Biblioteca antroposofică

CăutareLucrări OnlineIndex GA283PrecedentaUrmătoarea

Corecturi

Rudolf Steiner
ESENȚA ELEMENTULUI MUZICAL ȘI TRĂIREA SUNETULUI ÎN OM

GA 283

Indicatii


Relativ la această ediție

Prezentul volum conține conferințe, răspunsuri la întrebări și păreri în cadrul cărora Rudolf Steiner a vorbit preponderent despre probleme de muzică. Un Curs de sine-stătător în legătură cu problemele de canto fusese planificat pentru anul 1924 la Domach. Deși s-au făcut pregătiri în această privință, el nu a mai avut loc datorită îmbolnăvirii lui Rudolf Steiner.

Totuși, în întreaga operă a lui Rudolf Steiner există nenumărate alte afirmații răzlețe despre muzică. Pentru a facilita cititorului – care se interesează mai îndeaproape de înțelegerea antroposofică a muzicii – studiul acestora, după Note este dat un Catalog al locurilor respective.

Conferința din 16 martie 1923 a apărut deja în cadrul Operelor complete în volumul numărul 222 («Impulsionarea evenimentelor istoric-universale prin puterile spirituale»). Aici a fost tipărită încă o dată, deoarece în partea a doua a conferinței au fost tratate întrebări despre muzică în legătură cu istoria spirituală a omenirii.

Conferința de la Dornach din 2 decembrie 1922 «Exprimarea omului prin sunet și cuvânt», care nu a fost conținută în prima ediție din 1969 a prezentului volum a fost preluată în ediția a doua (din 1975) deoarece ea a fost ținută relativ la concertul cântărețelor de canto Svärdström, ce a avut loc într-una din zilele următoare, și care a fost considerată de aceea conferință separată, dar care se încadrează mai bine în contextul general al prezentului volum decât în modul în care a fost încadrată anterior, în seria de conferințe cu numărul de Bibliografie 219, «Raportul lumii stelare cu omul și al omului cu lumea stelară – Comuniunea spirituală a omenirii».

Conferințele și răspunsurile la întrebări au fost tipărite, în general, în ordinea lor cronologică. Numai în cazul celor patru conferințe din anul 1906, care au fost păstrate doar lacunar stenografie, s-a procedat la o reorganizare. Cea din 3 decembrie, având notițele relativ cele mai bune și mai amănunțite, a fost tipărită prima, pe când cea din 10 noiembrie, cea mai incompletă, a fost tipărită la sfârșit.

Revizuirea stenogramei care a stat la baza celei de-a treia ediții, din 1981, a dus la constatarea că al doilea și al treilea Răspuns la întrebări din edițiile anterioare constituie un singur Răspuns la întrebări, și de aceea textul celor două Răspunsuri anterioare trebuie să se ralieze nemijlocit la cel de al treilea, drept care s-a procedat la această reorganizare.

Pentru cea de-a patra ediție, din 1989, textul a fost încă o dată lecturat, indicațiile din Cuprins au fost parțial extinse și au fost preluate în editare notițele Mathildei Scholl din anul 1905 (1906?). Catalogul textelor referitoare la muzică a fost actualizat, în conformitate cu stadiul Operelor complete din 1989.

Suportul de text: Conferințele de la Dornach au fost redactate de stenografa profesionistă Helene Finckh; numele stenografilor celorlalte conferințe nu ne este cunoscut.

Titlul volumului a fost ales de editor, titlul edițiilor anterioare a fost ales de editoarea de atunci, Marie Steiner.

Relativ la desenele de la tablă: Desenele și însemnările originale, ale lui Rudolf Steiner, pentru conferința de la Dornach din 2 decembrie 1922 ni s-au păstrat deoarece tablele erau acoperite pe vremea aceea cu hârtie neagră. Ele sunt redate, micșorat, ca o completare la conferințe, într-un volum separat din ciclul «Rudolf Steiner, desene la tablă pentru conferințe». Transcrierile desenelor inserate în textele edițiilor anterioare au fost menținute și în ediția prezentă. În privința desenelor originale la tablă se atrage atenția cititorului prin observații marginale în locurile corespunzătoare ale textului.

Ediții separate

Dornach, 2 decembrie 1922: «Exprimarea omului prin sunet și cuvânt», Dornach 1928
Stuttgart, 7 și 8 martie 1923: «Trăirea sunetului în om. O bază pentru cultivarea învățământului muzical», Dornach 1928, 1954, 1966, 1980
Dornach, 16 martie 1923: «Lumea ierarhiilor și lumea sunetelor», Dornach 1928. Conținută și în «Impulsionarea evenimentelor istoric-universale de către puterile spirituale», GA 222.

Publicații în reviste

Berlin, 12 noiembrie 1906, în «Das Goetheanum» 1945, al 24-lea an de apariție, Nrle. 28/29
Berlin, 26 noiembrie 1906, în «Das Goetheanum» 1945, al 24-lea an de apariție, Nr. 30
Dornach, 29 septembrie 1920, în «Foi pentru antroposofie» 1952, al 4-lea an de apariție, Nrle. 7/8
Dornach, 20 decembrie 1920, în «Știri pentru membri» 1945, al 22-lea an de apariție, Nr. 30


Indicații referitoare la text

Operele lui Rudolf Steiner din cadrul Operelor complete (GA) sunt date în Indicații prin numărul de bibliografie.

  1. Arthur Schopenhauer, 1788-1860. Pentru următoarele sale afirmații vezi opera sa principală «Lumea ca voință reprezentare», Cartea a treia; despre muzică, în special la paragraful 52 (Volumul 3 din ediția Cotta în 12 volume, Stuttgart 1894, editată și prevăzută cu un Cuvânt introductiv de Dr. Rudolf Steiner).
  2. Viața este o treabă încurcată: Remarcă făcută de tânărul Schopenhauer față de Wieland la Weimar, în 1811; redată de W. Gwinner în «A. Schopenhauer din relația personală cu el», Leipzig 1922, pag. 45. Textual: „Viața este o treabă încurcată, și mi-am propus să o petrec reflectând asupra ei”.
  3. Paracelsus, Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim, 1493-1541. Citatul exact nu a putut fi găsit. Un text asemănător se găsește însă în cea de-a „patra apărare” (Paracelsus, Opere complete, editate de Sudhoff, vol. 11, pag. 145 ș.u.)
  4. În natură, mai importante sunt intențiile: Goethe «Maxime în proză», capitolul: Cunoașterea; textual: „În operele omului ca și în acelea ale naturii, de fapt intențiile sunt mai demne de atenție”. Vezi și «Convorbiri cu Goethe» de Eckermann, 20 octombrie 1828 și 18 aprilie 1827.
  5. Arta este revelația intențiilor tainice ale naturii: Goethe «Maxime în proză», capitolul: Artă, textual: „Frumosul este o manifestare a legilor tainice ale naturii, care ne-ar rămâne pe vecie ascunse dacă nu ar fi această manifestare”.
  6. Natura își găsește desăvârșirea în om: Goethe în cartea despre Winckelmann, în capitolul «Antichitate»; textual: „Dacă natura sănătoasă a omului acționează ca un întreg, dacă omul se simte în lume ca întreg frumos, demn și venerabil, dacă plăcerea armonioasă îi produce o încântare pură și liberă, atunci Universul, dacă s-ar putea simți pe sine însuși, ar jubila admirând încoronarea devenirii și a ființelor ca țel al său”.
  7. Omul atinge cea de-a treia stare de conștiență: Notițele par să fie lacunare aici. Ele au fost completate prin comparare cu pasajul corespunzător din conferința din 3 decembrie 1906.
  8. Charles Webster Leadbeater, 1847-1934, personalitate proeminentă a Societății Teosofice. Este vorba de cele două opere ale sale «Planul astral. Specificul său, locuitorii săi și fenomene caracteristice» (1903) și «Nivelul devachanic. Caracteristicile și locuitorii săi», editura Th. Grieben (L. Fernau) Leipzig.
  9. Numai că nu trebuie să se creadă: Această frază și cea următoare au fost completate dintr-o stenogramă găsită recent.
  10. la sfârșitul perioadei atlanteene: Aici urma o scurtă descriere a elementelor ființiale componente ale omului. Notițele sunt însă atât de lacunare încât pasajul nu a putut fi redat. Expunerile corespund în privința conținutului lor aproximativ celor prezentate în cartea Teosofie la capitolul «Ființa omului». S-a indicat în special separarea trupului astral în trup senzitiv și suflet senzitiv.
  11. în familia Bach: Această frază pare să fi fost alterată în cadrul notițelor păstrate, însă ea a fost redată conform sensului.
  12. cuvintele din Biblie: Cartea întâi a lui Moise: Capitolul 2, V.7.
  13. Părerea lui Schopenhauer l-a influențat pe Richard Wagner: Richard Wagner, 1813-1883, povestește în Autobiografia sa «Viața mea» cum a făcut el cunoștință în toamna anului 1854 cu principala operă a lui Schopenhauer și cât de puternic l-a impresionat aceasta. „Începând de atunci, cartea m-a însoțit mulți ani de-a rândul, și deja în vara anului următor o studiasem pentru a patra oară. Efectul care s-a instalat treptat în felul acesta asupra mea a fost extraordinar și decisiv pentru întreaga mea viață. Datorită ei am dobândit o judecată asupra a tot ceea ce îmi însușisem până atunci doar prin sentiment, aproximativ aceeași pe care o dobândisem prin studiul amănunțit al contrapunctului în muzică.” Vezi în această privință și scrisoarea lui Richard Wagner adresată lui Franz Liszt din 16 decembrie 1854.
  14. Goethe scria din Italia: „Aceste mărețe opere de artă înfăptuite de om sunt ca și cele mai înalte creații ale naturii, produse după legi adevărate și naturale: orice element arbitrar, fantasmagoric, se prăbușește; aici este necesitate, aici este Dumnezeu.” Călătorie în Italia, Roma, 6 septembrie 1787.
  15. în cartea sa despre Winckelmann: Este avut în vedere următorul pasaj din capitolul «Frumusețea»: „Prin aceea că omul este încoronarea naturii, el se privește pe sine însuși ca pe o întreagă natură, care la rândul ei trebuie să producă în sine o încoronare. De aceea, el își intensifică eforturile, pătrunzându-se, cu toate însușirile și toată desăvârșirea, alegând, creând ordine, armonie și însemnătate, până când se ridică, în fine, la producerea operei de artă, care preia un loc eminent pe lângă restul faptelor și operelor sale.
  16. O altă dată, el a afirmat: Vezi Notele 4, 5 și 6
  17. Hermes Trismegistos: Numele grecesc al vechiului inițiat egiptean Toth, care, în conformitate cu concepția antică, a întemeiat cultura egipteană. Afirmația „Sus este totul ca jos” constituie începutul unei maxime, care sub numele de «Tabula smaragdina» a jucat un rol covârșitor în literatura referitoare la învățăturile lui Hermes. Vezi Julius Ruska «Tabula Smaragdina, o contribuție la istoria literaturii hermeneutice», Heidelberg 1926. Vezi și conferința lui Rudolf Steiner din 16 februarie 1911, tipărită în Răspunsuri ale științei spirituale la marile probleme ale existenței, GA 60.
  18. Schelling și Schlegel, și alții: Friedrich Wilhelm Joseph Schelling (1775-1854), expune amănunțit concepția sa că arhitectura ar fi muzică „încremenită” sau „înghețată” în «Partea specială» a cărții sale «Filosofia artei» § 106-118; ediție jubiliară a operelor lui Schelling, München 1959, în cel de-al treilea volum din completare, pag. 222-249. La romantici apare aceeași concepție în diferite moduri; la August Wilhelm Schlegel, Friedrich Schlegel, Joseph Gorres ș.a.
  19. „Soarele răsună după vechea melodie”: Faust I, Prolog în Cer (Raphael).
  20. Trâmbițele pe care le menționează Ioan în Apocalipsă: Cap. 8.11.
  21. În viitor, mișcarea sângelui: Vezi în această privință expunerile lui Rudolf Steiner din cadrul ciclului de conferințe Din Cronica Akasha (1904/08) în capitolul «Omul pământean cvadripartit», GA 11.
  22. a indicat cândva deja Hegel: Despre inima ca organ, Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) s-a exprimat în opera sa «Sistemul filosofiei», partea a doua, «Filosofia naturii», în adaosul de la § 354 (ediția jubiliară, Stuttgart 1929, vol. 9, pag. 600-606).
  23. Gândiți-vă numai: Este foarte probabil că înaintea acestui paragraf a existat o lacună în notițe. Probabil că Rudolf Steiner a descris mai amănunțit transformarea trupului eteric omenesc prin forțele Eului, cum a făcut-o în multe conferințe, ca de exemplu în conferința publică din 24 octombrie 1907, tipărită în Cunoașterea sufletului și a spiritului, GA 56.
  24. Wagner în lucrările sale despre muzică: «Arta și revoluția» (1849), «Opera de artă în viitor» (1850), «Opera și drama» (1851), «Muzica viitorului» (1860), «Beethoven» (1870) ș.a. În ultima lucrare menționată, Wagner se referă amănunțit la gândurile dezvoltate de Schopenhauer în cartea sa «Lumea ca voință și reprezentare».
  25. Jan Stuten, 1890-1948, compozitor și scenograf la Goetheanum. Vezi «In memoriam Jan Stuten», printre altele împreună cu un catalog al compozițiilor sale. Dornach, 1949.
  26. Paul Baumann, 1887-1964, compozitor și primul profesor de canto la Școala Waldorf întemeiată de Rudolf Steiner; a scris, printre altele, «Cântece pentru Școala Waldorf», a ținut în timpul «Primului Curs antroposofic universitar de la Goetheanum», din 26 septembrie până pe 16 octombrie 1920, anume între 26 și 29 septembrie trei conferințe despre «Arta pedagogică în muzică și euritmie», vezi «Aspecte enigmatice din artă și știință», Stuttgart 1922, pag. 331 ș.u.
  27. în fiecare sunet sau în fiecare sunet articulat: Text modificat de editor. Conform stenogramei, ar fi fost „în fiecare succesiune de sunete”.
  28. dr. Friedrich Husemann, 1887-1959, medic; a întemeiat și a condus sanatoriul Wiesneck, de la Buchenbach bei Freiburg i. Br. În răstimpul «Primului Curs antroposofic universitar de la Goetheanum», din 26 septembrie până pe 16 octombrie 1920, a ținut, între 27 și 29 septembrie trei conferințe despre «Probleme psihiatrice din punctul de vedere al antroposofiei», tipărite în «Aspecte enigmatice din artă și știință», Stuttgart 1922, pag. 231-330.
  29. Claude Debussy, 1862-1918, compozitor francez.
  30. Noi am discutat deja aceasta: se referă, desigur, la expunerile domnului Baumann, care nu au fost redactate.
  31. la vârsta de patruzeci și cinci de ani: Stenograma este lacunară în acest loc, dar se poate recunoaște faptul că a fost expusă mai amănunțit ideea epocilor de viață, ce se repetă ritmic.
  32. ceea ce am scris eu: în articolul: «Țelurile pedagogice ale Școlii Waldorf din Stuttgart», apărut în revista «Viitorul social», Dornach Caietele 5-7 (1920).
  33. dincolo de această cortină: Probabil sunt avute în vedere picturile de pe cupola mică a primului Goetheanum.
  34. Dr. Ludwig Staudenmaier, născut în 1865, a scris «Magia ca știință experimentală a naturii», ediția a doua, Leipzig 1922.
  35. în prima oră de recitare: Expunerile lui Rudolf Steiner din 29 septembrie, tipărite drept primă conferință în Arta recitării și declamării, GA 281.
  36. Friedrich Krastel, 1839-1908, actor, profesor și regizor la Wiener Burgtheater.
  37. Arno Holz, 1863-1929, poet și prozator. Adversar al artei tradiționale a versificării.
  38. Klara Ziegler, 1844-1909, actriță, printre altele, la teatrul Curții regale din München.
  39. Eu am menționat... înaintea reprezentațiilor de euritmie: «Euritmia ca impuls pentru activarea și contemplarea artistică», Dornach 1953. Există notițe de la circa o sută de alocuțiuni la reprezentații de euritmie, dintre care cea mai mare parte este publicată în Euritmia. Revelarea sufletului vorbitor, GA 277.
  40. și am plecat de la Viena spre Sibiu: Rudolf Steiner relatează același episod în Viața mea, în capitolul 13. – Conferința a fost ținută pe 29 decembrie 1889, a avut titlul «Femeia în lumina concepției despre lume a lui Goethe», și este tipărită în Goethe și prezentul, GA 68c.
  41. relația lui Goethe cu teoria sunetelor: Vezi «Contribuții la lucrările de științele naturii», pag. 596-600 din «Lucrările de științele naturii ale lui Goethe», editate și comentate de Rudolf Steiner în «Literatura națională germană» (1884-97) a lui Kürschner, 5 volume, GA 1a-e, vol. IV, 2.
  42. Karl Friedrich Zelter, 1758-1832, compozitor. «Corespondența dintre Goethe și Zelter dintre anii 1796 și 1832» a fost editată de Riemer în șase volume, Berlin 1833-34.
  43. Pandora, reprezentație festivă (1807), în: «Drame – fragmente cu caracter antic», editată de K.J.Schroer, Literatura națională germană, vol. 91.
  44. Gândește „Ce”-ul, dar gândește mai mult „Cum”-ul: Citat din «Faust» II, actul 2: Laboratorul (Homunculus).
  45. Moriz Carrière, 1817-1895, profesor de estetică și Secretar al Academiei de Arte din München; a scris, printre altele, «Estetica. Ideea Frumosului și înfăptuirea ei în viață și în artă», două volume, ediția a treia, Leipzig 1885.
  46. Goethe... relativ la Teoria culorilor: „Căci, de fapt, noi încercăm în zadar să exprimăm esența unui lucru. Devenim conștienți de efecte, și o istorie completă a acestor efecte ar cuprinde esența lucrului respectiv. Ne străduim în zadar să descriem caracterul unui om; dacă reunim însă laolaltă acțiunile sale, faptele sale, ne va întâmpina o imagine a caracterului său. – Culorile sunt fapte ale luminii, fapte și suferințe. În acest sens, putem aștepta de la acestea lămuriri în privința luminii”. «Lucrările de științele naturii ale lui Goethe», editate și comentate de Rudolf Steiner în «Literatura națională germană» (1884-97) a lui Kürschner, 5 volume, GA 1a-e, vol. III, pag. 77.
  47. Enciclopedia lui Hegel: «Enciclopedia științelor filosofice în schiță» partea a treia, «Filosofia spiritului»; ultimul capitol, «Filosofia» conține §§ 572-577.
  48. Dr. Karl Büttner, 1874-1936, avocat la Berlin.
  49. Am spus cândva la Berlin: Conferință publică din 6 februarie 1913 publicată în Rezultate ale cercetării spirituale, GA 62. Împreună cu conferința pentru membri din 26 decembrie 1908, conferința a apărut și ca ediție separată sub titlul «Basmele în lumina cercetării spirituale», Dornach 1979.
  50. În interpretare: Goethe în «Îmblânzirea scorpiei II», Literatura națională germană a lui Kürschner, vol. 84, pag. 193. Textual: „În interpretare sunteți mereu proaspeți și neobosiți; / Căci dacă nu interpretați, atribuiți un alt sens.”
  51. Dr.Thomastik, 1883-1951, constructor austriac de viori, creator al „viorii Thomastik”. Rudolf Steiner a mai avut ulterior o convorbire cu el în privința noilor căi și posibilități de construcție ale viorii când s-a aflat la Viena cu prilejul Congresului din luna iunie a anului 1922, și l-a vizitat pe acesta în atelierul său de la Viena.
  52. Într-una din ultimele conferințe: Conferința din 17 decembrie 1920, tipărită în Puntea dintre spiritualitatea Universului și fizicul omului (16 conferințe, Dornach, Berna, Basel 1920), GA 202.
  53. coloanele din clădirea noastră: Este vorba de clădirea primului Goetheanum, distrus prin incendiu în noaptea de Anul Nou 1922/23. Vezi Rudolf Steiner Căi înspre un nou stil arhitectonic (5 conferințe, Dornach 1914), GA 286.
  54. Leopold van der Pals, 1884-1966, compozitor la Goetheanum; a scris, printre altele, muzica pentru jocurile de Crăciun de la Oberufer și a compus nenumărate bucăți muzicale pentru euritmie.
  55. în această legendă chineză: Nu s-a putut găsi o legendă cu numele «Vioara Lunii». Însă în culegerea «Nuvele chinezești» (reunite de P. Kühnel, 1914) se găsește la pagina 161 o descriere a nașterii sunetelor. Ea conține majoritatea motivelor menționate de Rudolf Steiner în opinia formulată.
  56. Friedrich Nietzsche, 1844-1900, «Nașterea tragediei din spiritul muzicii», apărută în 1872.
  57. În expunerile pe care le-am realizat în ultima vreme: Vezi Rudolf Steiner Relația lumii stelare cu omul și a omului cu lumea stelară – Comuniunea spirituală a omenirii, GA 219.
  58. considerațiilor noastre cosmologice pe care le expunem aici deja de câteva săptămâni: Vezi Nota precedentă.
  59. în Goetheanumul nostru remarcabile performanțe în privința cântatului: Concertul de canto al surorilor Svärdström.
  60. stimatelor noastre artiste: Vezi Nota precedentă.
  61. ceea ce vom putea discuta în aceste două zile: Cele două conferințe, din 7 și 8 martie 1923 au fost ținute cu prilejul unei scurte opriri a lui Rudolf Steiner la Stuttgart. Au fost invitate la aceste conferințe cadrele didactice de la Școala Waldorf Liberă întemeiată și condusă de Rudolf Steiner și cele de la Școala de euritmie, condusă de doamna Marie Steiner.
  62. faptul ca Goethe să poată spune: «Maxime în proză», capitolul: Arta; textual: „Demnitatea artei apare probabil în modul cel mai eminent în cazul muzicii, pentru că ea nu are o substanță de care trebuie să se țină cont. Ea este întru totul formă și conținut și înalță și înnobilează tot ceea ce exprimă.” Vezi și observația lui Rudolf Steiner din «Lucrările de științele naturii ale lui Goethe», vol. IV, cap. 2, pag. 501: „În realitate, muzica nu are modele. Muzicianul creează forma și conținutul dinlăuntru. De aceea, dintre toate artele, muzica este cel mai puțin expusă pericolului de a nu se lua la întrebări modul cum creează artistul, ci ce găsește el în lumea exterioară ca model. De aceea, muzica este cea mai potrivită să ne înalțe deasupra realității și să ne conducă în aspectele mai profunde ale vieții, dar și de a ne îngădui să uităm gravitatea realității.”
  63. Eduard von Hanslick, 1825-1904. Critic muzical și scriitor la Viena. Opera sa «Despre Frumosul în muzică» a apărut pentru prima oară în 1854.
  64. prin comparație cu resimțirea sunetelor de până la septimă: Pasajul a fost ușor modificat. În stenogramă și în edițiile anterioare el suna astfel: „...diferența ce există prin compararea sunetelor de până la septimă”.
  65. în perioada atlanteană: Vezi descrierile lui Rudolf Steiner din Știința ocultă în schiță (1910) GA 13, în capitolul «Evoluția lumii și a omului» și în Din Cronica Akasha (1904-08), GA 11, în capitolul «Strămoșii noștri atlanteeni».
  66. trepte de viață pe care le găsiți și în restul pedagogiei școlii noastre Waldorf: Vezi în acest sens descrierile treptelor de viață ale copilului din conferințele de pedagogie, în primul rând: Antropologie generală ca bază a pedagogiei, GA 293 și Arta educației. Metodica și didactica, GA 294.
  67. Atunci când am scris «Teosofia»: Cartea a apărut pentru prima oară în 1904 (GA 9). Descrierea naturii nona-partite a omului se găsește în capitolul «Ființa omului».
  68. la Dornach ca răspuns la o întrebare: Pe 29 septembrie 1920. Expunerile se găsesc în prezentul volum.
  69. Anton Bruckner, 1824-1896, compozitor austriac.
  70. vom avea în curând ocazia să continuăm aceste lucruri: Nu s-a mai ajuns la continuarea conferințelor.
  71. ceea ce a avut Goethe în vedere: Vezi Notele 4, 5 și 6.
  72. Cântă, o, muză: Primul vers din «Iliada».
  73. eu am indicat asta ca răspuns la o întrebare: Vezi Nota nr. 68.

AcasăLucrări OnlineIndex GA283PrecedentaUrmătoarea