Rudolf Steiner

CICLUL ANULUI CA PROCES DE RESPIRAŢIE A PĂMÂNTULUI ŞI CELE PATRU MARI PERIOADE DE SĂRBĂTOARE

GA 223

NOTE

Textele folosite: Conferinţele au fost stenografiate şi transpuse de stenografi în scrierea obişnuită. De aici provine textul tipărit în cartea de faţă. Conferinţele intitulate “Ciclul anului” au fost notate de Helene Finck, stenografă de profesie, care, din anul 1917, a notat cu regularitate conferinţele, din însărcinarea lui Rudolf Steiner. Conferinţele cu titlul “Antroposofia şi inima umană” au fost notate de Walter Vegelahn, un stenograf amator destoinic, care, mai ales în anii dinaintea primului război mondial, a notat un mare număr de conferinţe şi ale cărui stenograme sunt, în general, demne de încredere.

Lucrările lui Rudolf Steiner din cadrul Ediţiei Operelor Complete (GA) sunt indicate la Trimiteri cu numărul bibliografic respectiv. Vezi şi tabelul de la sfârşitul volumului.

1. cuvintele lui Pavel: I Cor. 15, 14.


2. misteriile chtonice: Misteriile adâncurilor Pământului.


3. impulsul tripartiţiei în viaţa socială: Comp. Rudolf Steiner, Conferinţe referitoare la tripartiţia organismului social şi la situaţia epocii 1515-1921, GA Nr. bibl. 24.


4. sare, mercur, fosfor: de exemplu, la Jakob Böhme. Vezi Rudolf Steiner, Mistica în zorii vieţii spirituale moderne..., GA 7.


5. “Eu cânt cum cântă pasărea”: Goethe în “Der Sänger”.


6. es “grunelt”, în “Faust” II, act 2, golfurile stâncoase ale Mării Egee.
   


7. unele dintre lucrurile pe care am avut ocazia să le mai prezint... la ultimul Crăciun: vezi “Comuniunea spirituală a omenirii”, în Legătura lumii stelare cu omul şi a omului cu lumea stelară ‒ Comuniunea spirituală a omenirii, GA - Nr. bibl. 219.


8. maximele înţelepţilor greci: Acestea erau înscrise în sanctuarul din Delphi. Comp. O. Willmann “Istoria idealismului”, vol. 1, p. 245 şi urm.


9. vechiul cânt norvegian al lui Olaf: Vezi “An Nou cosmic. Cântul lui Olaf Åsterson”, Dornach 1981


10. “Faceţi aceasta în amintirea mea”: Luca 22, 19; I Cor. 11, 24 şi 25.”


11. Referitor la conferinţele cu titlul “Antroposofia şi inima umană”: Rudolf Steiner a ţinut aceste conferinţe pentru membrii Societăţii Antroposofice din Austria, cu ocazia unei întâlniri organizate la Viena în scopul întemeierii Societăţii Antroposofice din Austria, care a putut avea loc la 1 octombrie. După întoarcerea de la Viena, el a relatat la 5 octombrie, la Dornach, despre toate festivităţile la care participase şi aminteşte ciclul “Antroposofia şi inima umană” în felul următor: “Congresul de la Viena, care tocmai s-a încheiat şi de la care vin acum, s-a desfăşurat într-un mod cu totul satisfăcător. Au fost prezentate două conferinţe publice, la 26 şi 29 septembrie, care au atras un auditoriu foarte numeros. Prima conferinţă s-a ocupat de antroposofie ca imperativ al epocii, iar a doua de importanţa moral-religioasă a antroposofiei. Apoi am avut ocazia de a prezenta patru conferinţe pentru membrii ramurii Societăţii Antroposofice, în cadrul acestui congres, în care am vorbit despre legătura antroposofiei cu inima umană; aici s-au revărsat unele dintre lucrurile care au fost deja explicate aici, din cele mai diferite puncte de vedere: importanţa şi posibilitatea unei reînnoiri a sărbătorii Mihaeli.”


12. ieri, în cadrul conferinţei publice: “Antroposofia şi atitudinea etic-religioasă a omului în viaţă”, în Ce a vrut Goetheanumul şi ce trebuie să facă antroposofia?, GA Nr. bibl. 84.
    


13. Dr. Ludwig Staudenmaier, n. 1865. “Magia ca ştiinţă experimentală a naturii”, ed. a 2-a, Leipzig 1922, p. 24-25.


14. Johannes Peter Müller, 1801-1858, naturalist, întemeietorul şcolii fizico-chimice în fiziologie, s-a ocupat de anatomia comparată.


15. la Penmaenmawr: Vezi Cunoaştere iniţiatică. Evoluţia spirituală şi fizică a lumii şi omenirii în trecut, prezent şi viitor, din punctul de vedere al antroposofiei, GA Nr. bibl. 227.


16. preoţi druizi: Comp. “Piatra druidică”, redare în culori a unei schiţe în pastel realizată de Rudolf Steiner, GA K 54. 18, Dornach 1964.


17. Adam Smith, 1723-1790, economist naţional englez.


18. Karl Marx, 1818-1883, întemeietorul socialismului ştiinţific.


19. Gustav Theodor Fechner, 1801-1887, naturalist şi filosof. Vezi scrierea sa “Profesorul Schleiden şi Luna”, Leipzig 1856.


20. Matth. Jakob Schleiden, 1804-1881, botanist, a descoperit în 1838 structura celulară a plantelor.


21. Immanuel Kant, 1724-1804.


22. Pierre Simon Laplace, 1749-1827, astronom şi matematician francez.


23. dacă facem în faţa copiilor experimentul: E vorba de aşa-numitul experiment al lui Plateau, dezvoltat de fizicianul J. A. F. Plateau (1810-1883). Comp. descrierea făcută de Vincenz Knauer în prelegerile sale pe tema “Problemele principale ale filosofiei”, Viena şi Leipzig 1892, p. 281.


24. bagatele, în alte domenii: Devalorizarea banilor în anii de după război.


25. despre acest mers exterior de-a lungul anului: Comp. “Calendar sufletesc antroposofic”. Drumul sufletului de-a lungul ciclului anual, Dornach 1982.