Opera pe care Rudolf Steiner a lăsat-o în urma sa ar putea să stea fără egal, în ceea ce privește conțnutul și întinderea, în cadrul culturii lumii. Scrierile sale – operele și eseurile – formează temelia pentru ceea ce, pe parcursul vieți, a prezentat auditorilor săi, în conferințe și cursuri, ca „știință spirituală orientată antroposofic” sub aspecte mereu noi. Cea mai mare parte a celor aprope 6 000 de conferințe s-a păstrat în formă de stenograme. Pe lângă activitatea de conferențar, el a desfășurat o bogată activitate artistică, ce a atins punctul culminant în realizarea construcței primului Goetheanum. S-a păstrat un mare număr de eboșe și schițe făcute de el, de lucrări plastice, arhitectonice, de pictură, care, prin impulsurile date pentru înnoirea multor domenii ale vieți, încep să dobândească o tot mai mare considerațe în prezent.
Din 1956, prin „Administrața moștenirii Rudolf Steiner”, se lucrează la „Edița Completă Rudolf Steiner” („Rudolf Steiner Gesamtausgabe”) (GA – n. t.) care va conțne aproximativ 350 de volume. În primele două secțuni apar operele scrise și cele sub formă de conferințe; în a treia secțune este publicată, în formă adecvată, opera artistică.
O privire de ansamblu sistematică asupra operei integrale este dată în lucrarea: „Rudolf Steiner. Opera literară și artistică. O privire de ansamblu bibliografică”, la care se referă numerotarea volumelor. Catalogul „Editurii Rudolf Steiner” oferă informați asupra situaței fiecărui volum publicat.
(Împreună cu un sinoptic al lucrărilor scrise)
| 1861 | La 27 februarie se naște Rudolf Steiner la Kraljevec (pe atunci Austro-Ungaria, în prezent Croața) ca fiu al unui funcțonar al căilor ferate austrice. Părinți săi sunt originari din Austria de Jos. Își petrece copilăria și tinerețea în diferite locuri din Austria. |
| 1872 | Frecventează Școala reală din Wiener-Neustadt până la bacalaureatul din 1879. |
| 1879 | Studiază la Școala tehnică din Viena: matematică și științele naturii, în același timp literatură, filosofie și istorie. Studiu fundamental al lui Goethe. |
| 1882 | Prima activitate de scriitor. |
| 1882-1897 | Editare a scrierilor de științele naturii ale lui Goethe în „Deutsche National-Literatur” a lui Kürschner, cinci volume (GA 1 a-e). O edițe independentă a „Introducerilor” a apărut în 1925 sub titlul Scrierile lui Goethe de științe ale naturii (GA 1). |
| 1884-1890 | Profesor particular la o familie vieneză. |
| 1886 | Chemat să conlucreze la edița marea „Edițe Sophie” a operelor lui Goethe. Linii fundamentale ale unei teorii a cunoașterii în concepța goetheană despre lume cu privire îndeosebi asupra lui Schiller (GA 2). |
| 1888 | Editează „Săptămânalul german”, Viena (eseuri în GA 31). Prelegere la Uniunea Goethe din Viena: Goethe ca părinte al unei noi estetici (GA 30). |
| 1890-1897 | Weimar. Colaborare la arhiva Schiller și Goethe. Editor al scrierilor de științe ale naturii ale lui Goethe. |
| 1891 | Numirea ca doctor în filosofie la Universitatea din Rostock. În 1892 apare o altă dizertațe: Adevăr și știință. Prolog al unei „Filosofii a libertăți” (GA 3). |
| 1894 | Filosofia libertăți. Trăsături fundamentale ale unei concepți moderne despre lume. Rezultate de observațe sufletească după metoda științelor naturii. (GA 4) |
| 1895 | Friedrich Nietzsche. Un luptător împotriva timpului său. (GA 5). |
| 1897 | Concepța despre lume a lui Goethe (GA 6). Mutarea la Berlin. Editarea „Magazinului pentru literatură” și a „Foilor pentru dramaturgie” împreună cu O. E. Hartleben (eseuri în GA 29 până 32). Activează în „Societatea literară liberă”, „Societatea dramatică liberă”, în Uniunea „Giordano Bruno”, în cercul „Celor ce vin” ș.a. |
| 1899-1904 | Activitate pedagogică la „Școala muncitorilor” din Berlin, fondată de W. Liebknecht. |
| 1900-1901 | Concepți despre lume și viață în secolul al 19-lea extinsă în 1914 la: Enigmele filosofiei (GA 18). Începutul activități de prelegeri antroposofice la invitața Societăți Teosofice din Berlin. Mistica la începutul noii vremi spirituale (GA 7). |
| 1902-1912 | Constituirea antroposofiei. Activitate publică de conferințe în Berlin și călătorii lungi pentru prelegeri în întreaga Europă. Marie von Sivers (din 1914 Marie Steiner) devine colaboratoarea sa permanentă. |
| 1902 | Creștinismul ca fapt mistic și misteriile Antichități (GA 8). |
| 1903 | Fondarea și editarea revistei „Luzifer”, mai târziu „Lucifer-Gnosis” (Art. în GA 34). |
| 1904 | Teosofie. Introducere în cunoașterea suprasensibilă a lumii și a menirii omului (GA 9). |
| 1904-1905 | Cum se dobândesc cunoștințe despre lumile superioare? (GA 10) Din cronica Akasha (GA 11). Treptele cunoașterii superioare (GA 12). |
| 1910 | Știința ocultă în rezumat (GA 13). |
|
1910-1913
|
În München are loc premiera a Patru drame misterii: Poarta inițerii, Încercarea sufletului, Păzitorul Pragului, Trezirea sufletelor (GA 14). |
| 1911 | Conducerea spirituală a omului și a omenirii (GA 15). |
| 1912 | Calendar antroposofic al sufletului. Rostiri săptămânale (în GA 40 și ediți independente). O cale spre autocunoașterea omului (GA 16). |
| 1913 | Separarea de societatea teosofică și fondarea celei antroposofice. Pragul lumii spirituale (GA 17). |
| 1913-1923 | Construirea primului Goetheanum la Dornach/Elveța, construcțe realizată din lemn, cu dublă cupolă. |
| 1914-1923 | Dornach și Berlin. În prelegeri și cursuri de-a a lungul Europei, Rudolf Steiner transmite impulsuri pentru înnoire în multe domenii: artă, pedagogie, științele naturii, viață socială, medicină, teologie. Perfecțonare a noii arte a mișcării, „Euritmia”, inaugurată în 1912. |
| 1914 | Enigmele filosofiei în istoria lor, prezentate în general (GA 18). |
| 1916-1918 | Despre enigma omenească (GA 20). Despre enigme sufletești (GA 21). Geniul spiritual lui Goethe în relevarea sa prin „Faust” și prin „Basmul despre șarpele verde și frumosul Crin” (GA 22). |
| 1919 | Rudolf Steiner susțne idea unei „Tripartiți a organismului social” în eseuri și prelegeri, mai ales în spațul german de sud. Puncte centrale ale problemei sociale în necesitățle vieți prezente și viitoare (GA 23). Eseuri despre tripartița organismului social (GA 24). Toamna, este fondată la Stuttgart „Școala liberă Waldorf”, pe care Rudolf Steiner o conduce pâna la sfârșitul vieți sale. |
| 1920 | Începând cu primul curs al școlii superioare antroposofice, au loc de acum în permanență activităț artistice și prelegeri în Goetheanum-ul încă neterminat. |
| 1921 | Fondarea săptămânalului „Das Goetheanum” cu eseuri regulate și contribuți ale lui Rudolf Steiner (în GA 36). |
| 1922 | Cosmologie, religie și filosofie (GA 25). În noaptea de Anul Nou 1922/1923 construcța Goetheanum-ului este nimicită printr-un incendiu. În anii următori Rudolf Steiner poate face doar un prim model exterior pentru o nouă construcțe concepută din beton. |
| 1923 | Activitate neîntreruptă de conferențar, combinată cu călătorii. De Crăciun se reînființează „Societatea antroposofică” sub numele de „Societatea antroposofică generală” sub conducerea lui Rudolf Steiner. |
| 1923-1925 | Rudolf Steiner scrie în foiletoane săptămânale autobiografia sa, Cursul vieți mele (GA 28), care a rămas neterminată, precum și Teze antroposofice (GA 26), și conlucrează cu Ita Wegman la cartea Fundamente pentru o extindere a artei vindecării prin cunoștințe de știință spirituală (GA 27). |
| 1924 | Intensificare a activități de conferențar. Pe lângă aceasta, numeroase cursuri profesionale. Ultimele călătorii de prelegeri în Europa. La 28 septembrie ultima adresare făcută membrilor. Începutul șederii, bolnav, la pat. |
| 1925 | La 30 martie Rudolf Steiner moare la Dornach. |
