Biblioteca antroposofică


Corecturi

Rudolf Steiner
IMPULSUL CHRISTIC ȘI DEZVOLTAREA CONȘTIENȚEI EULUI

GA 116

NOTE

Relativ la asocierea conferințelor: Cele șapte conferințe prezentate aici reprezintă o mică porțiune din multele conferințe pe care le-a ținut Rudolf Steiner în Ramura de la Berlin mulți ani de-a-rândul, atunci când nu se afla în călătorii. El a vorbit în fiecare săptămână, măcar o dată, în acest cerc de lucru. Deoarece aceste șapte conferințe au apărut deja în timpul vieții lui Rudolf Steiner în anul 1921 (Ciclul 17), asocierea a fost păstrată și în cadrul Operelor complete, deși din punct de vedere cronologic au fost ținute și alte conferințe între timp. Acestea se găsesc în volumul Tainele mai profunde ale devenirii omenirii în lumina Evangheliilor, GA 117.

Suportul textului: Conferințele au fost stenografiate de membrul de la Berlin Walter Vegelahn. La baza tipăririi a stat transcrierea stenogramelor sale în text obișnuit. Cu toate acestea, nu s-au păstrat stenogramele originale. Corecturile în text – comparativ cu edițiile anterioare – au fost făcute pe baza altor notițe parțiale existente.

Cuvintele existente în notițe „teosofie” și „teosofic” au fost înlocuite pe baza unei indicații a lui Rudolf Steiner, prin expresiile „antroposofie” sau „știință spirituală”. Rudolf Steiner a folosit termenul de „teosofie”, deoarece pe vremea când a ținut aceste conferințe el se mai afla cu știința spirituală orientată antroposofic în cadrul Societății Teosofice, de care s-a despărțit totuși câțiva ani mai târziu.

Titlul volumului se pare că provine de la Rudolf Steiner, deși notițele nu au fost recitite de el.

Ediția a treia a fost îngrijită de Ruth Moering și Hella Wiesberger.

Pentru prezenta ediție a patra, au fost completate indicațiile conținutului și Notele.

Lucrările lui Rudolf Steiner din cadrul Ediției Complete (GA) sunt indicate în Note prin numărul de bibliografie.

  1. Astăzi, cu ocazia Adunării Generale: În ziua anterioară, 24 octombrie 1909, a avut loc a opta Adunare generală a Secțiunii germane a Societății Teosofice, la care au venit la Berlin mulți membri de pretutindeni; de aici și tema specială a conferinței.
  2. în conferințele despre antroposofie: în Antroposofie, psihosofie, pneumatosofie, GA 115.
  3. Dr. Carl Unger, 1878-1929, inginer. Unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai antroposofiei lui Rudolf Steiner din Germania. Chiar înainte de începerea conferinței sale publice de la Nürnberg, «Ce este antroposofia?» a fost împușcat de un bolnav psihic. Vezi lucrarea acestuia «Opere complete» I-III, Stuttgart 1964.
  4. ceea ce noi numim „gânduri pure”: Elaborat metodic de Rudolf Steiner în cartea sa Filosofia libertății (1894), GA 4.
  5. Eschil, aprox. 525-456 î.Ch.
  6. Euripide, 487-407 î.Ch.
  7. În cea de-a doua conferință despre «Antroposofie»: în Antroposofie, psihosofie, pneumatosofie, GA 115.
  8. Orfeu: Vezi și conferința de la Berlin din 16 ianuarie 1911 din Fundaluri ale Evangheliei după Marcu, GA 124.
  9. acea entitate, pe care noi am descris-o mai îndeaproape drept Iisus din Nazaret: Rudolf Steiner se referă aici în mod evident la cele două conferințe de la Berlin din 11 și 18 octombrie 1909 din Tainele mai profunde ale devenirii omenirii în lumina Evangheliilor, GA 117.
  10. ceea ce a fost spus în conferințele publice, de exemplu despre mânie: Berlin, 21 octombrie 1909, din Metamorfoze ale vieții sufletești, GA 58.
  11. În răstimpul îndelungatei mele activități de educator: Vezi Rudolf Steiner Viața mea (1923-25), GA 28.
  12. ceea ce am spus despre misiunea evlaviei: Conferința de la Berlin din 28 octombrie 1909 din Metamorfoze ale vieții sufletești, GA 58.
  13. Citatul din Goethe: Motto-ul la partea a doua din «Poezie și adevăr».
  14. în cadrul ultimelor noastre considerații: Berlin 2 noiembrie 1909 din Tainele mai profunde ale devenirii omenirii în lumina Evangheliilor, GA 117.
  15. propovăduirea celor Zece porunci: Moise Cartea a II-a, 20, 1-17.
  16. conferința despre cele Zece porunci ale lui Moise din 16 noiembrie 1908: Din Antropologie spiritual-științifică, GA 107.
  17. Tacitus despre creștini: Annalen XV, 44.
  18. învățătura ocultă paleo-ebraică (relativ la numele lui Solomon): Vezi Schir I,1 (ed.Wilna 1887).
  19. Shabbathai Zewi, 1626-1675. Vezi J. Kastein, «Sabbatai Zewi, Messia din Ismir», 1930.
  20. Atunci se va vedea dacă teosofii au înțeles corect teosofia: Această remarcă se referă la Ordinul «Steaua Orientului» tocmai întemeiat pe atunci de Annie Besant și C. W. Leadbeater, care l-a proclamat ulterior pe băiatul indian Krishnamurti drept purtător al lui Christos reîntrupat, ceea ce Rudolf Steiner a trebuit să respingă. Acest lucru a condus în ceea ce a urmat la separarea lui de Societatea Teosofică.
  21. acest eveniment Christos ... va fi urmat de altele: Mai multe amănunte în această privință se găsesc în conferințele volumului Creștinismul esoteric și conducerea spirituală a omenirii, GA 130.
  22. conferințele despre Evanghelia după Ioan, așa cum au fost ele ținute ultima oară la Stockholm: 11 conferințe ținute în ianuarie 1910, Evanghelia după Ioan și celelalte trei Evanghelii, GA 117a.
  23. În anul 1906 în timpul Congresului de la Paris: În volumul Cosmogonie, GA 94.
  24. cometa Halley: Denumită după astronomul englez Edmund Halley (1656-1742). El a observat în 1682 această cometă, a cărei reîntoarcere a calculat-o pentru 1759; cometa a reintrat în atmosfera Pământului în 1835 și 1910.
  25. pe care Goethe le-a ironizat în «Poezie și adevăr»: În partea a treia, Cartea 11, pag. 57 din Ediția Literaturii naționale germane, Vol. 100, lucrările lui Goethe XIX.
  26. Paul Herinrich Dietrich, baron de Holbach, 1723-1789, scriitor francez de origine germană.
  27. Va trebui să lăsăm în seama unor conferințe viitoare... faptul de a reveni în context asupra tainelor Evangheliei după Matei, pentru a aborda apoi profunzimile Evangheliei după Marcu: După doar câteva luni, Rudolf Steiner a ținut la Berna un întreg ciclu de conferințe despre Evanghelia după Matei, GA 123, iar în anul 1912 la Basel, despre Evanghelia după Marcu, GA 139.
  28. conferința publică despre conștiința omenească: Berlin 5 mai 1910 din Metamorfoze ale vieții sufletești, GA 59.
  29. William Shakespeare, 1564-1616. Vezi conferința de la Dornach din 24 februarie 1922 din Metode de inițiere vechi și noi, GA 210.
  30. Leonardo da Vinci, 1452-1519. Raffael Santi, 1483-1520. Vezi Istoria artei ca imagine a impulsurilor spirituale lăuntrice, GA 292 (volum de texte și volum de imagini).
  31. „Mai bine un cerșetor în lumea de sus...”: Homer, Odiseea, Cântul XI, versurile 488-491.
  32. Empedocle... atunci când, cu câteva săptămâni în urmă, am putut spune prietenilor noștri de la Palermo despre Empedocle al lor... ceea ce vă spun și dumneavoastră acum: Rudolf Steiner a ținut conferințe la Palermo la mijlocul lunii aprilie a anului 1910. De la conferința despre Empedocle nu există nicio notiță.
  33. pe 8 mai, comemorând... ziua decesului: Vezi conferința următoare, ținută la comemorarea zilei morții întemeietoarei Societății Teosofice, H. P. Blavatsky, care a murit pe 8 mai 1891.
  34. conferința publică de joia viitoare: Vezi Nota 28.
  35. H. P. Blavatsky: Helena Petrovna Blavatsky (Ecaterinoslav, Rusia de Sud 1831-1891 Londra) a întemeiat împreună cu H.S. Olcott pe 17 noiembrie 1875 la New York Societatea Teosofică, ce și-a transferat curând după aceea centrul în India (Adyar/Madras). Vezi Mișcarea ocultă din secolul XIX și relația ei cu cultura mondială, GA 254, ca și Istoria și condițiile Mișcării antroposofice în raport cu Societatea Antroposofică, GA 258.
  36. Arthur Drews, 1865-1935. «Mitul Christos», 1909. În răstimpul conferințelor a apărut o altă ediție, îmbunătățită și extinsă, Jena 1910. Vezi Partea întâi: Iisus creștin. I. Iisus paulinic, și Partea a doua: Mărturia lui Pavel. Conferința «A trăit Iisus cu adevărat?» a apărut sub titlul «Convorbiri religioase berlineze. A trăit Iisus cu adevărat? Discuții despre mitul Christos, ținute pe 31 I și 1 II 1910 de A. Drews ș.a.», Berlin și Leipzig 1910.
  37. Citatul din Sf Apostol Pavel: 1 Corinteni, 15, 14.
  38. după ce Mișcarea teosofică există în lume deja de treizeci de ani: Vezi Nota 35.
  39. H. S. Olcott, 1832-1907, vezi Nota 35.
  40. E drept că ea l-a devansat în timp cu un secol: Vezi în această privință Evanghelia după Matei, GA 123.
  41. în ultima conferință publică: Vezi Nota 28.
  42. de a pune teoria cunoașterii pe baza concepției Sf Apostol Pavel: Rudolf Steiner se bazează aici, în mod evident, pe pasajul din Epistola 1 către corinteni a Sf. Apostol Pavel, 8, 2, care în traducerea folosită de el, a lui Carl Weizsäcker, Tübingen 1904, sună așa: „Dacă cineva crede că a cunoscut ceva, el încă nu a cunoscut cum trebuie cunoscut”.