Rudolf Steiner
CURSUL DESPRE LUMINĂ

PRIMUL CURS DE ȘTIINȚE NATURALE/O FENOMENOLOGIE A CULORII
Lumină, culoare, sunet – masă , electricitate, magnetism

GA 320

Motivul copertei după: Julius Hebing. Welt, Farbe, Mensch Editura Freies Geistesleben, Stuttgart

Coordonatorul colecției: dr. Gheorghe PAXINO
Redactor: Elisabeta SIMION
Tehnoredactor: Mihaela TUDOR
Coperta: Mariana MÎRZEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STEINER, RUDOLF Cursul despre lumină / Rudolf Steiner; trad.: Gheorghe Constantin Paxino. – București: Univers Enciclopedic Gold, 2018 ISBN 978-606-704-498-0 I. Paxino, Gheorghe Constantin (trad.) 141.333

UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS
UNIVERS ENCICLOPEDIC INIȚIERI

Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, București
Tel.: 021.317.88.38; Fax: 021.317.88.42
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro

Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
Tel.: 021 323 20 57
www.antroposofie.ro
email: sectretariat@antroposofie.ro

COPERTA IV

Vocabula „lumină" îşi are semnificaţia ei nu numai pentru fizician, ci şi pentru psiholog, artist sau teolog. De la hierofaniile oricărei epoci şi culturi până la fizica cuantică – în corelaţia ei cu fizica solidului sau astrofizica –întâlnim conceptul de lumină ca pe un element fundamental.

Evitând intenţionat limbajul de specialitate, dar nefăcând compromisuri de la legităţi, în cadrul prezentului ciclu de conferințe Rudolf Steiner a prezentat fenomenologia culorilor lui Goethe şi Newton, pe care le-a completat în mod semnificativ. În acest fel s-a reuşit nu numai prezentarea culorii ca rezultat al interacţiunii dintre lumină şi materie (numită de Goethe faptele și suferințele luminii), cât şi evidențierea unor aspecte privitoare la culoarea incarnat (culoarea florii de piersic), care este până în ziua de azi o enigmă pentru fizică.

dr. Gheorghe PAXINO

CUPRINS

Argument

Prefață la ediția în limba română

CONFERINȚA I — Stuttgart, 23 decembrie 1919

Trei direcții ale cercetării în științele naturii. Metoda lui Goethe ca o atitudine contrară. Poziția matematicii: cinematica și mecanica. Forțele centrale cu potențial — forțele periferice universale, fără potențial.

CONFERINȚA a II-a — Stuttgart, 24 decembrie 1919

Crearea unei punți între cinematică și mecanică. Forțele ascensionale ale creierului. Contrastul dintre masă și lumină și relația lor cu conștiența. Nașterea culorilor cu ajutorul prismei. Opoziția dintre mușchi și ochi și relația lor cu trupul astral.

CONFERINȚA a III-a — Stuttgart, 25 decembrie 1919

Primul experiment cu prisma al lui Goethe. Culorile ca fenomene de margine. Prisma dublă, lentila biconvexă, lentila biconcavă. Îngustarea sau deschiderea conului de lumină în locul razelor de lumină refractate. Înălțarea imaginii, forța de vizare a ochiului. Configurația ochiului.

CONFERINȚA a IV-a — Stuttgart, 26 decembrie 1919

Fenomenul originar al teoriei culorilor. Spectru subiectiv. Conceptul newtonian al corpusculilor de lumină. Experimentul lui Fresnel. Teoria ondulatorie. Stingerea luminii cu ajutorul flăcării de Natriu. „Descompunerea” întunericului.

CONFERINȚA a V-a — Stuttgart, 27 decembrie 1919

Experimentul Kirchhoff-Bunsen. Fosforescență, fluorescență, culori corporale. Relația contrară a omului cu spațiul și timpul pe de o parte, cu viteza pe de altă parte.; relația lui cu lumina și culoarea.

CONFERINȚA a VI-a — Stuttgart, 29 decembrie 1919

Realitatea întunecosului comparat cu luminosul. Aspirarea luminii de către suflet, absorbirea conștienței de către întunecime. Întunecimea și materia. Viețuirea luminii și a căldurii. Exprimarea exactă a fenomenelor, adăugarea mentală a unor cauze necunoscute. Forța de gravitație. Tot și parte. Anorganicul. Sunetul ca vibrație autentică a aerului. Lumina ca vibrație ipotetică a eterului. Descoperirea interacțiunii luminii cu forțele electromagnetice.

CONFERINȚA a VII-a — Stuttgart, 30 decembrie 1919

Umbrele colorate, obiectivitatea lor. Domeniul de valabilitate al noțiunilor „subiecți” și „obiectiv”. Trei trepte ale relației omului cu lumea exterioară: cu lumina, căldura și aerul. Procesul respiratoriu și percepția sunetului. Multivalența simțurilor. Echivalentul caloric.

CONFERINȚA a VIII-a — Stuttgart, 31 decembrie 1919

Sunet și vibrație. Viteza ca factorul real. Este sunetul subiectiv? Simpatia fenomenelor. Configurația simțului auditiv: lira lui Apolo. Abia împreună cu laringele devine urechea ceva deplin, comparabil ochiului. Relația sunetului cu vibrația aerului.

CONFERINȚA a IX-a — Stuttgart, 2 ianuarie 1920

Fenomenele electricității. Strădania secolului 19 de a găsi un echivalent abstract pentru diferitele forțe din natură. Undele hertziene ca o încoronare. Fenomenul revoluționar al razelor catodice. Modificarea acestora: razele Röntgen, razele α, β și γ. Veghe și somn. Gândire și voință, lumină și electricitate. La electricitate și magnetism studiem în mod concret materia.

CONFERINȚA a X-a — Stuttgart, 3 ianuarie 1920

Experimente cu raze catodice și Röntgen. Puncte de vedere rezumative: progresul științei despre lumea fizicului impune o revizuire a materialismului. Necesitatea de a pătrunde în fenomene cu reprezentarea. Revoluționarea vechii geometrii în secolul 19: Lobacevsky. Reprezentările nu provin de la fenomenele senzoriale, ci de la voință. Visul despre natură al omenirii moderne. Metoda statistică „pierde” într-un fel gândirea, dar prin aceasta pătrunde în realitate. Fenomenele electrice și sunetul.

NOTE ȘI COMENTARII

Anexa I (G. Paxino)

Anexa II (G. Paxino)

Anexa III (G. Paxino)

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea