Rudolf Steiner
ESENȚA ELEMENTULUI MUZICAL ȘI TRĂIREA SUNETULUI ÎN OM

GA 283

COLECȚIA INIȚIERI

Coordonatorul colecției: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
Redactor: Elisabeta SIMION
Tehnoredactor: Cristina MILCA
Coperta: Mariana MÎRZEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României STEINER, RUDOLF Esența elementului muzical și trăirea sunetului în om / Rudolf Steiner; trad.: Delia Popescu. – București : Univers Enciclopedic Gold, 2021 ISBN 978-606-704-991-6 I. Popescu, Delia (trad.) 14

UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS
UNIVERS ENCICLOPEDIC INIȚIERI
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, București, 010784
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro

Societatea antroposofică din România
Strada Vișinilor nr. 17, sector 2, București
Tel.: 021 323 20 57
www.antroposofie.ro
email: romantrop@yahoo.com

CUPRINS

ESENȚA ELEMENTULUI MUZICAL

PRIMA CONFERINȚĂ — Köln, 3 decembrie 1906

Gândurile lui Schopenhauer ca punct de pornire pentru o considerare ocultă a muzicii. Ascensiunea sufletului omenesc prin dezvoltarea spirituală. Devachanul ca lume a muzicii sferelor. Muzica pământeană ca ecou al sunetelor percepute în lumile superioare. Semnificația mai profundă a majorului și a minorului

CONFERINȚA A DOUA — Berlin, 12 noiembrie 1906

Concepțiile lui Goethe și ale lui Schopenhauer în privința importanței artelor. Cele trei stări de conștiență ale omului. Zăbovirea sufletului omenesc în Devachan și viețuirea muzicii sferelor în timpul somnului fără vise. Muzica pământeană ca amintire inconștientă a acestei trăiri. Conștientizarea acestor corelații prin dezvoltarea ocultă.

CONFERINȚA A TREIA — Berlin, 26 noiembrie 1906

Transmiterea prin ereditate a talentului muzical și al celui matematic în familiile Bach și Bernoulli. Raportul individualității cu predispozițiile moștenite prin ereditate. Devenirea ființei omenești în epocile anterioare ale Pământului. Dezvoltarea organelor auzului, vorbirii și echilibrului.

CONFERINȚA A PATRA — Leipzig, 10 noiembrie 1906

Concepțiile lui Goethe despre artă și ale lui Schopenhauer despre poziția deosebită a muzicii în cadrul artelor. Continuarea acestor gânduri de către Richard Wagner. Importanța muzicii considerată din punct de vedere ocult. Transformarea elementelor componente ființiale inferioare prin efectul muzicii. Răspuns la întrebare.

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI ȘI CUVINTE DE ÎNCHEIERE

I. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI — Dornach, 29 septembrie 1920

Dezvoltarea muzicii în viitor. Extinderea sistemului nostru tonal printr-o nouă trăire a fiecărui sunet. Pătrunderea noilor impulsuri în evoluția omenirii și dificultățile legate de aceasta. Legătura elementului muzical cu procesul respirator și cu elementele componente ale ființei omenești.

II. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI — Dornach, 30 decembrie 1920, seara

Despre esența elementului artistic. Viețuirea fiecărui sunet individual. Legătura dintre culoare, limbaj și cântec. Glisarea artei dramatice în naturalism. Nașterea euritmiei din observarea ocultă a ființei omenești. Raportul lui Goethe cu teoria sunetelor. Scurtă remarcă relativ la metodele de canto. Arta și contemplarea artei. Abstractismul unor întrebări. Considerarea și interpretarea basmelor.

PRIMUL CUVÂNT DE ÎNCHEIERE — Dornach, 20 decembrie 1920

Importanța tipului de lemn la construcția instrumentelor muzicale. Probleme de acustică și de configurare a spațiului. Relațiile geologice ale unui peisaj cu muzicalitatea locuitorilor săi. Vioara reconstruită a Dr.Thomastik.

AL DOILEA CUVÂNT DE ÎNCHEIERE — Dornach, 7 februarie 1921

Legătura entității omenești cu lumile cosmice, expusă într-o legendă chineză. Importanța muzicii pentru vechile culturi.

EXPRIMAREA OMULUI PRIN SUNET ȘI CUVÂNT

CONFERINȚĂ — Dornach, 2 decembrie 1922

Limbajul originar și cântatul originar. Elementul consonant și cel vocalic. Cele douăsprezece consoane primordiale. Organismul omenesc ca instrument muzical. Viața de după moarte în Sunetul creator și în Cuvântul lumii spirituale, în muzica sferelor. Elementul vocal sufletesc și planetele, elementul consonant sufletesc și cercul zodiacal. Zeii planetari cântă pe instrumentul cosmic al cerului stelelor fixe.

TRĂIREA SUNETULUI ÎN OM

PRIMA CONFERINȚĂ — Stuttgart, 7 martie 1923

Procesul auzului considerat din punct de vedere ocult. Simțirea actuală a terței între simțirea anterioară a cvintei și simțirea viitoare a octavei. Urechea ca aparat de reflexie a simțirii sunetului. Elementul muzical viețuit de întreg omul. Divizarea lăuntrică a octavei. Specificul de septimă al muzicii atlanteenilor ca trăire religioasă. Specificul de cvintă al muzicii epocilor următoare ca trăire a inspirației și expirației. Scala celor cinci sunete. Specificul de terță contemporan ca trăire a sufletescului subiectiv. Major și minor. Aprofundarea viitoare a elementului muzical prin trăirea octavei. Folosirea acestor puncte de vedere pentru educația muzicală.

CONFERINȚA A DOUA — Stuttgart, 8 martie 1923

Esența diferitelor trăiri ale intervalelor. Melodia, armonia și ritmul în relația lor cu gândirea, simțirea și voirea. Originea muzicii în trăirea spiritualului. Instrumentele de suflat, cu corzi și de percuție ca imaginațiuni concretizate. Trăirea viitoare a sunetelor individuale ca aspect de diferențiere a muzicalului. Legătura dintre formele euritmice ale intervalelor cu ființa intervalelor. Septima, sexta și cvinta ca trăiri de intuiție, inspirație și imaginație.

CONFERINȚA A TREIA — Dornach, 16 martie 1923

Lumea ierarhiilor și lumea sunetelor. Evenimente spirituale drept cauză a transformării conștienței în secolul IV după Christos. În perioada atlanteană: trăirea septimei ca resimțire a domniei zeilor. Ecouri ale acesteia în epoca următoare a cvintei. Pierderea acestei trăiri la apariția sentimentului de terță. În perioada atlanteană: trăirea nonei și a terțelor mare și mică ce depășesc octava, drept cântec de slavă cosmică și jeluire a zeilor.

ANEXĂ

Notițe de Mathilde Scholl din anul 1905 (1906?)

Indicații

Relativ la această ediție

Referitoare la text

Registru de nume

Catalog al textelor referitoare la muzică

DESENELE LA TABLĂ

AcasăIndex GALucrări OnlineUrmătoarea