Biblioteca antroposofică


Rudolf Steiner

ARTICOLE ASUPRA ORGANIZĂRII TRIPARTITE A ORGANISMULUI SOCIAL

GA 24


IDEI CONDUCĂTOARE PENTRU ÎNTEMEIEREA UNEI INIŢIATIVE [ Nota 126 ]

1919 sau 1920


Este necesară întemeierea unei instituţii de tip bancar, care să servească, prin măsurile sale financiare, iniţiativelor economice şi spirituale orientate în sensul concepţiei antroposofice despre lume, atât în privinţa ţelurilor cât şi a atitudinilor lor. Aceasta urmează să se diferenţieze de iniţiativele bancare obişnuite, prin aceea că nu serveşte numai unor puncte de vedere financiare, ci operaţiunilor reale care sunt susţinute prin elementul financiar. De aceea se pune în primul rând problema ca, de exemplu, creditele să nu apară pe calea pe care apar în principiul bancar curent, ci din punctele de vedere obiective, care trebuie luate în considerare pentru operaţiunea ce urmează să fie întreprinsă. Bancherul va avea aşadar mai puţin caracteristica celui care împrumută, şi mai degrabă pe aceea a comerciantului care este familiarizat cu problema, care poate aprecia în sens sănătos viitorul operaţiunii ce trebuie finanţate, şi care, cu simţul realităţii, poate lua măsurile organizatorice cele mai potrivite pentru împlinirea ei.

De aceea, se va pune în special problema finanţării acelor iniţiative care sunt în măsură să aşeze viaţa economică pe un teren asociativ sănătos, şi să configureze viaţa spirituală în aşa fel încât dotările justificate să fie aduse într-o poziţie în care se pot manifesta în mod social rodnic prin caracterul lor intrinsec. Deci se pune în mod special problema de a se începe, de exemplu, cu iniţiative momentan foarte rentabile, pentru a finanţa cu ajutorul lor alte iniţiative, care pot aduce roade economice abia ulterior, şi aceasta în primul rând datorită germenilor spirituali pe care îi poartă actualmente în ele, şi care nu se pot manifesta decât după un timp.

Pentru funcţionarii acestei întreprinderi bancare este necesar ca ei să aibă înţelegerea modului în care se transpun perspectivele de viaţă oferite de antroposofie în activitate economică rodnică. De aceea este necesar să se stabilească o relaţie asociativă riguroasă între administraţia Băncilor şi cei care pot favoriza, prin eficienţa lor ideatică, înţelegerea pentru transpunerea în viaţă a unei iniţiative.

Iată un exemplu: O persoană are o idee care promite roade economice deosebite. Reprezentanţii concepţiei idealiste despre lume pot trezi în ei înţelegerea pentru consecinţele sociale ale acesteia. Activitatea lor urmează să fie suportată financiar din sumele care urmează să fie investite pentru a duce la împlinirea atât economică cât şi tehnică a ideii.

În punctul central trebuie să stea ideea de a finanţa în primul rând departamentele centrale ale Mişcării spirituale orientate antroposofic. De exemplu, clădirea din Dornach, pentru început, nu este câtuşi de puţin productivă; cu toate acestea, ea va dovedi într-o vreme ulterioară o eficienţă impunătoare şi din punct de vedere economic. De aceea trebuie trezită înţelegerea că se poate favoriza formarea unei conştiinţe financiare numai dacă se iau în considerare şi o rodnicie materială peste un timp mai îndelungat.

Iniţiativa trebuie să se bazeze pe cunoaşterea faptului că activitatea tehnică, financiară, ş.a.m.d. poate dezvolta ramuri care să furnizeze temporar pentru întreprinzătorul individual rezultate favorabile, dar care acţionează distructiv în contextul ordinii sociale. Şi multe iniţiative ale timpului mai nou au fost orientate conform acestui principiu. Ele au fost fructificate, şi tocmai prin fructificarea lor a fost subminată ordinea socială. Acestui tip de iniţiative trebuie să i se opună acelea care provin dintr-o gândire şi o simţire sănătoasă. Acestea se pot încadra într-adevăr în mod rodnic în ordinea socială. Dar ele pot fi susţinute numai printr-un mod de gândire social, stimulat de ştiinţa spirituală orientată antroposofic.

Este corect şi ca o iniţiativă cum este cea caracterizată aici, să poată depăşi pentru început doar posibilităţile de criză social-tehnice şi financiare, şi ca acesteia să i se opună dificultăţile sociale atâta timp cât ea mai poartă în sine, ca problemă propriu-zisă a muncitorilor, cele care provin din vechiul mod de producţie condamnat să ducă la criză. Muncitorii care participă la noile întreprinderi, se vor raporta, de exemplu, la diferenţele de salarizare, aşa cum s-au raportat în întreprinderile de stil vechi. În orice caz, nu trebuie subestimate în astfel de situaţii faptul că o conducere corectă a unei iniţiative de stilul caracterizat aici trebuie să aibă în curând consecinţe favorabile şi pe plan social. Aceste lucruri se vor vedea. Iar exemplul va acţiona convingător. Dacă o întreprindere de acest tip va stagna, muncitorii care participă la ea vor putea fi aduşi iarăşi în flux prin înseşi convingerile lor. Căci numai prin faptul că se reunesc în acelaşi interes muncitorii cu conducătorii spirituali ai întreprinderilor, printr-un mod de gândire care să acţioneze asupra tuturor claselor sociale, se poate lucra împotriva forţelor sociale distructive.

Condiţia fundamentală este ca strădaniile spirituale să fie strâns legate de cele materiale. Noi nu putem atinge o asemenea orientare prin intermediul forţelor disponibile acum în Mişcarea antroposofică, datorită faptului că nu avem în cadrul ei iniţiative practice, care să fi crescut din propriile ei forţe, cu excepţia Editurii antroposofice din Berlin. Dar aceasta singură nu este suficientă pentru a acţiona în mod exemplar. Căci orientarea ei economică nu este decât expresia exterioară a eficacităţii ştiinţei spirituale ca atare. Astfel de întreprinderi pot acţiona cu adevărat exemplar numai atunci când ele nu au ştiinţa spirituală ca atare drept conţinut al lor, ci un conţinut care să fie susţinut de modul de gândire spiritual-ştiinţific. O şcoală ca atare, va fi luată în considerare ca model în această direcţie abia atunci când va fi sprijinită din punct de vedere financiar de întreprinderi-iniţiative a căror organizare provine deja din cercurile spiritual-ştiinţifice. Iar clădirea din Dornach îşi va putea dovedi importanţa socială abia atunci când prin intermediul personalităţilor legate de ea vor fi chemate la viaţă astfel de întreprinderi-iniţiative care se susţin singure, care să ofere oamenilor ce lucrează în cadrul lor suportul material necesar, şi având în plus încă atât încât să poată acoperi mereu deficitul necesar unei iniţiative spirituale. În realitate, acest deficit nu există. Căci tocmai prin faptul că se naşte, se va produce fructificarea iniţiativei materiale.

Lucrurile trebuie doar abordate într-adevăr practic. Ceea ce nu face cel care întreabă: Cum să creez în sensul ştiinţei spirituale orientate antroposofic o întreprindere financiară sau economică? Căci este pur şi simplu un nonsens. Este vorba ca puterile organizate în Mişcarea spirituală orientată antroposofic să realizeze ele însele o întreprindere, ceea ce înseamnă ca bancherii, fabricanţii ş.a.m.d. să se ralieze la această Mişcare, astfel încât clădirea din Dornach să devină punctul central real al unui nou spirit de întreprinderi-iniţiative. De aceea, la Dornach nu trebuie formate „programe sociale, tehnice”, ci prin această clădire trebuie creat punctul central al unui mod de lucru care să devină modul de lucru al viitorului.

Cel care se va decide să ofere un sprijin financiar întreprinderilor-iniţiative pornite de la Dornach, va trebui să înţeleagă că în ziua de azi lucrurile au ajuns atât de departe, încât faptul de a sprijini întreprinderile constituite în sens vechi, înseamnă a-ţi investi banii în ceva nerodnic, şi că a avea grijă de proprii bani înseamnă în ziua de azi să susţii iniţiative promiţătoare pentru viitor, care sunt singurele adecvate să se opună forţelor pustiitoare. Miopii care mai cred încă în ziua de azi că aşa ceva nu a purtat niciodată roade financiare, desigur că nu se vor ralia strădaniilor pornite de la Dornach. Cei care se raliază trebuie să fie oameni cu un orizont larg din punct de vedere financiar şi economic, oameni capabili să înţeleagă că faptul de a voi să continue să meargă pe vechile căi înseamnă să-şi sape un mormânt sigur. Aceşti oameni vor fi singurii care să nu vrea să urmeze existenţa distrugătoare a ultimilor patru-cinci ani. A lucra în continuare cu întreprinderi constituite în stilul actual nu înseamnă nimic altceva decât a consuma rezervele financiare şi economice. Căci şi rezervele de materii prime şi produse agricole, care durează cel mai mult, vor fi epuizate în felul acesta. Însă fertilitatea lor financiară şi economică nu constă în aceea că ele există, ci în aceea că prin ele este posibilă munca, prin intermediul căreia sunt ele înglobate organismului social. Iar această muncă face întru totul parte din rezerve. Şi totul în viitor va depinde de faptul ca în fiecare iniţiativă individuală să ajungă la conducere un nou spirit.