un suflet vrea să-l domine pe celălalt şi vrea să acţioneze asupra lui. În tot ceea ce acţionează de la suflet la suflet în lumea noastră, de la sentinţa nedreaptă pe care o dă cineva până la toate acele mijloace de influenţare pe care le folosesc oamenii pentru a domina sufletele, în tot ceea ce nu acţionează în aşa fel încât sufletul liber să stea în faţa altui suflet liber, ci acţionează, fie şi numai în cea mai infimă măsură, folosind mijloace coercitive de convingere, mijloace coercitive de persuasiune, acolo unde nu sunt trezite numai nişte lucruri care dormitează în celălalt suflet, peste tot în acest caz de la un suflet uman la alt suflet uman acţionează nişte forţe care, la rândul lor, influențează aceste suflete în aşa fel încât influenţele se exprimă în timpul nopţii în corpul astral. În corpul astral apar nişte intruziuni, şi prin aceasta sunt desprinse din alte lumi nişte entităţi care zumzăie acum, la rândul lor, ca spirite elementare, în lumea noastră. Aceste entităţi aparţin clasei „demonilor”. Ele sunt prezente în lumea noastră numai prin faptul că în această lume se practică în cele mai diferite moduri intoleranţa în gândire, siluirea gândirii. Ceata acestor demoni a intrat pe această cale în lumea noastră.

Astfel, noi am făcut astăzi cunoştinţă cu nişte entităţi care sunt prezente, care sunt tot atât de reale ca şi lucrurile pe care le percepem cu simţurile fizice, şi care îşi manifestă foarte clar efectele în viaţa omului. Cu totul altfel ar progresa omenirea dacă oamenii nu ar fi produs, de exemplu, prin intoleranţă, aceşti demoni, care străbat lumea noastră şi exercită influenţe permanente asupra oamenilor. Acestea sunt totodată spiritele prejudecăţilor. Astfel, înțelegem viaţa cu subtilităţile ei prin faptul că facem cunoştinţă cu această împletire dintre lumea spirituală în sens superior şi lumea noastră umană. Cum spuneam, toate aceste entităţi sunt prezente, şi ele zboară prin lumea în care trăim.”

FIINȚELE SPIRITUALE DIN NATURĂ: Fantome, spectre, demoni








Copyright © 2004 - 2013 Biblioteca antroposofică