Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner

RELAŢIA LUMII STELELOR CU OMUL ŞI A OMULUI CU LUMEA STELARĂ
COMUNIUNEA SPIRITUALĂ A OMENIRII

GA 219

NOTE


Relativ la această ediție

Conferințele publicate în acest volum au fost ținute de Rudolf Steiner pentru membrii Societății Antroposofice. Pe atunci Rudolf Steiner ținea regulat conferințe la Dornach la fiecare sfârșit de săptămână (vineri, sâmbătă și duminică) – cu excepția întreruperilor datorate călătoriilor sale – iar duminica după-amiaza erau reprezentații artistice publice, în majoritate euritmice, sub conducerea Mariei Steiner.

Pentru perioada de Crăciun din 1922, Uniunea Cercetătorilor Naturii de la Goetheanum și Ramura antroposofică de la Goetheanum făcuseră invitații la un simpozion în al cărui punct central se afla ciclul de conferințe al lui Rudolf Steiner Momentul nașterii științelor naturii în istoria omenirii și evoluția lor de atunci încoace (GA 326). Conferințele regulate pentru membri nu erau întrerupte datorită acestui fapt, și mai degrabă era indicat în mod expres în ce seri va ține Rudolf Steiner „Conferințele sale obișnuite despre antroposofie de la Goetheanum”.

Conferința din 2 decembrie 1922, care ține, din punct de vedere cronologic, de acest context: „Exprimarea omului prin sunet şi cuvânt” a fost preluată datorită conţinutului său deosebit în volumul Esenţa muzicală şi trăirea sunetului în om (GA 283).

Cu câteva luni mai înainte, în septembrie 1922, a fost întemeiată la Dornach Mişcarea pentru înnoire religioasă, „Comunitatea creştină” (vezi în această privinţă Conferinţe şi Cursuri despre acţiunea creştin-religioasă, GA 342-344). În conferinţa sa din 30 decembrie 1922, Rudolf Steiner se referă la naşterea acestei Mişcări şi la particularităţile raportării ei la Mişcarea antroposofică. Motivul exterior al acestor expuneri au fost neînţelegerile care luaseră naştere printre antroposofi în privinţa Mişcării de reînnoire religioasă.

Conferinţa din 31 decembrie 1922 este ultima conferinţă pe care a putut-o ţine Rudolf Steiner în primul Goetheanum. În noaptea care a urmat – noaptea Sfântului Silvestru 1922/23 – clădirea a fost complet distrusă prin catastrofa unui incendiu.

Suportul textului: Conferinţele au fost stenografiate de stenografa de profesie Helene Finckh, care permanent a întocmit stenogramele conferinţelor începând din 1917, la solicitarea lui Rudolf Steiner. Textul tipărit are la bază transcrierea ei în text clar.

Pentru ediţia a şasea (1994), prezentul volum a fost revăzut de Anna Maria Balaster şi Ulla Trapp, iar ultimele două conferinţe, ca şi câteva pasaje neclare din text au fost comparate cu stenogramele. Corecturile devenite necesare în felul acesta sunt menţionate în indicaţiile de la paginile respective. Volumul a fost completat cu indicaţii marginale în privinţa desenelor la tablă, cu Notiţele lui Rudolf Steiner relativ la conferinţele din 30 şi 31 decembrie 1922, cu un facsimil al meditaţiei „Se apropie de mine în acţiunea Pământului ... ”, ca şi cu un registru de nume. Indicaţiile şi conţinuturile Notelor au fost extinse.

Relatarea lui Rudolf Steiner din „Ştiri către membri” din 5 octombrie 1924, conţinută în acest volum în ediţiile anterioare celei din 1994 nu a fost reluată aici, pentru că nu se află într-o legătură cronologică cu conferinţele. Relatarea este tipărită în volumul Constituirea Societăţii Antroposofice Generale ... , GA 260a, pag. 395 ş.u.

Titlul volumului a fost dat în 1927 de către Marie Steiner pentru ediţia publicată de ea, iniţial în două volume.

Relativ la desenele la tablă: Desenele şi inscripţiile originale ale lui Rudolf Steiner la tablă de la aceste conferinţe s-au păstrat, deoarece tablele erau pe atunci acoperite cu hârtie neagră. Ele sunt redate micşorat, în completarea conferinţelor, în volumul XI al seriei „Rudolf Steiner – desene la tablă pentru Opera de conferinţe”.

Relativ la desenele din text: Desenele introduse în text în ediţiile anterioare au fost păstrate şi în această ediţie. La tablele originale corespunzătoare se face referire de fiecare dată în locurile respective din text, în paranteze pătrate []. Desenele la tablă de la conferinţa din 31 decembrie 1922 au putut fi redate în text numai după documentele stenografei. Aceste table, ca şi tablele pe care au fost notate cele două mantre au fost distruse odată cu incendierea clădirii Goetheanumului.


Note referitoare la text

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul Operelor Complete (GA) sunt date cu indicarea numărului de bibliografie.

  1. în cadrul ultimelor conferinţe de aici: Este avut în vedere aşa numitul „Curs francez” (Săptămâna franceză) ţinut între 6 şi 15 septembrie 1922 la Dornach, Curs de zece conferinţe. El a apărut sub titlul Filosofia, cosmologia şi religia în antroposofie, GA 215; autoreferate în această privinţă se găsesc în Cosmologie, religie şi filosofie, GA 25.
  2. Corectură în text: „în timpul somnului, doar inconştient, plin de viaţă, între moarte şi o nouă naştere însă pe deplin conştient”. Această corectură a fost făcută după o comparare a textului cu stenograma originală. În ediţiile anterioare s-a spus în mod incorect: „dar plin de viaţă între moartea şi o nouă naştere, pe deplin conştient ... ”
  3. Corectură în text: ”... astfel încât ar putea fi reprezentat întru câtva aşa. Dacă am vrea să prezentăm ceea ce îşi spune omul...”: corectura a fost făcută după compararea textului cu stenograma originală. Transcrierea iniţială suna în mod eronat: „ ...încât s-ar putea reprezenta cam aşa, dacă ceea ce ... ”.
  4. eu am expus: În conferinţa a cincea, din 10 septembrie 1922, în Filosofia, cosmologia şi religia în antroposofie, GA 215.
  5. despre care voi vorbi aici ulterior: Vezi în această privinţă conferinţele din 9 februarie 1923 din Cunoaştere pământească şi cunoaştere cerească, GA 221 şi din 27 iulie 1923 din Ştiinţa iniţiatică şi cunoaşterea stelară, GA 228.
  6. Insula Paştelui: După cutremurul din Chile din septembrie 1922 s-a anunţat în mod eronat că la îngrozitorul cutremur oceanic s-ar fi scufundat şi Insula Paştelui.
  7. Sărăcia vine de la pauvreté: Acest mod de a vorbi devenit deja proverbial provine iniţial din cartea scrisă în dialectul german de jos „Ut mine Stromtid” de Fritz Reuter, apărută între 1862-1864, Partea a treia, Capitolul 38. Textual: Marea sărăcie din oraş provine de la marea Powerteh de aici! (Sărăcia vine de la pauperitate – n.tr.)
  8. în conferințele pe care le-am ţinut aici cu puţin timp în urmă: Vezi în primul rând conferinţa a cincea din Filosofia, cosmologia şi religia în antroposofie, GA 215.
  9. În cartea mea Teosofia: Teosofie. Introducere în cunoaşterea suprasensibilă despre lume şi determinarea omului ( l 904), GA 9.
  10. că infractorii ... au cel mai sănătos somn: Cercetările corespunzătoare ale prof. dr. Sante de Sanctis de la Roma au fost publicate în traducere germană în cartea „Visele”, Halle 1902. Un articol în această privinţă a apărut în revista „Studii psihice”, an de apariţie XXIX, Caietul 11, noiembrie 1902. Alte publicaţii în ziare în această privinţă nu au putut fi găsite până acum.
  11. Ştiința ocultă în schiţă, GA 13 (1910), UE 2003.
  12. în aşa-numitul Curs francez: Vezi Nota 1.
  13. David Friedrich Strauß, 1808-1874, teolog evanghelist.
  14. Albert Kalthoff, 1850-1906, teolog evanghelist.
  15. Arthur Drews, 1865-1936, profesor de filosofie.
  16. Nebuloasa Kant-Laplace: Teorie de naştere a lumii, provenită din „Ipoteza nebulară” a filosofului şi matematicianului Imanuel Kant (1724-1804), conform căreia Pământul s-ar fi format dintr-o ceaţă primordială, şi – independent de Kant (şi diferind în multe privinţe) – din teoriile matematicianului şi astronomului francez Pierre Simon Laplace (1749-1827). – Vezi „Istoria generală a naturii şi teoria cerului sau încercare de concepere a originii omului şi a întregului eşafodaj al lumii, tratat în conformitate cu principiile lui Newton”, pe lângă alte două suplimente, Leipzig 1755 a lui Kant, şi Operele lui Laplace „Expunere a sistemului lumii”, 1796 şi „Tratat de mecanică cerească”, 5 volume, Paris 1799-1825 (în limba germană: „Mecanica cerului”, Berlin).
  17. v-am expus ... trupul eteric drept organism temporal: De exemplu în conferinţele din 23 martie 1913 în Ce semnificație are dezvoltarea ocultă a omului pentru învelișurile sale – trup fizic, trup eteric, trup astral – și sinea sa? GA 145, din 20 august 1922 în Taina Sfintei Treimi, GA 214 şi din 19 noiembrie 1922 în Corelații spirituale în configurarea organismului omenesc, GA 218.
  18. cum am spus în conferințele despre pedagogie: De exemplu în conferinţa de la Dornach din 26 decembrie 1921 în Dezvoltarea sănătoasă a ființei umane, GA 303.
  19. Relativ la conferința din 16 decembrie 1922: Lupta entităţilor luciferice şi ahrimanice este expusă şi în cele trei conferinţe de la Londra din 12, 16 şi 19 noiembrie 1922, în Corelații spirituale în configurarea organismului omenesc, GA 218.
  20. Gnomi şi silfide în Dramele-misterii: Rudolf Steiner, cea de-a patra dramă-misteriu Trezirea sufletelor, Tabloul 2. Patru drame-misterii (1910-13), GA 14.
  21. cu câtăva vreme în urmă: Vezi conferinţa din 22 septembrie 1922 „Interacţiunea lumii spirituale în activitatea istorică a omului” în Impulsuri fundamentale ale devenirii istorice a omenirii, GA 216.
  22. Un eveniment ... despre care noi am vorbit adesea: Vezi în special cele două conferinţe ale lui Rudolf Steiner de la Stuttgart din 18 şi 20 mai 1913 în Trepte premergătoare ale Misteriului de pe Golgota, GA 152.
  23. În acest loc Rudolf Steiner a desenat la tablă (vezi Tabla 9), exprimând următoarele:
    „Pentru ca noi să putem cuprinde corect cu privirea aceste lucruri, vrem să le aducem schematic în faţa ochilor (se desenează la tablă). Să acceptăm acum că avem ca reprezentant al simţurilor ochiul, aşadar domeniul simţului văzului. Eu vreau să indic aici acest domeniu al simţului văzului, întru totul schematic, prin acest câmp roşu; eu vreau să indic faptul că acest câmp roşu este străbătut de ritmul respirator, care se răspândeşte în interiorul său. Trupul astral al omului se află, între adormire şi trezire, în interacţiune cu ceea ce se desfăşoară în simţuri. Eu vreau să desenez o porţiune din aceasta, aici. Între adormire şi trezire, acest trup astral se află în legătură cu lumea exterioară (galben).”
  24. o dezbatere pe care am ţinut-o de curând aici: Conferinţa din 20 octombrie 1922 ţinută la Dornach, conţinută în Corelații spirituale în configurarea organismului omenesc, GA 218.
  25. Mâine va fi conferința mea: Vezi Nota 1. Următoarele cinci conferinţe din 23 până în 31 decembrie au apărut în 1927 ca volum cu titlul „Comuniunea spirituală a omenirii”.
  26. Corectură în text: „mai târziu” în loc de „târziu”.
  27. Corectură în text: „participat” în loc de „contribuit”.
  28. Goethe a mai putut încă rosti cuvintele: Roma, 28 ianuarie 1787: „... Cea de-a doua consideraţie se preocupă aproape exclusiv cu arta grecilor şi caută să cerceteze modul în care au procedat acei artişti inegalabili pentru a dezvolta din înfăţişarea omenească cercul alcătuirii divine, care este întrutotul închis şi în care nu lipseşte nimic mai puţin decât tranziţiile şi intermedierile. Aş zice că ei au procedat în conformitate cu legile după care procedează şi natura, şi pe urma cărora mă aflu eu. Numai că aici se mai află ceva pe care eu n-aş şti să-l spun.” (Călătorie în Italia.)
  29. Johann Gottfried Herder, 1744-1803.
  30. Baruch Spinoza, 1632-1677.
  31. Corectură în text: „ceea ce se revela ... să extragă ca gânduri, ca gânduri deosebite”. În ediţiile anterioare, aici se spunea: „ceea ce se revela ca gânduri ... să extragă ca gânduri deosebite”. Corecturile au fost făcute după verificarea cu stenograma originală.
  32. Goethe descrie drept al treisprezecelea în „Tainele” sale: Humanus, în „Tainele”, un fragment, 1784-86. Vezi şi Rudolf Steiner „Tainele. Un poem de Crăciun şi Paşti de Goethe”. Conferinţă ţinută pe 25 decembrie 1907 la Köln, în Ființe ale naturii și ființe spirituale – acțiunea lor în lumea noastră vizibilă, GA 98.
  33. recunoscut şi de istorie ca rege francez stupid: Sub Carol al IX-lea (1550-1574) a fost stabilită pentru Franţa începutul anului pe data de 1 ianuarie. 1 ianuarie este termenul de început, preluat de romani, al anului iulian (şi cu aceasta şi gregorian).
  34. „Eu sunt calea ... ”: Ioan 14, 6.
  35. forța Soarelui ... era acoperită de Pământ: Relativ la aceasta, într unul din Carnetele de notiţe ale lui Rudolf Steiner (NB 212) se găseşte mantra:
    Pământul acoperă Soarele.
    Forţe văzătoare constrâng
    O întrezărire liberă
    Din elementele Pământului. (În Maxime, GA 40).
  36. Se revelează ... : După Luca, 2, 14.
  37. cuvintele care se află în Evanghelie: Ioan, 21, 25.
  38. Într-o altă Clasă de conferinţe: Momentul apariţiei ştiinţelor naturii în istorie şi evoluţia lor de până acum, nouă conferinţe ţinute la Dornach din 24 decembrie 1922 până pe 6 ianuarie 1923, GA 326.
  39. Goethe ... spunea: „Frumosul este manifestarea legilor tainice ale naturii, care ne-ar rămâne pe vecie tăinuite fără manifestarea acestuia.” „Lucrările de ştiinţele naturii ale lui Goethe”, editate şi comentate de Rudolf Steiner în „Literatura naţională germană” a lui Kürschner 1883-1897 (reeditată în cinci volume la Dornach în 1975), volumul V, pag. 494. Rudolf Steiner remarcă în această privinţă (1897): „Arta şi Frumosul nu sunt produse arbitrare ale omului. Ele sunt forme superioare ale general al lumii, care se vesteşte la fel de bine în producţiile artistice ca şi în căderea unei pietre. Artistul furnizează opere care sunt opere ale naturii, în sensul cel mai înalt. Dacă tainele naturii i se dezvăluie, el nu poate crea decât ceva demn. El încorporează tainele naturii în operele sale.”
  40. Şi dacă am parcurs o dată această cale: Vezi în această privinţă Goethe în „Epigrame”:
    Cel care posedă ştiinţa şi arta,
    are şi religie;
    cel care nu are nici una nici alta,
    să aibă măcar religie.
  41. în ce formă a luat naştere o Mişcare religios cultică: / Cu un timp în urmă: Vezi în această privinţă Conferinţe şi Cursuri despre acţiunea creştin-religioasă volumele I şi II, GA 342 şi 343.
  42. iar cel care a săvârşit, ca să spunem aşa, cel dintâi act cultic: Preotul Dr. Friedrich Rittelmeyer, 1872-1938, pastor protestant. Între 1902 şi 1916 el a fost un cunoscut predicator la Nürnberg, apoi la „Biserica Nouă” din Berlin. Autor de lucrări teologice. Din 1911 s-a aflat în legătură cu Rudolf Steiner; editor al lucrării „Despre opera de o viaţă a lui Rudolf Steiner”, 1921. Co-fondator şi primul conducător superior al „Comunităţii creştine”, Mişcare pentru înnoire religioasă, întemeiată în 1922. Vezi Conferinţe despre acţiunea religios-creştină, Volumul III, GA 344.
  43. Conferinţa din 31 decembrie 1922: Aceasta a fost ultima conferinţă pe care a ţinut-o Rudolf Steiner în clădirea primului Goetheanum. În noaptea de Sfântul Silvestru 1922/23 clădirea a căzut jertfă unei catastrofe prin incendiu.
  44. Corectură în text: Cuvintele „trăgând-o în jos” au fost adăugate (în conformitate cu stenograma).
  45. cartea mea Despre enigmele sufletului: Despre enigmele sufletului (1917), GA 21. În această lucrare, Rudolf Steiner a expus pentru prima dată în public „omul tripartit”. (IV. Extindere în schiţă a conţinutului acestei lucrări. 6. Dependenţele fizice şi spirituale ale entităţii umane.)
  46. Corectură în text: „mai cuprinzătoare”. (În limba germană, „umfassender”, corectat în loc de „Umfassung der” = „cuprins al” – n.tr.) Se explică, desigur, ca greşeală de auz a stenografei.
  47. Corectură în text: „ ... mineralicul care se fărâmiţează în sine. Se fărâmiţează ... ” Corectat după compararea cu stenograma originală.
  48. Animalele ... Noi vom mai vorbi în viitor despre ele: Vezi Omul ca acord muzical al Cuvântului cosmic creator, formator şi modelator, douăsprezece conferinţe, ţinute la Dornach din 19 octombrie până pe 11 noiembrie 1923, GA 230.
  49. Corectură în text: Această corectură a fost făcută prin compararea cu o altă stenogramă.
  50. în cărţulia despre Teoria cunoaşterii în concepția despre lume a lui Goethe: Linii fundamentale ale unei teorii a cunoaşterii în concepţia despre lume a lui Goethe, cu luarea deosebită în considerare a lui Schiller ( 1886), GA 2, Dornach 1979, pag. 113: „Concepţia noastră despre lume ... ne-a adus la părerea că miezul lumii se revarsă în gândirea noastră, că noi nu gândim doar despre esenţa lumii, ci că gândirea este o mergere-împreună cu această esenţă a realităţii.” (Cunoaşterea naturii. Natura organică.) – Apoi: Rudolf Steiner, „Lucrările de ştiinţă ale naturii ale lui Goethe. Introducere.”, (1883-97) „Devenirea conştientă de idee este, în realitate, adevărata comuniune a omului.” GA 1, Dornach 1973, pag. 126 (reeditare în 5 volume la Dornach 1975, Volumul II, pag. IV).
  51. vinerea viitoare: Vezi conferinţele din ianuarie 1923, în Cunoaşterea vie a naturii. Căderea intelectuală în păcat şi ridicarea spirituală din păcat, GA 220.
  52. pentru ca atunci când fiinţa timpului va păşi din nou în faţa sufletelor noastre: Compară cu seria de conferinţe Circuitul anului ca proces de respiraţie a Pământului şi cele patru mari sărbători, Dornach 31 martie – 8 aprilie 1923, GA 223.
  53. Orice An Nou este întâmpinat cu noi morminte: „Anul Nou este mereu întâmpinat cu noi morminte ... ” „De Anul Nou”, în „Poezii de Wladimir Solovjeff, traduse de Marie Steiner”, Dornach 1988.
  54. trei conferinţe publice la Haga: Pe 31 octombrie 1922 „Cunoaşterea fiinţei spirituale a lumii”, pe 3 noiembrie 1922 „Cunoaşterea esenţei spirituale a lumii”, în Știința spirituală antroposofică și marile întrebări ale civilizației din prezent, GA 80c. Pe 4 noiembrie 1922 „Educaţia religioasă şi morală în lumina antroposofiei”, în Educație pentru viață. Autoeducare și practică pedagogică, GA 297a.
  55. La Rotterdam: Pe 1 noiembrie 1922 „Suprasensibilul în om şi în lume”,  în Educație pentru viață. Autoeducare și practică pedagogică, GA 297a.
  56. la Delft: Pe 6 noiembrie 1922 „Cunoaşterea suprasensibilă şi ştiinţa prezentului”, în Știința spirituală antroposofică și marile întrebări ale civilizației din prezent, GA 80c.
  57. La Londra, trei conferinţe semi-publice: Pe 17, 18 şi 19 noiembrie 1922, în Corelații spirituale în modelarea organismului uman, GA 218.
  58. trei conferinţe pe Ramură: Pe 12, 16 şi 19 noiembrie 1922, în Corelații spirituale în modelarea organismului uman, GA 218.
  59. conferințe, ... pe care le-am ţinut aici de Crăciunul trecut: Curs de Crăciun pentru învăţători şi profesori Dezvoltarea sănătoasă a fiinţei omeneşti, şaisprezece conferinţe, Dornach din 23 decembrie 1921 până pe 7 ianuarie 1922, GA 303.
  60. conferinţe la Oxford despre pedagogie: Forţele fundamentale sufletesc-spirituale ale artei educaţiei, douăsprezece conferinţe, Oxford, 16-29 august 1922, GA 305.
  61. figuri euritmice: Vezi Ciclul de conferinţe ţinut între 24 iunie şi 12 iulie 1924 la Goetheanum Euritmia ca limbaj vizibil, GA 279, şi „Schiţe pentru figurile euritmice” GA K 26 şi „Figurile euritmice date de Rudolf Steiner”, redate pictural de Annemarie Bäschlin, GA K 26 a.
  62. miss Maryon: Edith Maryon, 1872-1924, sculptoriţă colaboratoare a lui Rudolf Steiner în domeniul artei plastice, la „Grupul sculptural central pentru Goetheanum”. Lui Edith Maryon „i s-a încredinţat la Congresul de Crăciun din 1923 conducerea Secţiunii de arte plastice”. „De la ea a pornit propunerea care a dus la configurarea formelor de mişcare euritmice în figuri de lemn pictate. Ea a lucrat cu mâinile ei la aceste figuri până când a s-a îmbolnăvit.” Vezi Rudolf Steiner / Edith Maryon: Corespondenţă, GA 263 / I, şi Rex Raab „Edith Maryon, sculptoriţă şi colaboratoare a lui Rudolf Steiner”, Dornach 1993.

REGISTRU DE NUME

Drews, Arthur 42
Goethe, Johann Wolfgang von 70, 92, 96, 124, 125
Herder, Johann Gottfried 92
Kalthoff, Albert 42
Kant, Imanuel 51
Carol IX, rege francez 103*
Laplace, Pierre Simon 51
Maryon, Edith 153
Solovjeff, Wladimir 150*
Spinoza, Baruch 92
Strauß, David Friedrich 42
Steiner, Rudolf

* = fără menţionarea numelui în text


Lucrări:

GA 2: Linii fundamentale ale unei teorii a cunoaşterii în concepţia despre lume a lui Goethe 147
GA 9: Teosofie 31
GA 10: Cum se dobândesc cunoştinţe despre lumile superioare? 80
GA 13: Ştiinţa ocultă în schiţă 38, 44, 64, 77, 100
GA 14: Patru Drame-misterii 57
GA 21: Despre enigmele sufletului 137

Conferințe:

GA 215: Filosofia, cosmologia şi religia în antroposofie 7, 23, 40
GA 216: Impulsuri fundamentale ale devenirii istorice a omului, conferinţă din 22 septembrie 1922, 73
GA 326: Momentul apariţiei ştiinţelor naturii 115