30 decembrie. Conferinţă pe Ramură 1922 Dornach.
1.) În stare de veghe: Corpul în stare de iarnă / spiritul în stare de vară
2.) În stare de somn: Corp în stare de vară / spirit iernatic / Adormire = primăvară / în corp (eteric) Trezire = toamna / în corp (astral) adică la adormire artele plastice / la trezire
artele muzical-recitative
1.) reflectare asupra oglindirii, apoi imagini ale / ordinii naturii dar: / În stare de veghe = în corpul în stare de iarnă ecourile / spiritului în stare de iarnă = trup astral
În stare de somn = în corpul în stare de vară efectele / spiritului pre-terestru în stare de iarnă = trup eteric
____________________________
adică în omul care doarme (corp) este / activă existenţa preterestră – / şi avem aici configuraţia lumii, care este / de la spiritul cosmic – ceea ce înseamnă că Pământul mineral / cu plantele
= spiritul / macrocosmos
în omul care se trezeşte (spirit) avem / activă lumea moartă a prezentului – / şi avem trecutul, / care stă la baza macrocosmosului.
Cult: acţiuni, la care este activ / spiritul de iarnă – în contrast cu / vechiul Cult, la care zeii/ înşişi sunt activi –
De îndată ce circuitul anului este spiritualizat / reprezentat, el devine templu; / atunci relaţia omului cu el devine Cult, căci nu există legătură cu natura –
____________________________
1.) În raportul verii cu/ iarna stă nimicirea a ceea ce este material –
2.) Aceasta se petrece în om în orice clipă.
3.) Omul nu ar exista dacă ar exista doar / natura –
4.) Aşa se înalţă el de la considerarea / naturii la contemplarea a ceea ce durează –
Prin dobândirea autonomiei spirituale autonomă / viaţa socială devine o problemă de iubire / prin desprinderea de natură / meditaţia devine starea de a fi împreună / cu Divinitatea
____________________________
____________________________
31 decembrie 1922:
pure / arte plastice / transc. rel. de dincolo / făcând abstracţie de / matematică/ ştiinţă / religia artei / arta cunoaşterii
Magie / sursă a elementelor / demonologie / rel. mor. / Mathesis
apoi: cuprindere lăuntrică a exteriorului în partea de jos / cuprindere lăuntrică a părţii de sus
Cult: el trebuie să poarte în sine / tainele superioare –
Chr. istoric trăind în Canon / Chr. cosm. istoric. trăind în Canon
____________________________
Omul care doarme are în sine (în corp)/ existenţa pre-terestră= spirituală
El recunoaşte din aceasta / ce este trecutul – în natura minerală / şi vegetală trăieşte trecutul / în interior – viitorul la suprafaţă.
Omul care doarme are în sine (în spirit) / existenţa post-terestră = spirituală. / El recunoaşte din aceasta ce este viitorul = el poate găsi activităţi care nu sunt nimic din punct de vedere
material / şi care conţin în mod spiritual evoluţia viitorului –
Procesele din natură = materiale – gândurile fizice asupra lor / sunt singurele vii = acţiunile / sunt moarte.
Act cultic = spiritual – gândurile spirituale / în privinţa lui sunt moarte – ele trebuie / să fie vivifiate = atunci devin acţiuni. –
____________________________
Simţirea respiraţiei = simţire subtilă
În mine tălăzuieşte forţa valurilor cosmice.
Pe valuri trăieşte voinţa zeilor –
Voinţă a zeilor, tu mă umpli;
Eu te vivifiez în voinţa omenească,
În voinţa omenească fiinţa mea devine
Ea însăşi viaţă creatoare de forţă.
Eu acţionez din Eu înspre lume.
Simţirea circuitului sanguin = ascultare subtilă
În mine se linişteşte puterea voinţei omeneşti.
În linişte trăieşte gândirea omului –
Gândire a omului, tu mă luminezi;
Eu te cuprind ca gânduri ale lui Dumnezeu,
În gândurile lui Dumnezeu se află existența mea primordială
Şi existența primordială devine creatoare de lumină în mine.
Eu gândesc de la Dumnezeu spre Eu.
____________________________
Gândirea adevărata comuniune a omului
Eu mă vieţuiesc împreună cu lumea.
____________________________
A doua consemnare în scris a celor două mantre pentru conferinţa din 31 decembrie 1922 (Carnet de notiţe din Arhivă nr. NB 212):
| Se apropie de mine în acţiunea Pământului, Date mie în imaginea substanţei, Fiinţele cereşti ale stelelor: Eu le văd în voire transformându-se cu iubire. |
Eu mă vieţuiesc pe mine – ca suflet |
| Pătrund în mine în viaţa apei, Modelându-mă în a substanţei forţă puternică, Faptele cereşti ale stelelor: Eu le văd în simţire transformându-se înţelept. |
Eu mă vieţuiesc pe mine – ca spirit |
