Rudolf Steiner
CURSUL DESPRE LUMINĂ

GA 320

NOTE ȘI COMENTARII

1. La începutul cursului, Walter Johannes Stein (Viena 1891-1957 Londra) a citat o serie de pasaje din lucrări anterioare ale lui Rudolf Steiner.
2. Rudolf Steiner a mai ținut în Stuttgart două cicluri de conferințe care continuă tematica începută: „Impulsuri ale Științei Spirituale pentru dezvoltarea fizicii (II) – Căldura la granița materialității pozitive și negative” 1920 (GA 321), și „Impulsuri ale Științei Spirituale pentru dezvoltarea fizicii (III) Astronomia în raport cu omul și antropologia” 1921 (GA 323), Univers Enciclopedic 2006.
3. Naturalism: în accepțiunea concepției filosofice care exclude suprasensibilul ridicând natura, lumea fizică la rangul de principiu suprem (n. trad.)
4. Este vorba de eterul material al fizicii secolelor 18 și 19, presupus a fi mediul purtător al undelor electromagnetice. Experiența Michelson-Morley a elucidat în mod definitiv problema acestui eter ipotetic. Vezi și Nota 11.
5. Cinematica: ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor, independent de masele lor și de cauzele care produc mișcarea (n. trad.)
6. Este vorba de dinamică, ramură a mecanicii care studiază legile mișcării corpurilor ținând seamă de masele lor și de forțele care se exercită asupra lor (n. trad.)
7. „aici deja mă împotmolesc” Gothe Faust partea l-a (Odaia de studiu vers 1225).
8. Se intenționează prezentarea în formă concentrată atât a unității de măsură pentru forță, cât și a modului de abordare atomistic al realității, care caută să fundeze fenomenele pe unități indivizibile de masă, sau cuante energetice. Forța și unitatea ei nu sunt caracterizate potrivit modului uzual de tratare, ci pornindu-se de la impuls. Prin aceasta se ținea cont de evoluția făcută în fizică la începutul sec. 20. A se vedea și indicațiile metodice făcute la începutul conferinței a VII-a.
9. Isaak Newton (Woolsthorpe 1643-1727 Londra), fizician, matematician și astronom.
10. A se vedea: Rudolf Steiner „Goethes Naturwissenschaftliche Schriften” (Scrierile de științe naturale ale lui Goethe), ediție îngrijită de Rudolf Steiner, vol III (Vol 116 din Ediția Kürschner) și expunerile lui Rudolf Steiner din Teoria cunoașterii la Goethe (GA 6) ed. Triade 1996, (n. trad.)
11. Corp eteric: de data aceasta este vorba de corpul de forțe de viață uman, numit de către știința spirituală și corp al forțelor plăsmuitoare, Vezi Rudolf Steiner Teosofie. Introducere în cunoașterea suprasensibilului și menirea omului, (GA 9), Ed. Univers Enciclopedic.
12. Aluzie la experimentul de importanță istorică al lui Newton, care a procedat în acest fel (n.trad.)
13. Este menționată absorbția energiei luminoase al trecerea printr-un mediu material, denumit de Goethe mediu „tulbure”, obscur; în particular mai avem de-a face și cu efectele optice din zonele de trecere de la lumină la întuneric, care sunt zone de penumbră (v. și explicațiile suplimentare din Anexa I, n. trad.)
14. Corp astral: purtătorul sensibilității și al vieții afective, al activităților psihice în general; activitatea acestui corp suprasensibil este reflectată în conștiență de către sistemul nervos uman. (v. și GA 9, Nota 11, n.trad.)
15. Vezi Nota 7.
16. Școala Waldorf: întemeiată de consilierul comercial Emil Molt pentru copiii muncitorilor și funcționarilor fabricii de țigarete Waldorf-Astoria din Stuttgart, pe baza îndrumărilor lui Rudolf Steiner și sub conducerea acestuia. (Prima Școală Rudolf Steiner).
17. Și aici este vorba de reducerea energiei luminoase prin absorbție (n. trad.)
18. Se menționează devierea laterală printr-o placă plan-paralelă ce are loc dacă lumina trece sub un unghi diferit de 90°.(n. trad.).
19. Datorită formei triunghiulare a prismei, lungimea drumului luminii prin ea crește către bază, prin urmare crește și absorbția energiei luminoase. Efectul de „întunecare” este mai pronunțat către baza prismei. La trecerea prin prismă, în cilindrul de lumină ia naștere prin urmare o „tensiune optică” între zonele superioară și inferioară ale acestuia. (n. trad.)
20. Christian Huygens, Den Haag 1629-1695 ibid., fizician, matematician și astronom.
    Thomas Young, Milverton 1773 – 1829 Londra, medic, fizician și egiptolog.
21. Francesco Maria Grimaldi, Bologna 1618-1663 ibid., matematician și fizician.
    Augustin Jean Fresnel, Broglie 1788-1827 Viile dAvry, Inginer și fizician.
22. Leonhard Euler, Basel 1707-1783 St.Petersburg, matematician, astronom și fizician.
23. Experimentul lui Kirchhoff-Bunsen, prezentat de Gustav Robert Kirchhoff sub titlul „Liniile lui Fraunhofer” în rapoartele lunare ale Academiei de Științe, Berlin octombrie 1859.
24. un cizmar din Bologna: Vincenzo Cascariolo, menționat de Rudolf Steiner în „Goethes Naturwissenschaftliche Schriften” (Scrierile de științe naturale ale lui Goethe), vol V.
25. Lucrarea a fost tradusă în limba română sub titlul „Teoria culorilor” la Ed. Princeps Iași, 1995.
26. dar și alții, ca de exemplu Kirchhoff: Gustav Robert Kirchhoff, Königsberg 1824— 1887 Berlin. Fizician.
27. au existat alți oameni care au spus: acesta este un nonsens: Heinrich Schramm «Mișcarea generală a materiei drept cauză a tuturor fenomenelor din natură», Wiena 1872; a se vedea și în Rudolf Steiner Viața mea, GA 28, cap II.
28. Hermann Helmholtz, Potsdam 1821 – 1894 Charlottenburg, fizician și fiziolog. Concepția lui Helmholtz menționată în conferință corespunde cercetărilor din ultimii doi ani de viață ai lui, publicate în 1893 sub titlul „Consecințe ale teoriei lui Maxwell despre mișcările eterului pur”.
29. ... dacă luați un tub mic și priviți prin el, ... atunci o vedeți și pe ea verde: Acest experiment a fost efectuat și de V. C. Bennie, pe atunci docent pentru fizică la Kings College al Universității din Londra, după ce el în 1921 obținuse publicația ciclului de conferințe ținut de Rudolf Steiner. Rezultatele au fost mereu negative. De aceea, la finele lui septembrie 1922 el a participat la Dornach la două seri în care s-au efectuat experimente la care a dorit să fie de față și Rudolf Steiner. De fiecare dată nu a putut fi confirmată valabilitatea experimentului cu tubul. Rudolf Steiner a cerut atunci ca la proaspăt înființatul institut de cercetare din Stuttgart să se găsească metode de confirmare pe cale chimică sau fotografică a realității culorilor. Nu sunt cunoscute rezultate din acea perioadă. Mult mai târziu, când se pregătea publicarea ciclului de conferințe în cadrul operei complete (GA), în ciuda progresului făcut de fotografierea în culori, întregul ansamblu apărea în culorile respective, dar imaginea separată de tub apărea cenușie. Dar potrivit relatărilor lui G.A. Balastér și H. G. Hetzel, responsabili pentru ediția din 2000 a acestui ciclu de conferințe, au fost între timp efectuate și alte experimente complexe, care iau în considerare toți factorii ce intervin aici. Și printre altele s-a constatat că a) calitatea cromatică a surselor de lumină influențează decisiv rezultatele, de la caz la caz putându-se obține chiar și efecte contrare; b) dar acolo unde apare umbra colorată, temperatura locală se modifică. În acest fel se confirmă afirmația făcută de Rudolf Steiner, că atât culorile în general, cât și umbrele colorate nu sunt fenomene subiective, ci aparțin realității obiective. În fine, o indicație suplimentară: pentru a se vedea bine umbrele colorate, este preferabil ca sursa de lumină incoloră să nu aibă o intensitate prea mare. A se vedea și Anexele I și II.
30. Goethe Faust I, Casa vecinei.
31. Se vorbește despre simț, despre simțul general, ca și cum ar exista așa ceva: A se vedea Antropologia Generală ca bază a Pedagogiei (GA 293), finalul conferinței a 5-a.
32. Julius Robert Mayer, Heilbronn 1814 – 1878 ibid., medic și fizician.
33. Leonardo da Vinci (Vinci, lângă Empoli 1452 – 1519 Castelul Cloux (Amboise). A se vedea Marie Herzfeld „Leonardo da Vinci, gânditorul, cercetătorul și poetul”, Jena 1906.
34. Marin Mersenne, Soultiere 1588 – 1648 Paris. Matematician și critic muzical.
35. Un diapazon pus în vibrație este trecut în mișcare rapidă peste suprafața unei plăci de sticlă afumată. Un vârf ascuțit fixat de brațul diapazonului desenează o linie ondulată pe suprafața afumată.
36. cum suntem noi obișnuiți potrivit concepției lui Goethe: de ex. « ... căci eminentul bărbat nu considera că ar exista o diferență între a vedea, și a vedea că ochii spirituali acționează într-o continuă legătură vie cu ochii trupului, căci altfel există pericolul să privim și totuși „vedem” pe lângă realitate.» v. „Scrierile de științe naturale ale lui Goethe”, nota 10.
37. E. A. Stockmeyer, 1886 – 1963. Matematician și filozof, profesor la Școala Waldorf din Stuttgart.
38. Robert Hamerling, Kirchberg am Walde 1830 – 1889 Graz. Poet și filozof. Pasajul menționat se află în „Atomistica voinței”, vol 1, cartea I-a «Fenomenul senzorial», și în Enigmele filozofiei, GA 18.
39. Luigi Galvani, Bologna 1737 – 1798 ibid. Medic și cercetător al naturii.
    Alessandro Volta, Como 1745- 1827 ibid. Fizician.
40. Heinrich Hertz, Hamburg 1857 — 1894 Bonn. Fizician. A se vedea conferința «Despre relația dintre lumină și electricitate» ținută la a 62-a întrunire a medicilor și cercetătorilor germani ai naturii din Heidelberg 1889, Stuttgart 1905.
41. Wiliam Crookes, London 1832 — 1919 ibid. Fizician și chimist. A se vedea conferința «Materia radiantă sau starea a patra de agregare»), ținută la a 49-a adunare anuală a Asociației Britanice pentru promovarea științelor din Sheffield la 22 august 1879.
42. Johann Wilhelm Hittorf, Bonn 1824 -1914 Münster (Westfalen). Fizician.
43. Philipp Lenard, PreBburg (Bratislava) 1862 – 1947 Messelhausen. Fizician. A se vedea «Despre eter și materie», conferință ținută la Academia pentru științe din Heidelberg pe 4 iunie 1910.
44. Wilhelm Conrad Rbntgen, Lennep 1845 – Miinchen. Fizician..
45. razele α cu circa 1/10 din viteza luminii: Din primele măsurători ale lui Rutherford, a rezultat pentru Radiu valoarea de 1/12, iar mai târziu au fost găsite valori de cca 1/20 din viteza luminii.
46. acțiunile luciferice și cele ahrimanice: Rudolf Steiner Știința ocultă (GA 13), Univers Enciclopedic.
47. ca o emanație din masa de Radiu: Emanația Radiului. Puțin mai târziu, Rudolf Steiner va vorbi într-o conferință medicală despre metamorfoza de la Radiu la Plumb în Știința spirituală și medicina, GA 312.
48. ce a spus un filozof englez: Se face referire la cuvântarea ținută în 1904 de prim-ministrul A. J. Balfour la British Association. A se vedea și Lucifer-Gnosis. Culegere de articole, GA 34, p 467.
49. Vezi nota 47.
50. Nikolai Ivanovici Lobacevski, Nijnij Novgorod 1793 – 1856, ibid.
51. Sunt menționate treptele superioare de cunoaștere, specifice științei spirituale: Imaginația, Inspirația și Intuiția (v. GA 13 – nota 46)
52. Vezi nota 46.
53. Vezi nota 2.
54. cursul pedagogic, ținut la începutul predării de la școala Waldorf: Este vorba de Antropologia generală, ciclu de conferințe ținute în Stuttgart între 21.08 – 05.09 1919 (GA 293).
55. Herman Grimm, Kassel 1828 – 1901 Berlin. Istoric de artă. Citatul se găsește în „Goethe”, vol II, conf. a 23-a.

AcasăLucrări OnlineIndex GA320PrecedentaUrmătoarea